SUS N CURTEA CEA DOMNEASC

Sus n curtea cea domneasc,

La domnia din Brlad,
ade tnr domnul Vlad
Sub cciula-i urcneasc
Pe-a lui umeri plete cad.

Astfel ade trist i rece

La ospul luminat
Din domnescul lui palat,
Cu priviri crunte i rece,
Cu-ochiul negru nfundat.

Faa palid i trist,

Manta-i neagr pe-umeri tari,
Faa spn, ochii mari
Astfel trece n revist
Pe boierii lui cei mari.

Ici btrni ca iarna alb,

Muni cu fruntea de argini,
optesc dulce i cumini
Colo tineretea dalb
Cu rs mult i fr mini.

Femei palide, frumoase,

Fee blnde, ochi de foc,
Ce n gene li se joc
i-a lor raze luminoase
Printre ele-i cat loc.

Sala-i mare, strlucit,

Masa-i alb, oaspei muli,
Vorbe dulci s tot asculi,
Chiar lumina-i ndrgit
De ochi lucii, de ochi muli.

[1870]