Sunteți pe pagina 1din 7

NITROX VS AER

Un subiect, frecvent discutat printre scafandrii recreationali, este


legat de beneficiul biologic in cazul respirarii unui amestec de aer cu
azot mai putin, cunoscut sub denumirea de Nitrox .

In mod obisnuit buteliile de scafandrii sunt umplute cu aer comprimat la


presiuni de cca 200 Barr. Aerul poate fi considerat un amestec de 79%
azot si 21% oxigen.

Nitroxul (denumirea internationala, EANX Enriched Air Nitrox) este


un amestec de azot si oxigen, care contine un procent mai ridicat de
oxigen, 32 sau 36% (EAN32 sau EAN36).

Utilizarea nitroxului a fost introdusa prima oara in anul 1985, de catre


Dick Rutkowski cu ocazia dezvoltarii unui program de antrenament
dedicat scafandrilor recreationali si necesita instruirea speciala si
obtinerea brevetului.

Avantajele folosirii nitroxului sunt cresterea timpului de scufundare,


reducerea intervalelor la suprafata si cresterea nr. de
scufundari,scaderea riscului de boala de decompresie scaderea oboselii.

Fiind un posesor al brevetului de EAN32, am incercat sa respir nitrox,


ori de cate ori am avut ocazia.

Poate va intrebati de ce ? Raspunsul este ca dupa fiecare scufundare


simteam o stare de prospetime, de vitalitate . Aceasta stare de bine,
postscufudare nitrox este binecunoscuta de majoritatea scafandrilor.

O explicatie ar fi cea oferita de cresterea concentratiei de oxigen la


nivel tisular, insa nu sunt studii medicale, care sa dovedeasca acest
lucru .
Din punctul meu de vedere, un argument care sustine explicatia de mai
sus este utilizarea oxigenoterapiei hiperbare pentru tratarea multor
porobleme de sanatate.Oxigenoterapia hiperbara (HBOT-Hyperbaric
Oxygen Therapy) este o metoda de tratament care consta in plasarea
pacientului intr-o incinta rezistenta la presiune si respirarea de oxigen
pur sau nitrox la presiune superioara celei atmosferice., practic
intruneste conditiile necesare unei scufundari cu nitrox.

Oxigenul este inregistrat ca medicament de Ministerul Sanatatii si


administrat in conditii hiperbare. Proprietatile terapeutice sunt
diferite in functie de concentratie, avand efecte antibiotice,
antiedematoase, analgezice si antispastice.

Indicatii terapeutice :

1.Boli :Complicatii ale diabetului zaharat, tromboflebite, cardiopatii


ischemice,colita ulceroasa Chron, scleroza multipla, arterite
obliterante, etc.

2.traumatisme de zdrobire, rupere si intindere, unde apar


microangiopatii traumatice.

3.septicemii, infectii cornice : osteomielite, osteodiscite, borrelioza,


actinomicoze,etc

4. urgente medicale(intoxicatii cu monoxid de carbon, embolii


gazoase,sangerari massive,etc)

5.imbunatatirea performantelor sportive, inainte de competitie, dar si


refacere postefort.

Am prezentat doar o parte din situatiile medicale, in care oxigenul este


folosit ca medicament si am notat utilizarea acestuia de catre sportivi.
In opinia mea, aceste argumente pledeaza in favoarea utilizarii
nitroxului in scufundarile recreationale.

As vrea sa aduc in discutie un studiu facut de Scott D. Chapmann si


Peggy A. Plato, Universitatea San Jose , care a urmarit masurarea
starii de oboseala la un grup de scafandrii.

Se considera ca oboseala postscufundare este indusa de cresterea


cererilor energetice, legate de imersia in mediul hiperbaric si a
stressului de decompresie ( sd este legat de acumularea de azot in
organism, cresterea presiunii partiale a azotului si a schimbarii de
presiune in cursul ascensionarii)

Acest studiu dublu orb si-a propus sa compare oboseala subiectiva


perceputa de scafandrii, dupa doua scufundari repetitive cu aer si doua
cu Nitrox36 in zile diferite si nesuccesive.

La studiu au participat 11 scafandrii, de sex masculin, care au completat


doua teste de evaluare a oboselii, inainte si dupa fiecare scufundare.

Au fost folosite urmatoarele teste : Multidimensional Fatigue


Inventory si Visual Analogue Scale.

Metode

Participanti . Au fost alesi 11 voluntari, scafandrii certificati,cu varste


cuprinse intre 18 si 35 de ani, prezenti la doua sesiuni de teste la o
diferenta de minim 48 de ore.

Evaluare

MFI-20 ( Multidimensional Fatigue Inventory) si VAS (100 mm Visual


Analogue Scale) au reprezentat mijloacele de evaluare a oboselii, iar
starea de sanatate instrumentata prin DHS( Diver Health Survey)
MFI-20 consta intr-un chestionar cu 20 intrebari care evalueaza
diferite aspecte ale oboselii,oboseala mentala,oboseala generala si
oboseala fizica.

