+ CIES & ee Saar ating. MONITOR AL UNIUNEI ORASELOR DIN ROMANIA APARE SUB INGRIJIREA INSTITUTULUI URBANISTIC AL ROMANIEI RECUNOSCUT PHRSOANA JURDICA PREC LECEA poy 21. APRIL 1932 ANUL XI (ll — N-RELE 1-5 TANUARIE—IUNIE 1995, Fantana Zodiacului (arh. Octav Doicescu)I Rat Baste? GN 1) 6S ave cee MONITOR AL UNIUNEI ORASELOR DIN ROMANIA APARE SUB INGRIJIREA -INSTITUTULUI URBANISTIC AL ROMANIEI NISTIC AL ROMANIEI, STR. N, FILIPESCU 23, BUCURESTI 1 Abonamentul 300 lei pe an; pentru autortifi si societifi 500 lei pe an; un exemplar, numa simplu 30 lei;_un exemplar, numar dublu 100 Ici : SUMARUL —SOMMAIRE (a fnele Sects stu So afls za resumat in'limba francezi, — A la fia de chaque étude on trouve ua résuné ea francais). 1 sTupi VI RECENZIL Ashiteoii? Duiliu Marcu, Gh. M. Cantacuzino, R. Bo- A. Roméne: 1) Pavagiul sistem Capriel; 2) Elesteifie Tomey, 1. Davidescu si Ing. T. Radulescu: Planul dee- cares liniei Canipina’ Brasov. tor de sistematizare al Buewrestivlui (rezumat al memo- inlui justificativ). B. Sirdine: 3) Asociatia frances pentra “incercarea Ing. Inepectar General I Andriescu-Cale: O oferti do materialelor; 4) Chestiani Urbane fn favoarea construc. ameliorare si de explostare prin eoncesinne a/alitiemti- yiunilo,. particulares 5). Arhitectsra’in strlinitatey 6) rel cu api a orogului agi. Plaja dela Lys-Chantilly; 7) Documente oftciale, redu- cerea onorariilor arhiteeyilor; 8) Fisiologia Constructin- nilor si sistemul lor circulator; 9) Gridinele lui Jaque de Wailly; 10) Se poate xealiza in mod gtiinfific 6 buni acusticl in silile de apectacol? 11) Cum si construim IL, DARI DE SEAMA Ing. Bogdan Alexandrescu: Al VI-lea Congtes Interna- sional al dromurilor (Mfimchen 1934). pentru a ne feri de sgomot?; 12) Biblioteca Al a IIL DIN VIATA ORASELOR factor de urbanism; 13) Anplasamental bibliotecei ak, hertine; 14) Calea sacri; 15) Case ew plangens 16) In- Ing. Gh. Virtoss; Un vechi provct pentru sistematiza- gFisiminte extrase din apcle uzate; 18) Prine'piil rea Bucurestilor (1836). Jamentului pentru planul dé sistematizare regional; 19) Circulatia si orage; 20) Les ordures memageres de la re- IV. URBAINISM $I TURISM gion parisienne collecte, evacuation, destruction, Vederi din Bucuresti si Ploesti, VII. CONCURSURI — EXPOZITI — CONGRESE. NOTE Lama Bucurestilor, Congresul Internasional de Locu- Un orag de aeum 2500 ani. ine, Praga, Tunie 1935, Marimea | 1,numar | 3 numere 6 mumere | 12 numere | — Majorati de pret | 1 pagina 1000 tei | reducere 10% | reducere 15%/y | reducere 20, | 100% la anunturi pe | hw (i » » » » ” » » pagina aan a y * are aa Ease ccopertci eae 300 5, Sate > om | 50My a aunts pe anunturi_mici 200. fs elites * = » pagina 3ea_copertei INSTITUTUL URBANISTIC AL ROMANIEI, STR. N. FILIPESCU 23, BUCURESTI 1 ABONAMENTUL LA REVISTA ,URBANIS MUL* LEI 300 ANUAL : PENTRU AUTORITATI SI SOCIETATI LEI 500*“ : PLANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE REZUMAT AL MEMORIULUI JUSTIFICATIV Intocmit de : Arh, DUILIU MARCU, Arh. G. M. CANTACUZINO Arh, R. BOLOMEY, Arh. I. DAVIDESCU si Ing. T. RADULESCU INTRODUCERE La primiria Municipiului Bucuresti functionea- zi incd din anul 1928, «Comisiunea de Sistemati- zare>, care are insircinarea legali de a da directive pentru intocmirea planului general de sistemati- zare. Deoarece comisiunea are un numir mare de membri (numirul lor a variat intre 20—28 per- sonne), iar Incrarile ei, pani in anul 1934 an con- stat mai mult din diseujiuni, fiiri a se transpune in- tr'un proeet acceptabil, actuala administragie comu- nalii a format din sanul comisinnei, un comitet res- trins, numit san al caselor de ta izolate, Tipul cu fatada lateralit indreptati spre ealeanul vecinului (en doringa de a se orienta tru ci, in fond, camerile nu au Iumina suficienti, chtre miazi-zi) este cel mai nehigienie posibil, pen- tru ci in fond nu au posibilitatea si fie ventilate transversal» pentru a se primeni aerul in moil- timp si seumpe. eficace, gi sunt in acela Pe de alti parte, regulamentele de construc si alinieri, azi in vigoare, sunt in parte nerafionale. Unele preseriptiuni sunt prea slabe, si mu asigura o buni higien’, altele sunt prea drastice si inutile. Acesta es un motiv pentru care populatia sivaci fuge im afari de raza oragului, gi a suburba- nelor, pentru a consteni ease in plin amp. In sfirsit, statisticele aratii ci populatia sirack este inghesniti in constructiuni nefnedpitoare, unde unui locnitor nui corespunde niei miear jumitate din minimul de suprafati necesari si compatibil eu © stare higienici acceptabili, Din aceste statistici, rezulti ei, pentru a se putea decongestiona actua- Tele locuinje, ar mai trebui ined eirea 12.500 loeu- inte uvriere, iar pentru a primi afluxul anual al cresterei populatiei, ar mai trebui ereate cirea 1200 Jocuinte anual. Pentru ea si se poati impiediea in mod eficace, crearea altor eocioabe, de felul celor existente, mu existi docit un singur mijloe practic: comuna si. preia asupra ei construirea in mask de locuinge hie gienice si en adevirat economice, cari si poatit fi puse la dispozitia populatiei sirace eu o anuitate suportabili ‘0 subventie din partea Statului si o degrevare de impozite numai pentru aceste loeuinge tip de exi ten{i minima, este necesari. Crearea unui tip economic si executarea lui in in- terioru) oragului ar scuti comuna de necesitatea re- ‘cunoasterii unui mare numdr de steizi deschise prin contraventie de eitre particulari, iar apot primiria execute, pe spesele ei, Iucrari edilitare: pavaj, canal, api, park politieneasci, ajutor medical, etc., in condigiuni mult mai oneroase de eat dacd le-ar face in eartiere noi, di fe si construite in mod rational, sau sk fie nevoiti a lisa aceste locuinge ein mizerie, ind in detaliu aceasté problemi,6 URBANISMUL am ajuns la concluzia ci tipul cel mai favorabil pentru populatia siiraci este acel al locuingei indi- viduale eu parter si etai, locuingele lipite, calean la calean, retrase din alinierea strizii cu 6 m. Ii sind o gridit iar la fund, o gridini de cultura, mai importanti. Strizile ar fi largi mumai dar distanta intre fronturile caselor ar ink Ia 20 m., ceeace permite accesul s0- relui cu prisosingi, si prin urmare a sinitiyi In acest proect cheltuelile sunt reduse la mini- mum, gi totusi se obtin locuinfe confortabile si hi gienice. Costul unor asemenea locuinte pentru o familie de 5 persoane cuprins terenul si amenajarea strizit cu lucritri edilitare, in conformitate en procetul de- taliat aflat la dosar, ar reveni la cirea 140,000 lei. Aceasta ar reprezenta pentru 12.500 locuinte un efort de 1.750.000.000 lei cari amoxtizaji in 20 ani, cu o dobindi de 2% ar reprezenta o anuitate de platit de viitorii proprietari de 7.200 lei pe an de cap de familie, adici 600 lei lunar, (care ar repre- zenta gi chiria), eumi, de sigur suportabili: pentru nenumirate familii in stare de a munci. Pe lang aceasti rambursare, mai trebue avuta in vedere si economia co s‘ar prilejui comunei prin suprimarea cheltuclilor niciodati sfarsite pentru lizilor deschise in contravensie, cari reprezinti multe milioane anual. De asemenea trebue socotiti imensa ameliorare a sinitijii acestor populagiuni sirace, reducerea epi- demiilor sia multor boli sociale si a cheltuelilor ocazionate de ele. In sfargit, numai aceasti operajiune va putea schimba aspectul aga de putin recomandabil a ma- halalelor noastre. Solufia locuinjelor individuale cu calean lipit de calean nu este desigur singura posibili. Solugiunea ocuintelor in case-bloc poate fi gi ea destul de in- teresanti si ar putea fi incereati. Credem insi ci ea mi se potriveste mentalititii gi obiceiurilor mun- citorilor romani, proaspeti venigi dela tara si obis- nuifi eu un trai cu earacter rural. Deasemeni, sol tiunea caselor-bloc exclude achizitionarea locuinyei, convenind numai inchirierii, aga cum se intimpla in firile industrializate cari au construit astfel de ocuinge. In sfarsit aceste blocuri au o influenyi certi in favoarea comunismului, pe ednd locuinta individuala si proprietate a muncitorului combate aceasti tendingi, cici leagit pe cetijean de pimant In orice caz inainte de a se porni la o campanie de constructie pe scar mare, ar fi nimerit a se face 0 experien}it cu un prim lot numai de cateva cute de locuinge din ambele sisteme, Locuinjele penten celelalte eategorii sociale ale populatiei orasului, fir a fi ideale, nu prezinti ase- menea defecte ca cele ale micilor muncitori, si cu unele corective de introdus in regulamentel d cons- tructiuni gi alinieri, pot fi pe vitor satisfacatoare. ZONELE ORASULUL Tendinja de specializare manifestati din ce in ce mai mareat in toate ramurile activitiyii omenesti, impune gi diferenjierea teritoriului unui oras. in zone in cari nu se admite de eft un anumit fel de activitate, Aceasti impirjire trebue insi astfel con- ceputa in eft sii mu aducd perturbasiuni importante vietii economice gi sociale. ei din contra, si dirijeze curentele sindtoase ale evolujiunii activitiyii orise- esti. In aveasti ordine de idei prin proeetul de sis- tematizare, s'au fixat urmiitoarele zone: a) Zona ruralit (non aedificandi), in care prin- ial nu sunt admise constructiuni afari de urmi. toarele exceptiuni: ferme (pe teremuri mai mari de 2 ha, efind se afl la drumuri recunoscute si de 10 ha., end se afli la drumuri nerecunoscute; apoi stitute de culturi, unele industrii ¢ prezinti pericoi si trebuese complect izolate, et Toate acestea numai cu autorizatii de constructii cliberate de munieipiu, si in anume condisii de es- teticd cand sunt pe arterele de penetragie sau alte socele importante. b) Zona rezidensiald, in care sunt permise mu mai locuinje gi