CURS 5: INTEGRALE

GENERALIZATE.
CALCUL FINANCIAR

Integrale generalizate

b
Integrala definita f (x)dx, studiata n liceu, presupunea:
a

1) intervalul [a, b] nchis si marginit;

2) functia f marginita.

Daca una sau alta din aceste conditii nu este ndeplinita, apare extensia la
integrala generalizata sau improprie.
In functie de care dintre conditii nu este validata, avem doua tipuri de inte-
grala generalizata.

I. Intervalul de integrare nemarginit.

Fie f : [a, +) R integrabila pe orice compact [a, u]. Prin urmare,

u u
exista integrala f (x)dx. Daca exista lim f (x)dx = L (finita), atunci
a u a

+
+
spunem ca f (x)dx este convergenta si f (x)dx = L.
a a

+
In caz contrar, f (x)dx se numeste divergenta.
a

+
1
EXEMPLE. 1) Determinam natura integralei 1+x2 dx
0

Functia integrant fiind continua pe [0, +), este integrabila pe orice compact
[0, u].

1
2

u
1
dx = arctgx|u0 = arctgu; lim arctgu =
1 + x2 u 2
0

+
1
Asadar, integrala este convergenta si 1+x2 dx = 2.
0

1 1
u
2) x dx = lim dx = lim lnu = +.
1 u 1 x u

1
Integrala este divergenta, dar putem scrie x dx = +.
1

b b
Observatie: Pentru f (x)dx, se studiaza lim f (x)dx.
u u

II. Functia integrant nemarginita

Fie f : [a, b) R, (b finit), integrabila pe orice compact [a, u] [a, b)

(deci marginita pe [a, u]).
f fiind nemarginita pe domeniul de definitie, sunt probleme n capatul in-
tervalului si anume lim f (x) = .
ub

u
b0
Daca exista lim f (x)dx = L (finita), atunci spunem ca integrala f (x)dx
ub a a

este convergenta si are valoarea L.

1
10
EXEMPLE. 1) 1 dx = 1 dx
1x2 1x2
0 0

u
1 dx = arcsin(x)|u0 = arcsin(u), iar lim arcsin(u) =
1x2 u1 2.
0

1
In concluzie, 1 dx =
1x2 2.
0

1
10 u
2) 1
1x dx = 1
1x dx = lim 1
dx = lim ln(1 x)|u0 = +.
0 0 u1 0 1x u1

1 1
Integrala este divergenta si 1x dx = +.
0

Integrale euleriene

Sunt integrale generalizate de o forma particulara.

+
Integrala Gamma: (a) = xa1 ex dx, a > 0
0
 3

1
Integrala Beta: B(a, b) = xa1 (1 x)b1 dx, a > 0, b > 0
0

PROPRIETATI.
1) (1) = 1

dem. (1) = ex dx = ex |
0 = lim e
x
+1=1
0 x

2) (a + 1) = a(a), a > 0

dem. (a+1) = xa ex dx = xa (ex ) dx = xa ex |
0 +a xa1 ex dx =
0 0 0

= lim xa ex + a(a) = a(a)

x

3) (n) = (n 1)!, n N .
dem. (n) = ((n 1) + 1) = (n 1)(n 1) = (n 1)(n 2)(n 2) = ... =
(n 1)(n 2)... 1 (1) = (n 1)!
4) B(a, b) = B(b, a), a, b > 0.
dem. Se face schimbarea de variabila y = 1x, de unde x = 1y, iar dx = dy.
1 0
Se obtine B(a, b) = xa1 (1 x)b1 dx = (1 y)a1 y b1 (dy) =
0 1
1
= y b1
(1 y) a1
dy = B(b, a).
0

ta1
5) B(a, b) = (1+t)a+b
dt, a, b > 0.
0
x
ind.dem. Se face schimbarea de variabila 1x = t.
ta1
6) B(a, 1 a) = 1+t dt =
sin(a) , 0 < a < 1 (Relatia complementelor)
0

7) B(a, b) = (a)(b)
(a+b) , a, b > 0

8) ( 12 ) = .

dem. B( 12 , 12 ) = B( 12 , 1 12 ) =
sin( = .
2)

( 12 )( 12 )
B( 12 , 12 ) = (1) = ( 12 )2 , de unde se obtine ceea ce trebuia demonstrat.

EXEMPLE.

1) ( 52 ) =?