VAS este un test des utilizat ,care masoara starea generala de


oboseala.

DHS a fost folosit pentru a monitoriza starea generala de sanatate


dupa fiecare sesiune de teste si este folosita ca metoda generala de
recunoastere a simptomelor care indica boala de decompresie.

Fiecare scafandru a utilizat echipamentul propriu de scufundare,


costume cu protectie termica adecvata, 7mm, costume uscate sau
umede) si doua butelii, care contineau fie aer, fie nitrox36.

Participantilor li s-au cerut sa pastreze acelasi echipament la fiecare


scufundare si sa respecte planul de scufundare.

Proceduri

Riscurile inerente si potentialele beneficii ale acestui studio au fost


discutate cu fiecare scafandru.

Au fost completate doua sesiuni de teste ,separate de minim 48 de ore,


dar la aceeasi ora in fiecare zi,pentru a respecta tiparul de somn si a
evita dereglari ale ritmului somn-veghe.

Atentie deosebita s-a acordat conditiilor meteorologice, in asa fel incat


scufundarile in ocean sa se desfasoare in siguranta.

La inceputul fiecarei sesiuni de teste, starea de oboseala a fost


evaluata, utilizand MFI-20 si VAS, in ordine aleatorie. Dupa
completarea testelor, s-a discutat planul sesiunii de scufundare si
fiecare participant a fost informat ca va respira fie aer, fie nitrox36.
S-a ales nitrox 36 pentru a avea cea mai mare diferenta intre
concentratiile de oxigen din buteliile cu nitrox si cele umplute cu aer

Planul de scufundare pentru fiecare sesiune de teste prevede doua


scufundari de 30 de minute, pana la adancimea de 18 m in apa
sarata.Cele doua scufundari sunt separate de un interval de 60 de
minute la suprafata. Participantii au fost grupati in echipe de cate doi,
la o distanta de 1 m, unul de altul. Imersia a durat in jur de 1 min.,
scafandrii, coborand de-a lungul unei franghii de 20m, pana la
18m.Pentru orice problema aparuta, au fost instruiti sa abandoneze
testul si sa se ridice la suprafata cu viteza de 9/min, respectand cele 3
min de pauza la adancimea de 5m.

Durata de ascensiune a fost de 5 min, iar durata petrecuta la 18 m a


fost de 24 de min.

Au fost inregistrati urmatorii prametrii: timpul de scufundare,


adancimea maxima, presiunea finala si temperatura apei.

A doua scufundare a urmat acelasi protocol.

Dupa 90 de minute de la terminarea celei de a doua scufundari, a urmat


completerea celor doua teste, MFI-20 si VAS, iar starea de sanatate
generala a fost evaluate la 24 de ore.

Rezultate

Desfasurarea studiului nu a intampinat probleme mari. Au fost anulate


doar trei sesiuni si reprogramate, datorate unor conditii de scufundare
dificile ( curenti puternici,probleme mecanice la motorul barcii)

Aprecierea subiectiva a starii de oboseala, pe scala VAS, nu a pus in


evidenta diferente semnificativ statistice intre aer si nitrox36.
Aprecierea oboselii mentale, fizice si generale nu a pus in evidenta
diferente notabile intre cele doua gaze.

Evaluarea starii generale de sanatate, post scufundare a urmarit


prezenta sau absenta semnelor sau simptomelor de boala de
decompresie( iritarea pielii, tuse, dureri la incheieturi, parestezii,
pareze, inconstienta, ameteli, etc).

Am incercat sa prezint acest studiu cat mai pe larg, pentru a arata


grija pentru detalii a cercetatorilor si profesionalismul acestora de a
dovedi stiintific relatia dintre respirarea unui gaz (aer si nitrox36) si
starea de oboseala.Concluzia studiului nu a aratat un beneficiu notabil
in ceea ce priveste starea de oboseala, dar trebuia sa tinem seama ca
numarul de participanti a fost redus , la fel si numarul de scufundari(
numai doua).

In prima parte a articolului , am aratat,succinct, beneficiile


oxigenoterapiei.care sunt evidente dupa un anumit numar de sedinte,
minim 10, mergand pana la 100, in cazul unor infectii severe.

Avand in vedere propria mea experienta, relatarile celor care au folosit


nitrox si importanta oxigenoterapiei, consider ca utilizarea frecventa a
nitroxului este un factor important in mentinerea starii de sanatate,
avand un rol preventiv, curativ,dar si de crestere al performantelor
sportive.

Bibliografie :

Measurement of Fatigue following 18 msw Open Water Dives Breathing

Air or EAN36

Scott D. Chapman, Peggy A. Plato


Department of Kinesiology, San Jose State University, One
Washington Square, San Jose, CA 95192,

USA