exceptional unele privilii san ate- liere, izolate si exploatate de insisi locuitorul res- peetiv. ¢) Zona protejart, in care sunt admise pe lang locuinje, gi unele industrii sau comerfuri cari nu adue turburiri locuirei linistite si sinitoase, fie prin alte efecte supiritoare. Aceasti zoni corespunde aproximativ aetualului si ) sar permite inil- simi mai mari deeat cele obignuite. £) Zona industrial, este destinati exclusiv indus- triei, cu interdiotia de a fi locuiti eu exceptia ¢ rectorilor de intreprindere si a personalului de pazi indispensabil, Zona se imparte in douit: zona salu-ea PLANUL DIR bri, mai aproape de oras, si zona insalubra situati la oarecare depirtare. Un regulament sprcial ar ¢ sifica industriile in dou’ eategorii corespunzittos &) Zone speciale, Acestea cuprind diverse institu: fiuni, cari scapi unei reglementari generale, si sunt a se determina dela caz la caz. Astfel sunt: zona militara, zona C.R.R., cartiere de invajimant, spi. talele, cimitirele, targurile si piefele de alimente, ete. h) Zona spatiilor libere. descrisi ceva mai de- parte. VI. CLASE DE CONSTRUCJIUNI. Comitetul de lucru a anexat Ja planul director de sistematizare o schema de regulament de cons- trucfiuni, in care prevede imparfirea teritoriului in- treg al municipiului, in 6 clase de constructiuni, cari corespund unor anume prevederi in ce priveste indlyimea de dat consteucsiilor, procenuil de supra- fast construibil, dintr’o parcel’, precum si alte pre- seriptii relative la mirimea eurtilor, prospectal ne- cesar in fata ferestrelor, ete. Se prevede o den de constructie ce merge ereseind dela periferi tre centru, finfnd seama de destinatia constructiilor, de lirgimea strizii, in sfirgit de valoarea medic a Astfel, se merge gradat dela 2 eaturi in si 5% teren constrait intr’o parceli, pani la 70% teren consteuit in zona comerciali si 24 m. iniltime, permitand pani la 8 caturi. Pi clasificarea intocmiti, se prevede in general, o ra rificare constructiilor, cari Iasi astazi eurti prea mici, nehigienice. Regulamentul actual, intoemit anul 1928 permite o prea mare utilizare a terenu tilor pentru constructii, lisind curji prea m ce constitue un mare defect din punctul de vedere al igienii. Din aceastt eauzi vedem cum se cons- truese ease inalte de 7—8 etaje cu cumere care mi au lumini de cat din adevirate puyuri unde mu pi- trunde soarele, Mirosul lizilor de gunoae si al bn- citiriilor, praful covoarelor scuturate, lipsa de pri menire a aerului, formeaz’ in aceste curfi prea in inconjurate de clidiri multe, o atmosferi irespi bili, neigieniea, care pitrunde si in interiorul locu- \proape mu mati exist orag in ap eurfi aga de mici ca regulamentul d in Bucuresti, de aeeia am propus m curfilor si micgorarea procentului de suprafaya con struibila dintr'un lot. Prin aveast® misuri propuisi de noi, in viitor locuitori vor trai in mai bune con- digiuni de igiend (aer, luming, soare) gi vor profita de intinderea excesiva oragului. Totnsi, un calcul aproximativ arati ci, on toati aceasta rarificare, Bu. curestiul poate confine in aglomeratiunea urban’, circa 1.300.000 locuitori, iar in partile subuzbane care si ‘OR DE SISTEMATIZARE inci 500.000, in total 1.800.000, cifra ce dupa toate prohabilitiile nu poate fi atinsd nici in 50 ani, Svar putea emite obiectiunea ci trebuian restrinse zonele clidibile si mai mult. Aceasta ins nu este pentrucd perimetrul acestor zone cladibile a it si constitue canvelopay tuturor paleurilor clidite, uneori foarte rizlejite, lisind intre ele spatii neclidite cari an trebait sk fie Inglohate, Vil. SPAT VERZI, TERENURI DE JOC. ‘Toati umea este de acord asupra importangei plantatiilor si terenurilor de joc in viaya unni orags toatii Inmea recunoaste ci Bucurestiul are foarte pu- fine spajii verzi si cele existente foarte ru repar- tizate. Dac se socoteste ci raza de influenja prac- tied a unei gridini nu trece de 1.200 m. adici virea 15 minute de mers pe jos, se poate vedea dintr’o reprezentare grafici eX numai jumitate din numi ral locuitorilor orasului pot heneficia de: spasiile verai existente, desi acestea sunt ined eu totul insu: ficiente, Pentru a se remedia acest riu, in planul director de sistematizare s'a previzut un intreg sis- tem de spatii verzi si de terenuri de joc. In acest sis- tm se prevad inti miei squaruri precum si «gri- dini de copii miei» si terenuri de joc pentru copii de seoli primare, apoi gridini si parcuri urbane, paralel eu, terenuri de joc pentru elevi de gcoli se- cundare, in sfargit, parcuri mari si piduri in raza municipiului, terenuri de sport regionale pentru ailulfi si un mare centru sportiv pentru mari reu- sportive nationale si internationale. Stu mai prevazut alei si fagii plantate, condu- cind spre parcuri sau legind parcurile intre ele, Sa remunjat Ia ideia unei centuri de plantatie de sare Litime la periferia oragului, ca fiind nereali- zabili prin cheltuelile enorme ce ar ocaziona, si ineficace ea efect hygienic prin marea depirtare de unele eartiere, Sa preferat in locul unei centuri uni- forme, trecind peste cartiere cladite, a se crea pilcuri compacte de verdeati in diferite terenuri virane, si fnaintind ea niste pinteni spre centrul orasului, Toate aceste pileuri sunt legate prin agit verzi, de dimensiuni variabile, dup posibilitagile locale. In felul acesta, pe ling eompleetarea «Parcului National, ‘au previzut diverse parcuri: intre gos. Cotroceni si valea Dambovitei. pe terenurile Muni- cipiului, a Pirotechniei si a edtorva proprietiti par- ticulare, in cdmpul Caracas (angi Regie) ; in groa- pa Cujarida (gos. Colonel Ghiea): pe locul ‘hipo- dromului Floreasca gi velodromului T. R. 0. gradina Tei andriti, la gara Obor-Targul Mosilors Ja sud de sos. Tancului (Vatra Luminoasi) Gropile Ganoviei, ete.; dela Str. Turturele spre Dudegtis8 URBANISMUL Valea Plingerii eu Dealul Piscului, pinit Ia Vieu- regti; dealul Arvenalului, gridina Maregalului Fili- peseu; la piata Sf. Elefterie; teremul Soc. de dare la semn, al fabricei Gib, pind la Azilul Elena Doamna, ete. Tn afara aglomerajiunei Sa previizut amenajarea ca pare a aproape totalititii malurilor lacurilor for- mate de réul Colentina, a malurilor Dambovigei in amonte gi in aval de Bucuresti, precum si a pidurii Baneasa pani la linia forturilor. Apoi se recomanda amenajarea ca piduri gi parcuri comunale a piduri- lor gi lacurilor dela Cernica, Ciorogarla, Pusnicul si Pantelimon, etc. ‘Totalul plantatiunilor in interiorul aglomeratiu- nei urbane s'ar ridiea la circa 1.672 ha. eeeace re- vine, pentru o populatie viitoare de circa 1.300.000 locuitori, Ia aproximativ 13 mp. de cap de locuitor. Totalul plantasiunilor exterioare sar ridica la circa ‘6.516 ha., ceeace, pentru o populitie viitoare de cirea 1.800.000 (cuprins suburbancle) ar reveni la‘cirea 38 mp, de cap de locuitor, cifra satisfia toare, dar mm exagerati cei sunt larg depisite de unele orage striine, Vill, CIRCULATIA. Pe harta Europei, Bucurestii sfnt cel mai mare org din sud-estul continentulni, in afari de Buda- pésta, gi poate avea un rol din cel mai mare in aceasta parte a lumei. ‘Nu trebue #8 pierdem din vedere faptul acesta, ‘Pe la noi ar trece traficul nord-sud al Europei risiritene; tot pe aici ar putea duce o ramuri a Tiniilor aeriene Europa-Asia, Anglia-India, Rusia- Peninsula Balcanici, ete. Existi numeroase proecte internagionale de auto- strade gi de linii acriene care tree prin Bucuresti, _ Tn ceeace priveste situafia eapitalei pe harta fi agezarea ei In marginea de sud a yirii face ca cele mai importante citi de comunicatie si duci spre nordul oragului. 1. GALEA FERATA, ‘Capitala este deserviti insuficient de ciile ferate. liniile existente sint la acelag ‘nivel ‘cu strizile; nu este 0 gari de coleti- trie; niu sft giri de formatie, etc. Existi circa 60 de inerucisiri ale liniilor ferate eu striizile oragulni si toate sint pasaje de nivel. Girculayia eu exteriorul este opriti gi periclitata de trecerea trenurilor de marfai si cilitori. Suprmarea inerucigirile la nivel e absolut necesari dar ar costa trei sferturi de miliard. De aceia comitetul preco- nizeari 0° transformare Yadicala a cdilor ferate la Bucuresti, prin agezarea liniilor noi la alt nivel de cat solul, Iucrare ce se va face bineinjeles cu tim- pul, dar Ia care vom ajunge in mod fatal, cum s'a facut in toate oragele mari din apus. a) Traficul indepiirtat de cilatori. Gara de Nord a fost twansformati aga cum a fost transformatii, astfel ei satisfaee cerinfelor pentru 20—30 ani, desi prezinti unele ineuficienge chiar de pe acum (peroane prea scurte; plan ineureat provenit din carpitura unei cladiri vechi). Solujia radical ar-fi linia eare sii traverseze ora- sul dealungul Dambovitei, previzuti cu mai multe giri, in genul liniei care traverseazi Berlinul. Pela Grozivesti ar intra in orag liniile dela Plo- esti, Titu gi nona linie Rosiori; pe la Abator ar tra in oras liniile Giurgiu, Oltenija, Constanja si noua linie Uraiceni, Bra ia. De oareee posibilitijile de infiptuire sint foarte indepartate, nu am previzut in plan aceasti solu. sie, ci am Tisat numaiposibilitatea deschisi Pani atunci capitala riméne in situagia actualé, cu uncle imbunitigiri, b) Modificiri si complectizri de linii ferate. In proeet propunem suprimarea liniei Mogosoaia- Obor eare traverseazi cartierul Tei la nivelul stri- tilor si-inlocuirea eu 0 linie care si ocolease’ pela fara Pantelimon iar gara Obor si rimanit gari ter- minus. De aseméni menjinem in proect linia nowi Obor, Viiiresti, Filaret; eu girile Gioplea, Vaciresti, Pro- gresul si cu legiturd la Abator cu viitorul targ de vite. Ar folosi la inchiderea inelului de cale ferati in jurul oragului