( ) ( ) ( ) ( )
5 3 3 3 3 1 31 1 3
= +1 = = +1 = ( ) =
2 2 2 2 2 2 22 2 4
4

2) B(7, 5) =?

(7) (5) 7! 5! 1
B(7, 5) = = =
(5 + 7) 12! 792
1
3) x2 (1 x2 )dx =?
0

t = t 2 si dx = 12 t 2 dt.
1 1
Facem schimbarea de variabila x2 = t. De aici, x =

1 1 1
1 1 1
12 1 1 1 3 1 (1) ( 32 )
x (1 x )dx =
2 2 t (1t) t dt =
2 2 (1t) 2 dt = B(1, ) = =
2 2 2 2 2 ( 52 )
0 0 0

1 ( 32
= 2 3 3 = 31 .
2 ( 2 )

ex dx =
2
4) Integrala Euler-Poisson: 2
0

Facem schimbarea de variabila x2 = t = x = t 2 ; dx = 12 t 2 dt

1 1

ex dx = t 2 et dt = 12 ( 12 ) =
2 1
1
2 2
0 0

6x4 e 3 dx =?
x
5)
0
x
Facem schimbarea de variabila 3 = t, de unde x = 3t, iar dx = 3dt. Integrala
devine

4 t
6(3t) e 3dt = 6 3 5
t4 et dt = 6 35 (5) = 6 35 4!
0 0

4
6) x5 (1 x4 )3 dx =?
0
x
Facem schimbarea de variabila 4 = t. De aici, x = 4t si dx = 4dt, iar
x 0 4
t 0 1
1 1
Integrala devine: (4t)5 (1 t)3 4dt = 46 t5 (1 t)3 dt = 46 B(6, 4) = 46 5!3!
9! .
0 0

EXERCITII.

1) Sa se studieze natura integralelor generalizate:

a) x12 dx; R: convergenta; 12 ;
2

3
b) 1 dx; R: divergenta; +;
3x

 5

x2
c) x2 +1 dx; R: divergenta; +;
1

12 1
d) 2x4 dx; R: divergenta; +;
2

1
e) x dx; R: convergenta; 1;
1x2
0

f) 1 dx; R: divergenta; +;
x2 4
4

1
xex dx;
2
g) R: convergenta; 2e
1
.

2) Sa se calculeze urmatoarele integrale folosind integralele euleriene:

3x
3
a) xe dx; R: 18 ;
0

b) x2 ex+2 dx; R: 10;
2

3 925
c) x3 1 x3 dx; R: 35 ;
0

d) x3 e2x dx; R: 11
4e2 ;
1

1

e)
4 dx; R: 2;
x(1+x)
0

x

2
f) (1+x2 )2 dx; R: 8 .
0

Calcul financiar

Dobanda simpla

Dobanda simpla, privita ca un plus de valoare ce se adauga sumei initiale la

sfarsitul unei perioade, ca plata pentru cedarea dreptului de folosinta a banilor,
se calculeaza pe fiecare interval de timp asupra aceleiasi sume, cea initiala.
Notatii:

S0 = valoarea initiala (valoarea sumei plasate);

t = durata plasamentului (perioada de timp pana la scadenta), exprimata
n ani;
p
p= procentul anual al dobanzii; i = 100 dobanda unitara anuala;
6

St = valoarea finala (la scadenta, adica la sfarsitul perioadei t);

Dt = dobanda adusa de suma S0 pe perioada t;
At = valoarea actuala (valoarea la momentul initial t = 0) a unei sume avand
valoarea S la momentul t.

In aceste notatii,

D = S0 i t

St = S0 + D = S0 (1 + i t)

St
At = 1+it

PROBLEMA 1. Se plaseaza o suma de 1000 RON pe o durata de 75 zile, n

regim de dobanda simpla. Sa se calculeze dobanda aferenta si valoarea finala
a plasamentului daca procentul anual al dobanzii este: i) 4% ii) 6%.
Rezolvare: Cunoastem S0 = 1000; t = 75
360 si D = S0 i t.
i) pentru i = 0, 04, dobada castigata este
D = 1000 0, 04 75
360 = 8, 33 RON;
ii) pentru i = 0, 06, dobanda este
D = 1000 0, 06 75
360 = 12, 5 RON.
Valoarea finala se calculeaza: St = S0 + D = S0 (1 + it). Obtinem:
i) St = 1000 + 8, 33 = 1008, 33 RON; ii) St = 1000 + 12, 5 = 1012, 5 RON