gi la deservirea cartierelor indus- trialeeare-ar lua nastere in aceste pirti ale oragului. Linia existenta Gara de Nord—Dealul Spirei— Filaret, ar fi mutata mai spre apus unde se poate constrai dupa -principii moderne. Este bine injeles ci nici-o linie si nici o gar mu tea si mai rimini la acelag nivel’eu solul. Liniile se-vor ageza in ramblen eau in trangee dup sitnatiile locale. Prin aceste linii noi,:s’ar imbunitiji traficul de marfuri si a'ar deservi industria. Pentru coletirie, proectul prevede o gari de cole- tirie pe terenul edilor ferate de’pe malul sting al Dambovigei in faa Uzinelor Comunale Grozives ©) Pentru traficul apropiat: legitura oragului eu satele invecinate si eu regiunea inconjuritoare, nu propunem ci ferate de infiinjat pentruea astizi, in epoca automobilului astfel de edi ferate vieinale nu ‘mai éunt refitabile,PLANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE, 9 Propumem pavarea tuturor soselelor care leagi oragul ew exteriorul si servieii organizate de auto- buze. Dar lism deschisi totusi si posibilitatea de in- d) Metropolitane. Prin metropolitane nu fnele~ gem porfiuni de linii de tramavae trecute in tunel si nici cdi ferate pentru trafic indepirtat, trecute ia- jardsi in tunel. Planga Nr. 1 fiintiri de edi ferate vicinale, rezervandu-le teren dealungul arterelor de penetratie, in caz dack in viitor se va ajunge la aceasti solusie, Calea ferati a forturilor vianine cum e, ca 0 re- zervii pentru eax de rizboi, si poate si pentru alte utiliziri ce sar ivi eu timpul. Metropolitane sant linii ferate ps ban, construite astfel in eat si nu ai cigare eu alte vehieule si sfnt conduse sau deasupra sau dedesuptul strizilor. Metropolitanele realizeazi transporturi rapide si in mas Acest sistem de transport are nevoe de un eapital10 _URBANISMUL rentabil de cat Ia 0 enorm de investitie, si nu est circulatie foarte mare, pe care inci mu o avem. Daci totusi se vor giisi capitalisti pentru o astfel de intreprindere, sistemul de artere de eireulayie pe care il propunem prin plan, poate fi utilizat pentru irea in subsolul lor a liniilor de metropoli- suburbane pot fi construite in trangec descoperiti dealungul arterelor de penetratie. 2, AVIATIA $I NAVIGATIA Pentru aviatie s’a previizut in proect mirirea ae- roporturilor existente, Baneasa si Pipera. Mirirea aeroportului militar Pipera se face prin devierea sosclei Bolintineanu-Pipera indepartind-o de hangare, si prin mutarea mai spre nord a caei ferate. Terenul dela Bineasa, (Aviagia Civili si Cidna) care ¢ legat cu oragul prin soseaua nafionala Bi- neasa-Otopni, mai ebtine inck o legitura printr’o noua gosea prin satul Heristrit. ‘Terenul de aviafie dela Cotroceni este menjinut prin procet In privinja edilor navigabile, prevederile pros Jui sunt rezervate. Este cunoscuta gi reeunoscuti portanta lor asupra desvoltirii economice a oraselor si ar fi de dorit ca gi in regiunes Bucurestilor ele «i poati deveni o realitate, Din lipsa unei pareri ofi- ciale bine formate, nu am socotit a avea caderea si ne pronunfim noi asupra solutiunilor de adoptat, Am previzut insi dispozitiuni in plan cari rezerva posibilitate eredirii oricdnd a cailor navigabile pro- puse pind in prezent eu dezvoltarea de porturi ne- cesari. Numai solufiunea care prevede un canal si ‘un port in partea de Sud-Vest a oragului, deja eli- dit destul de intens, mu a putut fi previizuta. 3, CIRCULATIA RUTTERA. a) Legitura oragului ci exteriorul prin sosele. In secolul treeut caile ferate an revolugionat viaya popoarelor. Tn epoca actual, antomobilul trans: forma modul nostru de trai, intr’o misuri de care inci nu tofi ne dim seam’. Circulatia automobili, ca mijloe de transport de eilitori si marfuri dela 0 localitate a alta, efstigt din ce im ce mai mult teren gi ereste neincetat. De aceia e necesar sa avem sosele bune, eare si permit vitesé mare. In acest scop’s'a prevazut in plan ca arterele de penetrafie si fie Hingite Ia minimum 48 de metri, astfel ca pe ele sk putem avea trei pirti earosabile distinete, Una penten cireulatia rapid usoard si de transit, agezati in mijloc gi ew inerucisiri cit mai rare, gi alte dou laterale, pentru cireulajia grea, ocala, gi eu viterii redusii, pe unde si meargi si carujele care astfel nu vor veni in conflict cu au- tomobilele rapide. In afara oragului si a vetrelor de sat, arterele de penetratie vor mai avea in plus o fagie de rezervii. care poate fi plantati, ajungind la o largime total de 100 metri, dupa cum am aratat la capitolul pri- vitor la delimitare. Pentru a se putea realiza lirgirea treptata a arte- relor de penetrajie la 48 metri, in orag incepand dela incrucigarea cu calea ferata si mergind spre exterior, iar in suburbane pe toate porfiunile care traverseaai vetrele de sat, s'a previzut 0 servitute de retragere de 24 metri din axul goselei pentru toate cladirile ce se vor construi in viitor, misura care se apliek de altfel de cativa ani. Aceastit retragere a clidirilor moi dela gosele © cea mai important si mai bund masura in materie de sistematizare, care “a Iuat in capital dela riz- hoi incoace: impiedicarea strangularii arterelor de penetratie si Mirgirea lor. $i o recomandam pentru toate goselele nationale din toati sara, afari de regiunile muntoase: orice casi ce se va construi in viitor la © sosea nafional camp gi in sate, (unde posibil gi in orage) si fie retrasi In cel pujin 24 metri misurasi di locul goselei. Astfel casele sar mai departa de pra: ful soselelor, carusele care stayioneazi in faja cir- ciumelor ar avea loc unde si traga gi circulagia ane tomobilelor ar fi mai ugurati. ‘Avind in vedere ci arterele care merg la nord fac legitura capitalei cu tara, s'au proectat unele sosele de penetrajie noi: una dela Chitila la Ciurel si de aici dealungul Dambovitei in orag: alta paralela cu soseaua nafionali Otopeni-Bincasa si pe partea ci de apus, dela satul Odaile, prin pidurea Montes- quiou, pe la apus de institutul Cantacuzino de Sero- vacein, intrind apoi in oray pe la hipodromul Bi- neasa, b-dul Marasti, Str. Clucerului gi continuan- du-se printr’un nou bulevard proectat a trayersa oragul dela Str, Dr. Felix pani la pareul Carol si soreaua Giurgiului; a treia dela Tunari pe Ia risi- rit de goseaua nafionali Bucuresti-Ploesti, leaga pi- durile din nordul oragului ew pareu! nafional gi in twit in orag prin Calea Floreasca, Aceasta din urmi gosea poate fi prelungiti pina a Snagov. Autostradele la noi, nu sant, pentru moment, de actualitate, atita timp eat nici goselele obignuite m sant payate sau impietruites totugi, in vitor, ar pu- tea lua fiinyi. Locul lor este pe fasiile largi dealun- gul arterelor de penetrafie, unde se vor construi la alt nivel de eat al solului. Noua sosea proectata in planul director de siste- matizaré a Jega parcul national eu pidurile din nor-dul oragului si eventual cu Snagovul, ar putea fi construit’ dela inceput ca autostradi; de asemenea si noua sosea Ciurel-Chitila, b) Cireulagia rutiora in oras si suburbane. ( Fuyh de eresterea cireulatici eat gi de nevoia popu- latiei de a se deplasa de mai multe ori pe ai dela lo- cuingi Ta Joeul unde de cdi de comunic: transportul rapid si eftin. Reteaua existent& de straizi fiind inapti pentru aceste cerinte si fiind imposibil si mepractie de a schimba si transforma toate s zile — Comitetul de Luern propune 0 solugie prin creiarea unei refele de bulevarde, retea completati cu alte artere secundare care si satisfaci toate ce- rinele cireulajiei. Restul strizilor se va lisa in sta- alii, neavand a servi decat unei cireulayii pur i are ocupatia, se simte nevoe numeroase, care sit permiti locale, Este 0 solutie radical: adopta — dand oragului posibilitayi de desvoltare rafionali, Este singura care transforma 0 situatic haotici intr’un sistem clar gi practic. Prin aceasti: metoda, care evita chelteueli inutile. In adey conform planului de sistematizare din 1921, trebuiau facute ‘expro= prieri pe fiecare stradi — fri a fi ajuns totusi la ciarea unui sistem de artere de circulajie rafional, sistem care ar fi trebuit totusi realizat odati, Pe cand prin planul ce propunem, se trece dela ince- put Ia realizarea scheletului de eireulasie, lisindu-se striizile seenndare aga cum sunt, (cu mici exceptii ile). Mijloacele de transport in comun pe care le avem in vedere pentru moment, sunt tramvaele si autobu- zele. Cu timpul, tramvaele vor fi desfiingate din centru gi duse dincolo de inelul al TI-lea (Stefan cel Mare—Mihai Bravu, ete.) rimfnind autobu- zele — insi bine organizate gi utilate pentru a sa- tisface noilor nevoi, Arterele de circulatie propuse, ind largi, pot permite la suprafata lor circulatia acestor vehicule, iar in interiorul lor a metropoli- tanelor viitorului, sau tramvaielor in punetele cen- trale ale oragului. re costisitoare, se IX. ARTERE $I STRAZI Din punetul de vedere al cireulagiei, nu toate stri- zile sunt la fel. Unele nu servese de cat ca acces la locuintele aflatoare acolo si pe ele mi circuli deeit citeva vehienle pe zi. Altele sunt pline de vehicule toati ziua gi au rol mare in circulafia orasului. Di- ferentierea aceasta dintre strizi se face in mod na- tural, insi e necesar de a prevedea prin plan rolul jingura care se poate eateodata cireulatie de transit. PLANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE. W ce fl va avea fiecare strada, pentru ca sit fie croiti si dimensionati in raport eu functia ce va avea. Din punctul de vedere al eireulaiei, in planul ce prezentim, strizile sunt imparfite in urmiitoarele 4 grupe: 1. Artere de circulayie, care stribat oragul, le- gindu-l cu periferiile si suburbanele, gi pe care se poate circula et mijloace de transport in comun, 2. Strizi principale de circulayie, adica strizi mai putin importante ca arterele, insi destul de largi ca si poati primi si ele mijloace de transport in co- mun. 3. Strisi secundare de circulagie care au numai un rol local, legind diferite strivi vecine intre ee si colectind circulatia spre una din artere sau strizi principale. 4, Strizi de acces Ia loeuinge, care dup% cum le arti numele au in primul rind rolul de a permite accesul 1a locuinye si numai in al doilea rand aw ‘Tot aici intra si fundaturile, 1. ARTERELE DE CIRCULATIE $L STRAZILE PRINGIPALE, Desi o statistic a circulaiei pe strizile Capitalei nu ne poate da ea singuri indieasiuni asupra celor ce trebue sa proctim in planul de sistematizare, to- tusi ea prezintii mare interes pentru 0 orientare ge- nerali gi pentru cunoasterea unor anumite proble- me de interes mai limitat. 5 © asemenea statistic’ mu s'a facut inci In noi si ar trebui ficuti pe sear mare, mai multe zile dea- rindul in diferite anotimpuri, pe toate strizile im- portante, abies Ani la intocmires unei astfel de statistici a eir- culagiei, eare necesiti concentrarea citorva sute de functionari de ineredere, am facut noi o numira- toare de vehicule in cursul anului 1934 in mai multe punete ale oragului, cu funcjionari ai-biroului co- mitetului. ‘Svan facut 241 observatiuni in intervalul dela 23 Mai la 21 Septembrie 1934, cu echipele noastre for- mate din cate 810—12 funeyionari. Pe baza numiritorilor s'au facut o serie de gra- fice din care rezulti unele Iucruri interesante. Cele mai multe vehicule cireulé pe bulevardul Bratianu la nord de statuia Britianu, in sensul deli nord la sud si anume s'au numirat 824 yehicule de tot felul pe ord, ints’un singur sens (26 Mai 1934, ‘ora 10). In celalt sens au eireulat in acelag timp nu- mai 666 vehicule. (Deci, in ambele sensuri, la un, loc, 1490 pe ori). Pe Calea Victoriei, in aceiasi zi, 1a ora 12, la in- terseotia cu bedul Elisabeta, s’au numirat numai 593 vehicule pe ori.URBANISMUL Ga observatiuni generale mentionim eX trisurile cu eai in centrul oragului reprezinti circa 10—17"/a din totalul vehiculelor care eirculi. Mai menfionim ci mijloacele de transport in co- ‘mun (tramvae si autobuze) au pentru eirculagia in oras o importangi mult mai mare de eit vehiculele individuale sau masinile de piayi. La b-dul Britiann, lingi piata Britianu, au culat la 26 Mai inte’o ori 235 vagoane de tramvai, 806 automobile turiam si 98 autobuze in ambele sen- suri, deci de 24 ori mai multe automobile indiv Auale decit tramvaie si autobuze Ia un loc. Insi numirul persoanelor transportate cu tramvaiul: gi autobuzul reprezinti 88% din totalul ealatorilor, pe cand automobilele individuale nu au transpor- tat decat 9% din totalul cilitorilor. La Hala Ghiea s'au numirat 509 vagoane de tram. vai pe ori adica 78,7%/ din totalul vehiculelor; m mirul persoanelor transportate de tramv: punet este evaluat la 15.270 pe ori, al celo tobuzul 1071 gi al celor eu automobile indiv 22 pe ori. Importanta Ciei Vietoriei fay de b-dul Britiann, din punctul de vedere al numirului eilitorilor vehicule, este eu mult mai redusi: in calea Vieto- ici, In intersectia cu b-dul Elisabeta, vehienlele transport pe ora 1853 ciliitori en autobuzul si 274 eilitori ew automobilul pe ori, pe cind in b-dul Britianu, au circulat in acelas timp 7050 cilat ew tramya bil individual. adie’ in total mai multe persoane eu v Britian de cit pe Calea Am expus pani aci o serie de rezultate ale sta- tisticei cirenlasiei vehiculelor. pentrn a pune in evi- densi ci marele masse ale populasiei se transporti eu tramvaiul si autobuzul, si ci numai un numir ex totul redus de edlitori, circuli cu automobilul individual. Or, pentru amenajarea circulagiei, mas- ele intereseazi mai mult; problema pirneipala con- sti in @ organiza circulatia astfel ca mijloacele de transport in comun sii poatit deservi intreaga supra- favt a orasului. Pe de alti parte, daci randamentul automobile: Tor este eu totul redus in ceeace priveste numirul persoanelor transportate, ele nu pot fi neglijate la stabilirea refelei de circulatie, ciiei sunt cele mai numeroase vehieule. in acest 1, 1666 cu autobuzul si 887 ex antomo- cul de cea. 4 ori ‘Pinand seamii de toate acesten i de faptul ed in aosul de strizi actual ne trebuese artere drepte care si stribar’ oragul dela un eapit la altul, noi am pro ectat o retea de artere de cireulatic, complectata eu o serie de striai principale, astfel ea din orice punet al orajului, un cilator si giseasci tantii de cel mult 5 minute de mers pe jos, adi 300 metri maximum, un mijloc de transport in co- mun. Spre centru unde circulatia e mai mare, arte- rele proectate sunt mai apropiate uncle de altele, spre periferie sunt mai rasfirate. Refeaua de artere de mare cirenlatie pe care le propunem, se poate denumi un sistem radial, com- at cu altul cireular. Fira a ramane la sisteme rigide, denumirile arterelor le facem dupa punetele cardinale sau dupi inelele pe care forjamente le formeazi prin intretierea lor. Distingem deci, 0 se- je de artere nord -eud, altele est-vest, altele inclul I, inelul 11, inelul TIT gi inelut IV. Arterele Nord-Sud pe care le prevedem in proee- tul nostru, sunt urmitoarele: a) Artera centrali, formati din soseaua Ploeg Bucuresti, Sos. Kiseleff, bulevardele: Lasear Catar- iu, Tache Toneseu, Britiann si prelungirea lui pani la Valea Plangerii, cu esirea din orag pe Calea Ser- ban Voda si Sos. Giurgiului. b) Soseaua Pipera, Calea Floreasca, str. Poloni pe la gridina Teoanei, prin o arteri noud care tra- verseazi Bulevardul Carol Ia biserica Armeneascii, pe Langa liceul Matei Basarab, ajunge la intersectia str. Traian en Calea Dudesti pe care continua, esind afari din orag. ©) Soseaua Targovigte, Sos. Col. Mihail Ghica prin strada Dr, Felix, traversind strada Buzesti, se continua prin o strapungere prin blocuri de pro- prietiji — en 0 arter’i nou, ce trece printre localul Ministerului Instructiunii Publice gi liceul Sf. Sava, apoi pe langi Jatura de est a gridinei Cismigin, traverseaza bulevardul Elisabeta in axul Ministern- lui Lucririlor Publice, si pe cele douii strizi late- rale ministerului, ajunge in piata Mihai-Vodi. De aici, prin o alti arteri nou, ce trece pe Langit bise- rica Antim, ajunge in piata Maresal Joffre. si pe str. Dr. Istrate se continu pe Kingi calea ferati spre Giurgiu egind din ora gi unindu-se cu soseaua na- fionala Giurgiu. Artere Est-Vest sunt: a) Soseaua Pantelimon—Tancului—B-dul Pache Protopopescu—Carol—Elisabeta pani la podul Sf. Elefterie pe cheiurile Dambovigei pani la podul Co- troceni si prin Sos. Cotroceni-Bolintin se contin spre exterioral oraguh b) Paralela formata din Sos. Vergului, Calea Ci- firagilor, Bd-ul Maria si Galea Rahovei, care se con- tinua cu soseaua nafionali spre Alexandria, c) Soseaua Colentina, continuata dela Mogi cu ar- tera noua ce trece pe ling’ liceul Cantemir, Scoala Central, intre gridina Teoanei gi gridina propric- tatea Filipescu, pe strada D. A. Sturza lirgiti, Str. Al. Lehovary, traverseazi Calea Vietoriei la Bise- rica Albi si apoi peste proprietiti, ajunge in str. ‘odit pe care se continux pan’ in splPLANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE 13 SCHEGA ARTERELOR| LATE |14 URBANISMUL pe traseul splaiurilor Dambovitei, si care in- conjura centeul oragulii — centru de afaceri, co- merful, institusii publice, construcfiile dense si inalte. AMfari de acest inel I — format de intersecyia transversal, avem un al doilea inel, independent de arterele transversale pe care le intretaie, Inelul H — urmesai aproape in intregime st existente, pleednd dela piata L. Catargin (Romana) prin B-dul Dacia (Vintila Britianu), Str Pa- lade, Traian, prin stripungerea B-dului Marisesti prelungit pana la Damboviga pe Bedul Mariges! tual pani la piaja Maresal Joffre, pe strada Nifon lirgita, piaja Prineipea Maria, apoi prin strapun- geri de blocuri prin o arteri noua, transversfind dealul Spirei ajunge In intersecsia Str, Cazirmei eu Calea 13 Septembrie, apoi pe ling 0. N. E. F. eo- boara dealul, gi prin str. Berzei se continua pani la Str, General Anghelescu si pe aceasta pina in Calea Grivigei, de unde de pe traseul B-dului Dacia pre- Iungit, ajunge ‘in piaja Romani — traversind Ca- lea Vietoriei pe latura Academiei Romine. Inelul III este format din goselele actuale, Basa- rab, Bonaparte, Stefan cel Mare, Mihai Bravu. pin Ja intersecfia ou Sos. Vitan, apoi o arterii noua eare traverseazit Dimboviga la Abator pe lingi care trece, urcind dealul Piscului gi adaptandu-se terenului ajunge in Sos. Oltenigei De aici prin stripungeri se continua pe str. Sebastian pe care merge pind in $os. Doamnei gi se inchide cu Sos. Cringasi-Basa- rab). Pentru acest inel 3’a abandonat iu partea de sud traseul goselei actuale Panduri—Viilor, de oarece acestea sunt prea aproape de aglomerayia centralit gi de inelul I, Aceasti porjiune, din traseul vechei centuri, ur- meazit si rimini ca bulevarde de deservirea cartic- relor ce traverseazii si sii suplinease’ ringul panil a realizarea stripungerilor necesare, si amenajerii str. Sebastian, ca bulevard de centuri. Un al 4-lea inel — periferia — a fost previzut pentru legitura comunelor suburbane dintre ele, gi pentra a forma o legituri intre arterele de pene- trafie inainte de intrarea lor in oras. Acesta a fost prevazut aproape in intregime paralel cu linia de cale ferati procetati — de centuri si de legitura garilor existente si proectate. Inclele procctate au menirea si faci legituri car- tierelor intre ele, si dirijeze circulaia dela 0 peri- ferie Ia alta opusi, fara si treaci prin centrul ora- sului, si lege radialele intre ele, si impreund en ra- dialele si puna in legituri girile, acroporturile, centrele principale de aprovizionare cu diferitele eartiere si cu central oragului In afar de arterele mensionate aici, care au 0 Iungime total de cca; 120 km., proectul prevede complectarea lor eu striisi principale de circulatie alese dintre cele existente gi care vor fi amenajate in acest seop. Largimea arterelor este previzut la42 metri, cu trei parji carosabile: una in. mijloe pentru viteza mare si cu inerucisiri e@t mai rare, si alte douk pirgi carosabile, laterale, pentru circulatia. local’, grea si inecati. O parte din ele au numai 30 metri largime; acestea vor fi amenajate en o singura parte carosabilii in mijloc. care si permita circulatia a 6 siruri de vehicule. Strizile principale de circulagie sunt prevaizute unele pentru 3 siruri de yehicule — 18, 20 sau 22 metri, — altele pentrn 6 siruri de vehicule — 26—30 metri. Nu este posibil de a arita intr’un recumat, toate considerentele pentru eare am ajuns si propunem acest sistem de artere gi nu altul, pentru ce am tr sat o artera printr’'an anumit loc gi nu prin alta parte. Dar von menfiona numai edteva din motivele care ne-au silit si proeetiim o ater pela est si nu pe la vest de Cigmigiu, adiea pentru ce am dus una din arterele nord-sud pe marginea dinspre strada Brezoiamu a Cigmiginlui si nu prin Bedul Sehitu Migureanu. 