PROBLEMA 2. Ce suma ar trebui plasata ntr-un depozit pe o perioada de 9

luni, cu dobanda simpla calculata cu procentul anual 5%, pentru ca la scadenta
valoarea depozitului sa fie 518,75 RON?
9
Rezolvare: i = 0, 05; t = 12 = 34 , St = 518, 75.
St 518, 75
S0 = = = 500 RON
1 + it 1 + 0, 05 3
4

PROBLEMA 3. La 1 ianuarie 2013, s-a constituit un depozit n valoare

de 4000 RON, cu dobanda simpla, calculata cu un procent anual de 4, 5%.
La mplinirea termenului de scadenta, s-a retras suma de 4095 RON, n cont
ramanand suma minima necesara, 5 RON. Determinati data scadentei, con-
siderand 1 an bancar= 360 zile.
Rezolvare: Aplicand formula de fructificare, obtinem

4100 = 4000(1 + 0, 045 t),

5
ceea ce conduce la t = 9 ani= 200 zile. Se gaseste a 201-a zi din an ca fiind 20
iunie.

PROBLEMA 4. O persoana a mprumutat o suma S0 = 270 euro pentru 1

an, n regim de dobanda simpla, cu urmatoarele procente anuale: 3% n prima
 7

luna, 4% n urmatoarele 3 luni, 5% pentru 100 zile ce urmeaza si 6% pentru

restul perioadei din an. Sa se calculeze dobanda aferenta acestui mprumut.
Rezolvare: Calculam dobanda totala ca suma a dobanzilor pe cele 4 tipuri de
perioade: D = D1 + D2 + D3 + D4
( )
D = S0 0, 03 12
1
+ 0, 04 12
3
+ 0, 05 100
360 + 0, 06 360
140

D = 13, 425 euro

PROBLEMA 5. Ce suma constanta ar trebui plasata cu dobanda simpla, la

fiecare nceput de luna, timp de 9 luni, cu procentul anual 4%, pentru ca la o
luna de la ultima depunere sa fie disponibila suma totala 2013 u.m.?
Rezolvare: Notam S = valoarea sumei plasata lunar n cont.
Valoarea finala a depozitului se exprima:
(1 )
S 10
12
= 9S + D tot = 9S + S 0, 04 12 + 2
12 + ... + 9
12
( )
S 12 = 9S 1 + 0,1
10
6 = 2013. De aici, se gaseste: S = 20136
96,1 = 220 u.m.

Dobanda compusa

Cand se lucreaza n regim de dobanda compusa, dobanda capitalizeaza

(aduce un plus de valoare). La sfarsitul fiecarei perioade, se calculeaza dobanda
pe acea perioada, se adauga la valoarea sumei de la nceputul perioadei si asupra
acestei noi sume se va calcula dobanda la sfarsitul perioadei urmatoare.

Daca t este numar ntreg de ani:

formula de fructificare: St = S0 (1 + i)t

formula pentru dobanda: Dt = St S0 = S0 [(1 + i)t 1]

formula de actualizare: S0 = St
(1+i)t

k 1
Daca t = n + m (cuprinde k fractiuni de tipul m din an), exista doua
modalitati de calcul pentru valoarea finala:

solutia rationala (cea exacta): St = S0 (1 + i)n (1 + i k

m)

k
solutia comerciala (aproximatie): St = S0 (1 + i)n+ m

PROBLEMA 1. Un client al unei banci face un depozit de 500 u.m., pe o

perioada de 5 ani, cu capitalizarea anuala a dobanzii, calculata cu procentul
anual 6%.
i) determinati valoarea depozitului: a) peste 1 an; b) dupa 5 ani;
8

daca nu se efectueaza nicio retragere de numerar;

ii) ce valoare au dobanzile corespunzatoare celor doua perioade de fructifi-
care?
Rezolvare: a) Depozitul va avea peste un an valoarea S1 = 500 1, 06 = 530;
dobanda castigata ntr-un an: D = S1 500 = 30 u.m.
b) Peste 5 ani, valoarea depozitului va fi S5 = 500(1 + 0, 06)5 = 669, 11 u.m.,
iar dobanda pentru aceasta perioada D = 69, 11 u.m.