1. Pentru ci distanja intre b-dul Britianu, cw exist gi acesta nou procctat, ar fi prea mare dack Lam trece prin Schitu Migureanu, Ar fi 900 metri in loc de.700 m. Or principiul nostru a fost ca pie- tonul si nn aibi de mers mai mult de 5 minute pani Ja un mijloc de transport in comun mai cu deose- bire in centru. 2 Pentruci o arteri prin Schitu Migureanu mu ar ugura cu nimie cireulafia nord-sud din strada Brezoianu. Azi exist b-dul Schitu-Migureann si ¢ destul de larg pentru circulatia actuali, este insi complectamente ineficace pentru imbunititirea cir- culatiei viitoare din str. Brezoianu. 3. Dack vom proecta 1 in Schitu Magu. reanu,.vom fi fortafi si lirgim gi strada Brezoianu, pentru a face fafa circulatiei tor: Mirgirea acea- sta este dintre cele mai costis ire din cauza mari- lor eladiri construite reeent. Imputarea principalii eare se aduce solutiei pro- puse de noi cu artera pe ling marginea de rasarit a Cigmigiului este e& tiem din Cigmigiu, Reeunoastem cA acest Iucru este grav. Dar daca noi, care cunoastem importanta pentru oras a spa fiilor verzi si mai ales a micei oaze care este Cismi. giul rimas in centrul acestei vaste ingriimidivi de ease a Bucurestilor, si care am propus prin plan, un intreg sistem de spatii verzi, dacd noi ne-am vazut siligi si trasim pe plan un bulevard care si ating putin Cismigiul, desigur ci nu am ficut-o decat si Tigi de necesitigi,Si am eiutat imediat un corectiv: noi luim prin proeet, din 163.300 mp. ai Cismigiului de azi, Ja margine, de 5306 metri_ patra jul din spre str. Stirbei-Voda si b-dul Schitu Ma- gureanu eu 7142 mp.; in definitiv, in procctul nos- tru nu micsorim Cismigiul, ci din contra, mai pre- vedem si i se mireased suprafata totali eu 1836 metri patra Desigur ci e cel mai usor lueru din Iume de a critica solujia cn un bulevard care atinge Cigmi ginl. Se pot spune fraze mari si de succes, mai ales faja de persoane impresionabile gi mai ales exage- rand pujin pericolul in care s'ar gisi Cigmigiul. Dar totugi, aceasta e solutia, aceasta pe care 0 pro- punem noi, E dureroasi, dar aceasta e. E necesari 0 operatic chirurgicali a intregului ora; va fi atins pugin si Cigmigil — 5306 metri patrafi din 163.300 mp. — dar fri saevificii nu se poate obtine nimic, niciodati. Numai ck chestiunea trebue judeeati obiectiv. fiiri idei preconcepute, 2, STRAZILE DE ACGES LA LOCUINTE. SI STRAZILE SECUNDARE DE CIRCULATIE Dupi cum am mai aritat, prineipiul de bazi al sistematiaiirii rejelei de striai este de a proceta o refea de artere de circulatie sia Misa restul strizilor aga cum sunt. Pe toate aceste strizi se vor trasa in planurile de detaliu. alinierea construetiilor, separati de alin rea strizilor. Se vor permite Ja periferie gi la suburhane strizi mai inguste de cat cere regulamntul actual. In loc de 12 si 10 metri lirgime minimi, se va permite si 8 i chiar 6 metri in eartierele de locuinge ieftine si uvriere, insi clidirile vor fi retrase, pentru a avea cel putin 12 metei spatin liber intre fajade, Fundaturile nu sunt interzise prin noul proeet, din contra sunt considerate ca un mijloc practic de a bine colturi linigtite de oras, insi vor trebui si aibi locuri de intoarcere de cel pugin 20 m, dia- metra pentru ca si viitoarele camioane grele ale Primirie’, de colectare @ gunoaelor sk poati pi- trunde. pentru anu mai contin sta ritu sunittoare, de «fund spre a multumi pe toatl Iumea. Pe de alti parte, cu riscul de a nemulym toatd Iumea, propunem ea toate Iucririle edilitare din now ce se fac pe aceste strizi secundare . La fel nu s'a neglijat a se rezerva in noul plan de sistematizare — terenurile necesare gi adecuate pen- tru monumentele publice — cari vor contribui si ele Ia infrumusetarea oragului. Relativ la plantatiuni, stim fiecare ce element de esteticd de higiend si sinatate publici reprezinta ele pentru amenajarea si infrumusefarea unui oras. Pareuri si gridini publice mumeroase, artere si bulevarde plamtaie — peluze de iarha, Flori — grupe de arbori sau chiar arbori solitari, isi vor da con- tribujia lor pentrn infrumusetarea oragului. Le fel — ihuminatul public, firmele si reclamele Inminoase — chiogeuri de ziare, stagiunile de tam- vaie, cutiile de scrisori vor trebui si ele si fie armo- jecirei e sii se stie cX estetiea este o necesitate gi un drept ca oricare altul pentru popor. Primul oras al irei, trebue si fie la iniltimen simpimantului artis. tic al nagiei intregi si orice sacrificiu material nu. este nici odata prea mare. XIV. STUDI DE DETALIU. Odati eu intocmirea planului de sistematizare — Comitetul de Luern, « fost i u studierea de urgenti a alinierei Gaei Vietoriei — dela Galea Grivijei si pind la Dambovija — soluyin adoptati fiind cea propusi de el. La fel sau mai studiat de- tailat Piaga Universitiyii — Piata Primi si pias Vietoriei — pentru care sa intocmit gi ete 0 macheti, Piaja Victoriei, Piaya Academiei Romane, Piaja Girei de Nord precum si Parcul National din Nordul oragului, imprenni eu parcul pentru jocuri de copii dela Sos. Kiseleff. In afari de aceste studii mai ample, Comitetul a mai fost chemat si dea so- lugiuni imediate pentru diverse infaptuiri de deta- liu ca: squaruri, rispantii, pasajul dela Mogosoaia, ete. 218. URBANISMUL XV. MONUMENTE ISTORICE. Bueurestii — aga cum sunt agezati, au fost intot- deauna o agezare frimantati de vremuri si oameni inedt, aziaproape nu se mai giseste nimie — care si-] evoace. Agezare vremelnica, deveniti cay ali a farii din considerafiuni politice — fiir a fi nici odata 0 cetate — Bucurestii nu ne-au pastrat din vechime decat o seami de manistiri si biseri eare-| strijuiau. Printre acestea citam Manastirea Viedresti, teaaur de arhitectura romineasci, dar care azi sti inchis — pentru marele public si vizi tatori. Va trebui in viitor si fie ancenajati in mi locul unui pare gi sit slujease’ altui seop deft acela de pusearie. Casa si griidina Ghiculestilor dela Colentina-Tei Biserica Fundenii Doamnei, Manistirea Phumbuita Pareul si Casa din Leordeni, diverse alte biserici, case vechi si parcuri particulare — ne dau atit edt se mai poate — caracterul Bucurestilor gi de aceea ele vor, trebui si fie pistrate si amenajate ca locuri de recreatie si ansambluri decorative pentru noul XVI LNGISLATIE. Apliearea noului plan de sistematizare, va trebui faci prints’e lege fie aplicabila taturor oragelor din jara fie numai pentru Buenresti — care va tre- bni i fie un instrument de conciliere intre intere- ‘aul particular gi interesul general. Printre prescriptiunile de ordin general — legea va trebui si dea comunei urmitoarele drepturi: 1, Dreptul comunei de a reglementa exere dreptului de proprietate 1a constructiuni sia im- pune servituti in interesul higienei, sigur rirei nafionale gi esteticei. Aceste servitusi sii nu dea dreptul la deapigubiri decat daci depigese 0 amu: anita limita ee se va fixa. 2. Dreptul comunei de a expropria pentru cauzi de utilitate publica proprietiyi eu suprafayi impro- prie pentru constructii regulamentare, zone pentru ‘a reparcela si vinde pentru a heneficia ‘de plus va- Juti, zone de case insalubre sau numai imobile in- salubre, precum si orice teren pentru infiingarea de cartiere noi de locuinge sau de industrie. 3, Dreptul eomunei de a face comassiri urbane. 4, Dreptul comunei de a heneficia de plus valuta 5. Dreptul comunei de a interzice constructiuni pe terenurile destinate deschiderilor de strizi sau infiingarilor de pareuri, fara a fi silita si le expro- prieze timp de 15 ani, si 6 Dreptul comunei de a pliti exproprierile in honuri. g Prescripsiuni speciale pentru Bucuresti. Printre acestea vom avea in afara de contributia fn bani care va fi dati de citre stat si obligayia ca proprietagile statului sia institusiunilor de stat si fie date destinajiunei prevazute in plan, fari nici ‘0 despigubire dela comund. In schimb comuna se obliga si renunje Ia plata terenurilor si proprieti- silor sale care prin noul plan sant destinate a se incorpora la institujii de stat. Aceasta—pentruci— amenajarea Capitalei este o problemi de Stat, iar nu una pur local —- comunala. Incheiem acest rezumat al memoriului justifieativ al proectului intocmit, cu constatarea ci Buen restii, aga cum se gisese, eu pirjile Iui frumoase si urite, cu belgugut gi siricia Jui, cu automobile Juxoase impodobite-eu orchidee scumpe, si care s¢ cioenese cu edruje ex boi in Calea Vietoriei, eu lipsurile si cu seiderile lui de tot felul, este un pro- dus al civilizafiei si culturei noastre aga en le Noi gi inaintasii nogtri eam facut, in improjura- rile istorice prin care am treeut, dup mijloacele noastre, dupa organizarea noastri, dupa technica noastra, dupa gustul si priceperea noastra. Un bun plan de sistematizare sti la baza oricirei striduinge de imbunitijire si amenajare a oragului, dar planul este numaio bucaté de hartie, Exeeutarea este totul. Realizarea planului depinde de gradul de eulturé si civilizatie a populagiei si de progresul general al locuitorilor in toate domeniile gi in toate direcyiile. RESUME LE PLAN DIREGTEUR DE SYSTEMATISATION MEMOIRE JUSTIFICATIF par le Comité du Travail Depuis année 1928, fonetionne la mairie du Municipe de Bucarest la «Commission de Systéma- tisation> qui a pour mission de donner des directives 4 Texécution du plan général de systématisation. ‘Un Comité restreint (le Comité du Travail) com- posé de 5 membres a été élu au sein de cette Com- mission et a été chargé d’établir le plan et de le sou-" mettre ensuite a la discussion et & approbation de Ja Commission, Ce Comité a été composé de MM. les architectes Duiliu Marcou, G. M. Cantacuzino, R. Bolomey, I. Davideseo et Ping. Théodore Radulesco, Jesquels ont établi le projet aujourd'hui approuvé et mis & exéeution,Le mémoire justificatif eomprend plusieurs cha- pitres, & savoir: Gonsidérations relatives au ehiffre de la popu- lation, & la superficie de la ville, au nombre de con- structions édifiées avant et aprés la guerre, i la va- eur du capital investi dans les constru Contenu du projet. 1) Solutions pour délimitations en vue darréter extension démesurée de Vagglomération. Par un plan d'utilisation du terrain> (ou de division en zones), on a prévu la manidre dont devrait étre uti- lisé 4 Pavenir tout le terrain allant jusqu’aux forts, en fixant des zines réservées aux construction et des zones rion aedificandi, oi il est interdit de construire. 2) Propositions pour Ia solution du probleme des logements, spécialement pour la population tres pauvre. 3) Division en zines et classes des constructions. On a prévu des zines dhabitation, des zines com- merciales, des zines industrielles, ete. et différentes classes de construction, selon le nombre des étages permis et selon le rapport entre la superficie con- struite et la superficie réservée aux cours Cette répattition constitue le squelette du non- veau réglement de construction et dalignement, 4) Tout un systéme de pares et jardins (espaces verts) terrains de sport et de jeux pour adultes. pour grands enfants et pour petits enfants, compte étant tenu également de Vassainissement des lacs situé an nord de Ia ville, de la conservation des bois déj existants, de la eréation de bois nouveaux et de Ma ménagement des environs. Le systéme des chemins de fer et des gares de voyageurs et de marchandises, 6) Terrains d'aviation; question ble et du port de Buearest. 7) La circulation sur Jes routes et dans les rues avec tout un syst?me de nouvelles arttres de ciren. lation et le squelette du nouveau plan d’alignement. 8) Les monuments et éiifices publies & eréer et Taménagement des terrains respectifs. 9) Institutions sanitaires avec les hopitaux né- cessaires & la ville. Propositions relatives & de grands cimetidres 4 organiser dans Vavenir en dehors de Vagelomération, 10) Lapprovisionnement de In Capitale en liai son avec le probléme des halles, des entrepats, des marchés aux fourrages, au bois de chauffage: aux céréales, aux hestiaux, ete 11) Valimentation en eau, Pévacuation des ordu- res et des eaux usagées. 12) Lesthétique de la ville, 1a personnalité de Buearest, Vaspect des places publiques, les houle- vards, la mise en valeur des éléments naturels. du canal naviga- PLANUL DIREGTOR DE SISTEMATIZARE. = = 13) Les Gtudes de détail concernant différentes places, houlevards et pares. 14) Mise en valeur des monuments historiques. 15) Mesures application, prineipes 2 prévoir dans la loi @’applieation du plan, plus-value, com- massages, cotisations des riverains, fonds, contribu. tions de Etat. ‘Au total, on a établi 51 pla La délimitation comprend les mesures suivantes: 1, — La délimitation prévue dans le projet de zones réservées aux constructions doit tre respectée et des sanctions doivent étre prises dans le cas ott elle ne Mest pas. 2, — L’administration communale doit trouver les moyens de cor randes quantités de loge- ments pour la population pauvre en y affeetant tous Jes ans des sommes importantes. De la sorte, la popu- lation pauvre disposerait de logements hygiéniques ‘et bon marché et ne se verrait plus dans la nécessité c construire clandestinement des cabanes & la pér rie de la ville. Dans un autre chapitre, les pro- jtions pratiques sont indiquées pour la solution ce probleme, Dans les quartiers ouvriers de la ville et eub- urhains, le prix des travaux édilitaires doit étre ré- duit au minimum par le renoncement aux rues lar- ges, de manidre que ces quartiers puissent @tre pour- vus de tout le strict nécessaire dans les meilleures conditions de prix possible. Ensuite on doit prévoir des allégements au réglement relatif anx eo tions pour logements ouvriers qui seraient exéeutés dans certains quartiers, comme par exemple, des réductions «'impots et méme des subventions. 4. — Comme mesure administrative, une plus grande stabilité ct une plus grande continnité sont nécessaires dans Padministration munieipales il faut, Ggalement eréer un organe indépendant qui appli- que le réglement de construction et (alignement — une espice de «Banpolizei>, qui possede également Tes moyens voulus pour controler les constructions pendant leur exéeution et intervenir & temps en vue. dempécher toute contravention, 5. — On doit expropricr le long des artéres de pé- nétration dans la ville jusqu’t la ligne des forts, une hande de terrain de 100 & 150 m, de largenr to- tale, dans le but: a) d’assurer le terrain nécessair pour Vaménagement futur des artbres de pénétration avec plusieurs voies carrossables; b) de permettre Taménagement de bandes plantées, dans le genre de Ia chaussée Kiseleff ce qui, au point de vue esthé- tique est plus efficace qu'une ceinture de planta. tions; e) d’empécher extension des azglomérations Te long des grandes voies, précisément oi elles se produisent généralement. Ces mesures sont plus facilement réalisables20 URBANISMUL qwune ceinture de plantations. D’aprés un caleul approximatif, il sagirait d'exproprier environ 700 ha. ce qui, & 50.000 lei Vha. ferait environ 40 mil- lions de lei, somme facile 4 trouver avec les moyens aciuels du Municipe 6. — Une bonne politique foneiére: le Municipe doit acheter le plus de terrains possible autour de Ja ville jusqu’a Ia ligne des forts, chose aisément réa- Tisuble et qui donnerait des résultats immédiats sur Fétendue de Pagglomération. ‘Au prix de 50.000 lei Pha. la commune peut ache- ter 100 ha. ayee 50 millions. Dans ce but, la loi doit prévoir pour la commune le droit d’exproprier des terrains agrieoles. Mais il faut éviter que ces acquisitions: soient gaspillées en distributions de terrains ainsi qu’il a 6x6 fait jusqu’ ce jour avec tout avoir immobilier de Ja ville dont il n’est rien resté, Ces distributions de terrain ont pu étre avantageuses au point de vue politique mais elles ont été désastreuses au piont de vue urbanistique. Le probléme des logements est traité & tous les points de vue. Des solutions sont proposées pour des constructions destinées & la population pauvre et Fassainissement des quartiers périphériques est pré- conisé pour mettre la population de la ville. Pabri de tous’ les inconvénients dont Je principal est au- jourd'hui le manque d’hygiéne. Les zines de la ville: La ville est divisée en 8 26 nes it savoir: la zone rurale (non aedificandi) ; la vane résidentielle, la zone protégée, la zdne mixte, Ia zone centrale (z6ne d'affaires) la xine industriel- le, la z6ne spéciale et enfin la zine des expaces li- bres. Les chapitres 6 et 7 traitent des classes de con struction et des espaces verts. Le chap. 8 traite du probléme de la circulation avec toutes ses annexes. La circulation n'est pas en- visagée seulement en ce qui concerne Ia ville p prement dite mais également sa liaison avec le reste du pays et les principaux eéntres d'approvisionne- ment.” Enfin, les chap. 9 & 15 traitent des artéres et des rues, des monuments ét des édifices publics, des ci- metidres, de Papprovisionnement de la ville, de son esthétique, des études de détail, des monuments his- toriques et de Ia législation, Le mémoire comprend en essence tous les pro- blémes urbanistiques se rapportant au nouveau plan et nous espérons que sous peu il sera intégralement imprimé et qu’il en sera fait un résumé aussi com- plet que possible en langue frangaise. O OFERTA DE AMELIORARE SI DE EXPLOATARE PRIN CONCESIUNE A ALIMENTARE! CU APA A ORASULUI IASI Ameliorarea alimentirei cu api a oragului Tagi a pus de indati ce s'au pus in exploatare instala- jiunile de aducjinnea si de distribusia apei de Timi- sesti, terminate Ja 1 Mai 1911, din pricina condi- fiunilor rele de executarea si de receptionarea lucra- rilor. Inte’o expunere asupra cu un capital de Sail. fr. fr. 2) Societatea va lua in stipanire intreg inventa- rul Servieiului Apelor, mobiliar si imobiliar si va dispune de toate veniturile acestui servicitt, pe care il va exploata en dreptul de monopol, ce-i va fi transmis de administrasia comunala, odati en conee- siunea. 