PROBLEMA 2. Sa se afle ce suma a fost depusa n urma cu 2 ani ntr-un

cont de economii ce aduce dobanda compusa, calculata cu procentul anual 4%,
daca astazi sunt n cont 2141,568 u.m. Ce suma se va strange la 6 ani de la
constituirea depozitului, daca n tot acest timp nu se face nicio retragere de
numerar?
Rezolvare: Aplicam formula de actualizare si obtinem pentru suma depusa
2141,568
n cont S0 = 1,0816 = 1980 u.m.
Valoarea finala a depozitului dupa trecerea a 6 ani se calculeaza aplicand
formula de fructificare. Se obtine
S6 = 1980 1, 046 = 2505, 33 u.m.
La aceeasi valoare s-ar fi ajuns folosindu-se n calcul valoarea depozitului
azi:
S6 = 2141, 568 1, 044 = 2505, 33 u.m.

PROBLEMA 3. Cu ce procent anual ar trebui plasata, n regim de dobanda

compusa, suma 1000 u.m. pe o perioada de 6 luni pentru ca, la scadenta, sa se
poata dispune de 1048,8 u.m.?
1
Rezolvare: Cunoastem S0 = 1000, St = 1048, 8; t = 2 (ani). Determinam,
mai ntai, factorul de fructificare 1 + i.

1 St
(1 + i) 2 = = 1, 0488
S0
de unde obtinem 1 + i = 1, 04882 = 1, 09998 1, 1, deci i = 0, 1 si procentul
dobanzii este p = 100i = 10%.

PROBLEMA 4. Sa se determine perioada de timp pe care s-a facut un

mprumut n valoare de 5000 lei, daca dobanda platita la scadenta, calculata n
regim de capitalizare, cu procentul anual 10%, a fost 2320,5 lei.
Rezolvare: Dobanda platita se exprima:
D = St S0 = 5000 1, 1t 5000 = 5000(1, 1t 1) = 2320, 5.
De aici, se obtine 1, 1t = 1, 4641. Logaritmand,

lg1, 4641 0, 16557

t= = = 4 (ani)
lg1, 1 0, 0413927
 9

PROBLEMA 5. Un capital de 10000 lei a fost divizat n doua parti si acestea

au fost plasate n regim de dobanda compusa, prima pe o perioada de 2 ani cu
procentul de 6%, iar cea de-a doua pe o perioada de 4 ani cu procentul anual
5%. In urma acestor operatiuni, suma celor doua dobanzi a fost 1879,35 lei.
Determinati cele doua parti n care a fost mpartit capitalul.
Rezolvare: Notam cele doua subcapitaluri prin S1 si S2 . Dobanzile aduse de
acestea se exprima:
D1 = S1 (1, 062 1) ; D2 = S2 (1, 054 1).
Se rezolva sistemul de ecuatii:

S1 + S2 = 10000

S1 (1, 062 1) + S2 (1, 054 1) = 1879, 35

si se obtine S1 = 3000 lei , S2 = 7000 lei.

PROBLEMA 6. O persoana a deschis n urma cu 2 ani un cont bancar n care

a depus 2000 u.m., n regim de dobanda compusa, calculata anual, cu procentul
5%. Determinati:
i) valoarea depozitului azi si dobanda castigata n cei 2 ani;
ii) cu ce procent ar fi trebuit sa fie plasati cei 2000 u.m. n regim de
dobanda simpla pentru a conduce n 2 ani la aceeasi valoare a dobanzii
ca n cazul precedent?
Rezolvare: i) Valoarea finala dupa cei 2 ani este:
S2 = S0 (1 + i)2 = 2000 1, 052 = 2205 u.m.
Dobanda obtinuta D = S2 S0 = 205 u.m.
ii) Notam cu p procentul aplicat n regim de dobanda simpla.
Dobanda este D = S0 p
100 2 = 40p = 205. Se obtine p = 5, 1%.

PROBLEMA 7. O persoana a depus la banca, n urma cu 3 ani, o suma de

bani, n regim de dobanda compusa, cu procentul anual de 4%, depozi-
tul ajungand astazi, la mplinirea scadentei, la valoarea de 2249,728 u.m. Determinati:

i) suma S0 depusa si dobanda castigata n cei 3 ani;

ii) dobanda ce ar fi castigat-o n cei 3 ani daca suma S0 ar fi fost depusa
n regim de dobanda simpla, cu acelasi procent 4%.
S3 2249,728
Rezolvare: i) Suma initiala S0 = 1,043 = 1,12486 = 2000 lei.
Dobanda este D = S3 S0 = 249, 728 lei.
ii) In regim de dobanda simpla, dobanda se calculeaza:
D = S0 i t = 2000 0, 04 3 = 240 lei.