3) Sarcinile de dobinzi si amortisment2 pentru toate investitiile facute inainte de 1934 rman sarcina bugetului Primiiei, Societatea ia asupri-si numai sarcinile imprumu- tului de 14 mil. lei contractat in 1934 si care ur- meazi a fi stins in cinci ani, 4) Ea se obligi a executa in primul rind 9 noua reyea de distributie si o serie de Iucriri menite a spori debitul zilnic gi de a imbunitiyi instalatiunile existente, precum gi de a reorganiza serviciul de ex- ploatare pentra © funejionare ireprosabil 5) Toate proeetele necesare vor fi intocmite de Societate, iar Primiria va trebui si le verifice prin organele competente gi sii le dea aprobarea de exe- cutare in timp de 30 de zile, 6) Ansamblul Iucririlor este evaluat la 35—40 mil. fr. fr. (233266 mil. lei). Ele vor fi exeeutate in 2 ani gi plata lor se va face in 24 rate Innare dintr’un imprumut realizat prin emiterea de obligatiuni pe piaga francezi pe curs de 86—80 lei suta si purtind o dobandi fixi de 7% si amortizabil in 30 de ani, Atat dobanda, cat si anuitijile de amortizare vor fi garantate de Primirie en incasfrile dela apa pota- bili si cu o ipotecd special asupra imtregului in- ventar al Servieiului Apelor concesionat. Toate materialele de teviirie, robinetirie, contori, ete. vor fi de provenienta francezi si vor fi soutite de vami. 7) Societatea va distribui apa eu contor; iar plata ci de catre abonafi se va face pe m.c.. socotinduse cu 10 leim: ¢. pentru consumuri reduse gi eu pre- juri variind intre 10 gi 8,50 lei pentru consumuri anuale intre 543i 2000 m, ¢. si cu 8 lei pem. c. dela 2000 m. ¢, fn sus, Fiecare abonat va pliti un minimum, anual de 1130 lei pentru un consum de 54 m, ¢,/an inelusiy diferitele taxe de redeven{a pentra eontor, pentru brangament si de instalatie. Pentru autoritisi tariful variazi dela 8 la 16 lei/ Cantitatea de api distribuiti va fi ridicatt dela 13.500 m. e. la maxinmm 18.000 m. e./2 8) In schimbul cedarei_veniturilor Serv Apelor citre concesiune, Primiria primeste: @) O sumi global de en milion anual b) 10% asupra ineasirilor pentru apa mati, dar numai dela receptia definitivis a lncriri- lor, adied mai tarziu cu doi ani. ¢) 0,50 lei/m. ¢. de apa e+ sar putea distribui in commnele vecine. d) O redevena de 500 lei annal pentru ocuparea domeniului publie. Deosebit de aceasta Societatea va furniza gratuit: 4) 2000 m. e./zi pentru 350 de cismele publice, pentru gurile de spilare si incendiu, closetele pu- blice, stropitul strizilor si gradinilor, alimentarea strandurilor. b) 10 m. e./ai sau 3500 me. pe an pentru bile si dusurile comunale, 9) Tarifele de preyuri pentru apa dis Societate nu pot fi revizmite decét dupa. 15. ani Numai dacit Socictatea va cere, se va putea revizui dupa 10 ani, in cazul cand nu s'ar putea face fati pligilor pentru dobénzi si amortismente. 10) Societatea va fi condusi de un consiliu de ad- ministratie de 9, sau 11 membri, din care 3 ai gru- pului Valéry, 3 ai grupului de finanjare gi 3 ain nicipinlui, 5 sau 6 fiind romani gi 4 sau 5 strei Personalul competent si definitiy cu vechime de 5 ani din Serviciul Municipal al apelor va fi lust de Societate. Avantajele ofertei: 1) Ne arati care este solujia rational sine des: chide ochii asupra valoarei bunului ee avem de con. cesionat, 2) Societatea avind ca prim punet de program pentru organizarea Serviciului Apelor, distribu apei cu contor, va fi incontestabil, fn masura ca in seurti vreme si stabileascd unde se produe pierderi si unde se face risipi de apa, pe care reparandu-le si infrindndu-le, va ajunge ea apa ce se distribue azi numai fn zece, sau douisprezece ore, si acopere cererile in timp de 24 de ore si distribusia sa ajungi astfel continua, In aceste condifiuni se va inlit clorinarea, se va pune capit complect epide de febri tifoidi produse din cauza distribuirei apei eu intermitente si maladiilor gastrice, de care se plange populatia ea provenind din clorinarea apei. 3) Societatea avand in programul ei de lueriri, eaprim punet, pardsirea actualei rejele de distrib-tic si inlocuirea ei in intregime cu 0 alta noua, perfect dupa distri pierderile reye- ace va permite de locuitor etangi gi adaptati cerinjelor de cons bujia populatiei actuale a orasulu lei vor fi reduse la un minimum, c ridicarea folosinjei reale de api pe ¢: si pe ai dela circa 50 littri, cit soco! intrebuinjeaza in condigiuni technice astizi, pani la 70 litri pe cap de loeuitor gi pe zi. Avest spor con- siderabil de apa va fa care au pirdsit Iagul din pricina lipsei de re vor giisi materi prime si mini de Tueru cuprinsul sau in preajma oragului. Apoi e privitoare la curijenia strizilor si canale- lor sia strizilor lor, la desvoltarea vegeayied eri departarea lesnicioasi a igrasiei subsolurilor gi terurilor multora din cladirile orasuh reintraca in folosinja multora din beciurile si piv- nijele astizi inundate si va permite o scoborire @ nivelului hidrostatic al apelor subterane, care sunt © primejdie pentru stabilitatea terenurilor de coast din regiunea Ticwului, a Picurarilor gi a Rufenilor. 4) Societatea preocupandu-se de nevoia ca la o eventual defectare a conductei de aduefiune si dis- pun de o rezerv permanenta de api de cel pujin 4/5 din consumatia'zilnied, ea va construi rezervoa- rele care vor mai fi necesare pentru ac rinfelor de api in asemenea imprejuriri 5) Deasemenca, pentru a preintémpina acciden- tele pe conducta de aductiune se va exeeuta Iucririle necesar pentru stabilizarea terenurilor fugitoare stribiitute de aceastit conduc cole de apirare impotriva viiturilor, sau schimbirilor de curs ale Moldovei si Siretulni si care con fare permanent pentru populati tiunile actuale. 6) Distributia si plata apei co pe m, e., sareinile populatiei vor fi mai echi partizate si suportate, decit dupi siste cind greul este asupra intreprinderilor comerciale si perirea ce- ituese 0 amenin- Tasului in condi- sume derizorii valoarea locativi a locuese, sau care se pot sustrage pe ciile dosnice ale politicei dela plata enveniti pentru api. 7) Serviciul distributiei apei ya suferi mult mai pujin de neglijentele si lipsurile lui actuale iva putea atinge cel putin gradul de perfecyine al Servi- ciului iluminatului electrtic gi al tramvaiului, con- cesionat Societitei comunale de electricitate, Concesiunea urmeazit si desfiinjeze abuzurile ac- tuale in ceiace priveste neplata apei de citre unii cotiteni si de clitre wnele institutii publice, precum URBANISMUL si si impue la taxe echitabile pe tofi acei cetigeni, care au reusit si-si reduc in chip diundtor taxele cuvenite pentru apa furnizati, opera care o admi- nistratie politic’ nn o poate infiptui, decit eu foarte mari sacrificii electorale. Concesiunea urmeazi apoi sk deparaziteze Servi- ciul Apelor de elementele fara nici o intrebuintare utili gi fri nici o competenta. de cele lipsite de rivna pentru munca si de cele lipsite de simyul da- toriei gi al onoarei si de care o daininistratie poli- tied nu se poate seutura, oriedti bund voingi si au- toritate ar avea, iri si sufere electoraliceste. Coneesiunea va putea singurd si introduc’ ordine i garantie de continnitate si de huni executare, att je de instalatiuni particulare, cat si in cele publice si care astiizi seapi unui control riguros gi sanctiunilor euvenite. 8) La sfarsitul concesiunei Primaria se va gisi in posesiuned unui servieiu produeitor de venituri mari, mai bine organizat si mai bine utilat, deat astiizi, astfel ineat va putea duce si ea mai departe exploatarea in regie direct’. Dezavantajele si lipsurile ofertei 1) Goncesiunea apare ca 0 masurli, care consacr’ neputinfa administratici comunale de a indrepta ox ‘mijloacele proprii un serviciu dintre eele mai im- portante si care ii si procura cele mai massive veni- turi, desi a avut si are la indemdni solugiunile prac: tice si economice, pe care le-a adoptat ins Societa- ‘tea concesionart si de pe urma apliedrei carora e: conteazi si objin’ cel mai desivarsit succes. jonara find straind, prezenja ¢i in fruntea unui serviciu avind un atat de intins contact eu o ppoulajie nevoiasi si sensibila, va fi adeseori simtiti ca vexatorie: si pentru interesele ei materiale, si pentru simpimintele ei de mindrie na- ional, mai ales in imprejurarile de astizi, cand cultura, si pregatirea noastra technic’, ne indrepti- jese la 0 conducere prorpie si ciind avem expe- rienja atat de instruetiva de pe urma atator altor conceshuni: Sentimentele de opresiune si de umilire vor fi cu att mai dureros simfite, ew eat personalul adus de Societate munerat in raport cu funcfionar functionarii Serviciului Apelor concediagi ea neinde. plinind conditiunile impuse de Societate ca si fie Tuayi de ea. 3) Anteproectul de concesiune nu limiteazi nici proportia personalului strein adus de societate, nici remuneratia Ini in raport cu a celui romiinese si nici micar nu prevede daci se respecti legile in vigoare privitoare la protectia muncei nafionale,© OFERTA PENTRU ALIMENTAREA CU APA A ORASULUI IASI 2 4) Drepturile cuvenite Primariei nn sunt stabi- lite in chipul ce se pare cel echitabil, anume pe haza valoarei inventarului concesionat spre exploa- tare, al valoarei dreptului ei de monopol pentru vinzarea apei gi al valoarci folosingei domeniului ei public, ceiace va provoca desigur si o reaefiune a populatiei gi o seAdere considerabila a veniturilor ei actuale, chiar aga slabe cum sunt gi din care ea va trebui, conform contractului de concesiune, si aco- pere: fa) Plata dobanzilor si amortismentelor impramu- turilor vechi, a e&ror sumi se ridicd Ia 831.000 lei aur, b) pei consumate de institusiile publiee astizi in sarcina ei si alimentate cu api gratuit scoli primare, abator, hale, dispensare, judecitori teatru, biseriei, fantini publice, adapatoare, 2) Plata consumului de api pentru serviciile de salubritate, de incendiu, de bai si stranduri, ete. si care depaseste cantitarea de 2010 m. c., cedatit gra- tuit de societatea concesionari, intruedt aceasti can- titate este mult prea miei fata de coa necesari. Prin comparatie eu Bucuresi cantitatea de api dati co- munei gratuit ar trebui sii fie de 26% din cantitatea total, adied cel pusin 13.500%26=3500 m. «. Valoarea inventarului cedat de comuna Societit sia cdrui valoare am stabilit-o precum urmeari, {i nand seami de uzuri si vechimea lui, se ridied la ‘0 sumi de cel putin 360 milioane lei, Captarea dele Tim 6.000 lei/m.l. ; Conducta de adueyiune 102.000 m. 1. & 30.000 lei/m. 1. = . = + 306,000.000 Rezervoarele de distrubie 16.500 ma ti 1600 m. La 9,600,000 a 10 lei/m.c. ae 16.500.000 Luecriri de arta, linia telefonied, te- renuri, cantoane, rezerve de mate- riale . . 400.000 Rejeaua de distributie ew toate acce. soriile ei 110.000 m, a 250 lei/m. 1. _ 27.500,000 360.000.000 Acest inventar poate produce anual, in condigi nile de exploatare actuala, dar en o intrefinere de- ficitari i cu metode imprroprii, tun venit brut de ccel pufin de 20 milioane. din care Primiria ramine eu un beneficiu net de cel putin 16 milioane lei, cu care sist implinit mereu si isi implineste gi acum 6 sumi de nevoi edilitare si administrative, (A se vedea tabloul veniturilor si cheltuelilo Venitul net produs de Servieiul Apelor dup’ me- dia ultimilor 8 ani se ridick la 11 milioane, iar dupa media ultimilor 4 ani se ridied Ia 16 milioane lei. Din tabloul aritat se vede cum au mers prevederile Dugetare si incasirile ficute pe seama acestui ser- viciu dela 1925 pina la 1 Aprilie 1934, precum si cheltuclile efective facute pentru exploatarea Ini in regie direeti. In ultima coloani ¢'a trecut beneficiile nete date Primériei si care an fost utilizate de ace: sta pentru acoperirea nevoilor sale edilitare si admi- nistrative. Pentru exploatarea mai departe a ac Societaten concesionari aduce ca aport un capital social de cirea 20 mil. lei si garanteazi efectuares unui imprumut pe piaja streind de 25—10 mil, fr. fr, sau 233266 mil, lei. Noi socotim ci venitul Primdriei va setidea prea mult prin aceasti concesitine si pentru un timp de cel putin 30 de ani, dupa care termen fi va reveni in exploatare directa instalatiuni pe mai mult de jumdtate uzate. Intr'adevar, consumatia de api a populatiei si tuturor institugiunilor si instalayiunilor industriale efective nu se si pentru care se vor face inea poate si depigeascii 60 pani la maximum 75 de litri pe cap ile locuitor si pe =i, inclusiv suplimentul de api pentru servieiile publice. In primul caz al unui consum efectiv de 60 litri/ cap/zi venitul brut se va calcula astfel: a) Dela 6000 de contoare a 1130 leiminimum 2... we b) Din vanzarea a 60 litriX102 mii locuit. 360 zile=2.203.000 m. ¢, din care se scade 6000 contoare% 54 m.e.=324.000 me. adied 1 mil. 880.000 m. e. pe care ii socotim cu tun pref mediu maxim de 10 lei/s ©) Din vanzarea apei furnizat o- ragelor Roman, Tx. Frumos si Po- dul Moaei, conform vechilor con- racte 6000 m.c.'2i% 365 2.290.000 nu, ¢, socotiti acoperitor a 0.50 leiime, In otal deci venitul brut va fi 6.780.000 lei 18.800.000 » 1.100.000 » 26.680.000 lei Tn cazul al doilea, al unui consum efectiv de 75 litri/eap/2i, venitul brut se va calcula astfel: a) Dela 6000 de contoare a1130 lei/eontor minimum . 1b). Din vinzarea apei a 75 litriX 102.000 locuitori%360 zile=3 mil. 774.000 mc. din care se seade 6000 X54—324.000 me, adied 3.450.000 m, ¢, socotit ew un pret medi xim de 9.50 lei/me.. - . ¢) Din vanzarea apei pentru o- ragul Roman, Tg.-Framos si Podul Toaei 6000 m. ¢./zi = 2.200.000 20.50 lei/m. ec. oe In total deci venitul brut va fi de 6.780.000 lei 32.775.000 » 1.100.000 > 410.655.000 Tei24 URBANI SMUL Cheltuelile de exploatare le socotim astfel: A. Consiliul de Adiministragi 1 Administrator delegat ~ 30,000 lei lunar 3 membri in eo- mitetul de directie 30.000 » 60,000 » Anual_ 60.000 * 720,000, Jetoane pentru 11 membri ai consiliului de ad. ministragie. > 11*30.000= 330,000 Indemnizajia pentru 3 cenzori ss 000 Total anual... 1.080.000 sam rotund 1,100,000 lei B. Personalul 4) Biuroul Central, 1 Director Gen. 30,000 lei lunar 1 Ing. Subdirect. 20.000 » > 2 Conduct. ajut. 30.000 >» 1 Desenator 6.000 >» 1 Secretar. 4500 > > 1 Regist. arhiv. 4.500 >» 1 Dactilografi 3.000 » > 1 Contabil >> 1 Casi . > > 1 Avocat > > 5 controlori de instalaii. . 15.000 >» 1 Serv. de buiron 2.000 >» 142.000 lei b) Reyeaua de distribugie. Maestrn mee. instalator 7.500 lei lunar 2 inst. ajutori . 6.000 » >» 6 Iuer. perman. 9.000 >» ©) Rezervoarele oragului si captirile vechi. 4-suprav. paznici 8,000 lei lunar d) Atelierul de contoare. 1 Maestru mee. 2 mecaniei ajut. . 4 Iner, perman, 5.000 lei Innar 6.000 > > 6.000 » > 17.000 lei Tunar €) Aductiunea, 10.000 lei lunar 4.000 > > 6.000 > > 3.000 >» 23.000 lei lunar 5 canton. supr. 1 mecanie inst. 4 Tuer. perman, 1 rev. de lin. tel. f) Captarea. 2.000 lei lunar pentra personal 1 canton. supr. Totalul anual 214.000% 12= . Materiale, Cheltueli pentrn biurou, furnituri, corespondengi 15.000%12 Material si manopera suplimentara pentra lucririle de reparajiuni gi intreginere 12.000%12= Deplasiirile personalului, trans. porturi de materiale 10,000%12 D, Impozite, taxe. Impozital pentru cifra de afaceri, taxe patronale, ajatoare, ete. a- preciate la circa 3% din venitul brut 810.000 lei pani Ia 1.200.000 sau mediu 1.000.000 lei. 2.568.000 lei 180.000 lei 1.440.000 lei 120.000 lei 1.800.000 lei Redevenge cuvenite Comunei. Suma globala oferiti Participarea de 10% asupra incasi- rilor brute 2.668.000 pana la 4.065.500 0.50 lei/m. ©. pentru furnitura de apa in comunele ve- cine. 1.000.000 lei In total 3.668.000 pana Ia 5.065.500. F. Serviciul imprumutulu a) Dobinda de 7% Ja capitalul de 35 mil. fr. fr. sau 233 mil. le 233 mil. X 0.07 = 16.310.000 sau Ja capitalul de 40 mil. fr. ~ 266 mil. lei 266 mil. X 0.7 = 18.620.000 lei. b) Amortismentul anual 233 mil. * 1.06% = 2.469.800 lei sau 266%1.06=2.819.600 lei.© OFERTA PENTRU ALIMENTAREA CU APA A ORASULUI IASI Socotind ci imprumutul va fi de numai 35 mil. fr. fr, bilangul anual se va incheia in prima ipotezi astfel: Tnewsiri . 5. . 5... . 26,680,000 lei Cheltuel Consiliul dé Ad-tie. . 1.100.000 Personal... . . 2.568.000 Materiale . . . . 1,800,000 Impozite, taxe ~ 1.009.000 Redevente comunale . 3,668,000 Serviciul imprumutului 18,779.00 28915 Prin urmare cu un def. de: 2.235.090 lei In ipoteza a doua fr. fr. bilangul se va la un imprumut de 40 mil, ein astfel: Incasiri 000 Cheltueli Consiliul de Ad-tie. 1,100,000 Personal =... . 2.568.000 Materiale . 1.800.000 Impozite, taxe . . . 10,000,000 Redevenge comunale Serviciul imprumutului 2 Prin unm, eu un ben: net In acest eaz Primiria mai primeste o suma de 15% din acest beneficiu net, adied circa 1.000.000 Asa dar, in ipoteza intai, Primiria va trebui (emulsie bitn minoasi) si tratament al suprafejei_cu_ colfix (1925); restul ea mai sns, Se mengine foarte bine. Km. 27,225. Impietruire calcard de 8 em. grosime, cu tratament al suprafejei restul ew mai sus. ). fe mengineAL Villen CONGRES INTERNATIONAL AL DRUMURILOR catat, impietruire — Expozifia Internagionala « Drumurilor, Miinchen it de potasin (1925). 1934. Congresul, « funejonat si o splendid Kin. 27,500. Acoperamant caleari si tratament din restul ca mai sus. Se presinti sla Km. 28,00. Impietruire caleara eald, ew adaos 15% bitum (1932 41 (1929). Se prezinta foarte bine. Afari de goseaua-laborator, congresistii au avut cazia si yada constrnetia podului Mangfall, Rexfbcy gudronaj Ia trafic 1311 tone/ Fig. 7 Podul Mangfal, inceputi in Aprilie 1934 gi care trebuie terminati in toamna anului 1935, Acest pod Inng. de 288 m.. aviind deschiderea maxima de 108 m, si o sigeati de 68 m. va costa, conform devizului 1.800.000 Rink. (circa 75.000.000 lei). ‘Apoi au vizitat podul de peste Inn (aproape de Pfrallndorf), inceput in Ianuarie 1934 si eare tre- buie terminat in vara anului 1935. ‘Are lungimea de 265 m., cea mai mare desehi dere de 37,50 m. si va costa 700.000 Rmk. (35 mili- ‘ane lei) Fig 9, Autostryda, ManchenFrontierd Expoziije de drumuri care, dupa cele spuse in eons- tatarea sa de d-I Ministra Esser, a fost flicuti din or- dinul Fuehr-ului Adolf Hitler, care si-a exprimat dori ‘xpozjia. unind technica ew estetica, si nu fie numai nobila expresune « civilizajiei Ger- mane, ei si o contributie prefioas’ si impozanti a N Germane: la colaborarea internayionalit popoarelor. Expozitia drumurilor, intr'adevar in presionanti prin anvergura ei, prin documentarea pArtilor istorice si deseriptive si prin varietaten si perfectinnea materialului expus, enprindea doua sectiuni: Una, avand de obiect istorical drumurilo tiere ale autostri- drumurile in cadrul organizrii administrative a st pre care vo vorbi tului, studiile premergitoare construirii unui dru unei refele de drumuri, procedeets de ‘Miinchen, ea, a doua zi, 7 Sept., si faci 0 non’ ex- refinere, ete., iar a doua sectiune ‘cursie de studii spre fronticra elvetiani (Garmisch), rezervatit progerselor industriei germane in materie pe ruta’ Starnherg, Weilheim, podul dela 6: dle masini si utilaj pentru constructia drumurilor gi bach si de acolo prin Oberammergau-Garmizeh- podurilor si fal a autostrizilor, cari dupa c tenkirehe-Walchensee-Kraftwerk- si Kochelsee- am mai aritat, constitue una din preocupari Miinchen, cipetenie ale conducitorilor de azi ai Germani Fig. 8 Lucrirle de betonare al sutosteize) Min (Holzkirchem) Dupi ce an vizitat diferite s zei in constructie, Fig. 8 $19 (d detailat mai tirzin), ¢¢ sau