Sunteți pe pagina 1din 22

Mata Alexandru Neculai

Grupa: 917

Proiect
Tehnologia Materialelor

Crucea cardanica

Facultatea de inginerie aerospatiala


Mata Alexandru Neculai
Grupa: 917

Cap.I.NECESITATEA REALIZARII
PIESEI (PRODUSULUI).
1.Comanda sociala.
Crucea cardanica serveste la transmiterea miscarii de la arborele secundar alcutiei de viteze la
axul rotilor motoare ale automobilului,unghiul dintre aceste doua axe fiind variabil.. Se vor realiza
6.000 de bucati prin cea mai eficienta tehnologie, cost redus, timp de fabricare mic si
din punct de vedere calitativ.
2.Tema de necesitate. Tema proiectului.

Tema proiectului este realizarea a 6.000 de bucati cruci cardanice, ce vor servi
la transmiterea miscarii rotationale intre doi arbori In functie de constructia sa,
articulatia cardanica poate avea o variatie unghiulara intre puterea de intrare si cea de
iesire. Cel mai simplu tip de articulatie cardanica, numita articulatie "Hooke" sau in
cruce, face ca arborele de distribuire sa se invarta de doua ori mai repede sau mai
incet fata de arborele de intrare. Aceast fluctuatie de viteza creste odata cu diferenta
unghiulara dintre cei doi arbori.

3.Stabilrea rolului funcional al piesei folosind analiza


morfafuncional a suprafeelor
Cuplajul cardanic sau articulaia Hooke, este folosit pentru
cuplarea a doi arbori concureni, avnd de obicei unghiul dintre axele
arborilor, (fig. 2.1), = 200 sau = 250.
Cnd cuplajul lucreaz la turaii i puteri mici, valoarea unghiului
poate crete, dar nu va depi 450.
fig.2.1

Cunoaterea rolului funcional al piesei este prima etap n proiectarea oricrui


proces tehnologic de realizare a piesei respective rolul funcional al piesei este dat de
Mata Alexandru Neculai
Grupa: 917
rolul funcional al oricrei suprafee ce delimiteaz piesa in spaiu de aceea in primul
rnd se stabilete rolul funcional al fiecrei suprafee din punct de vedere al rolului
lor funcional suprafeele se clasific n:
- suprafeele de asamblare caracterizate prin:
- o anumit configuraie geometric;
- precizie dimensional ridicat;
- rugozitate mic;
- prescripii referitoare la forma geometric;
- prescripii referitoare al poziia suprafeei in raport cu alte suprafee;
- eventuale prescripii referitoare la duritatea suprafeei.
- suprafee funcionale caracterizate prin:
- precizie dimensional ridicat(depinde de rolul funcional in ansamblul din
care face parte);
- rugozitate mic(uneori este mare , depinde de rolul funcional);
- prescripii referitoare la poziia suprafeei in coresponden cu alte suprafee;
- eventuale prescripii referitore la configuraia geometric;
- eventuale prescripii referitoare la proprietile mecanice, aspectul
suprafeelor.
- suprafee tehnologice apar n timpul prelucrri i ajut la poziionarea
piesei n vederea prelucrri ele pot rmne dup terminarea prelucrri sau pot dispare,
in funcie de configuraia geometric final a piesei . Se caracterizeaz prin:
- precizie dimensional corespunztoare(neprecizat, de cele mai multe ori cote
libere);
- rugozitatea suprafeei corespunztoare cu procedeul tehnologic de realizare a
suprafeei;
- fr prescripii sau eventuale prescripii referitoare la forma geometric;
- eventuale prescripii referitoare la poziia suprafeei in raport cu suprafeele ce
urmeaz a fi prelucrate.
- suprafee auxiliare (de legtur) fac legtura intre suprafeele funcionale
i cele de asamblare. Se caracterizeaz prin:
- precizia dimensional mic (neprecizat);
- rugozitatea suprafeei mare (cea care rezulta din procedeul de obinere a
semifabricatului);
- fr prescripii referitoare la precizia de forma;
- fr prescripii referitoare la precizia de poziii.
Cunoscnd aceste elemente referitoare al tipurile de suprafee ce
delimiteaz o pies n spaiu se poate stabili rolul funcional al unei piese fr a
cunoate ansamblul din care face parte piesa sau se poate proiecta o pies care s
ndeplineasc un anumit rol funcional impus.
Metoda folosit pentru stabilirea rolului funcional posibil sau pentru
proiectarea unei piese care s ndeplineasc un anumit rol funcional impus poarta
numele de metoda de analiz morfofuncional a suprafeelor.
Acesta metod presupune parcurgerea intr-o succesiune logic a urmtoarelor
etape:
- descompunerea piesei n suprafee ct mai simple (plane, cilindrice,
conice, evolventice, elicoidale etc.);
notarea tuturor suprafeelor ce delimiteaz piesa in spaiu ;
Mata Alexandru Neculai
Grupa: 917
analizarea fiecrei suprafee n parte din urmtoarele puncte de vedere:
forma geometric a suprafeei, dimensiuni de gabarit, precizie dimensional, precizie
de form, precizie de poziie, rugozitate i duritate;
ntocmirea uni graf suprafee caracteristici
stabilirea rolului funcional al piesei , se face n urma analizei de corelaie a
diferitelor tipuri de suprafee obinute in graful suprafee caracteristici . Rolul
funcional impus unei pese se obine presupunnd pentru suprafeele ce delimiteaz
piesa in spaiu caracteristicile corespunztoare tipurilor de suprafee (de asamblare,
funcionale, tehnologice, sau auxiliare).
innd cont de rolul funcional al fiecrei suprafee n parte si analiznd
forma i dimensiunile piesei, ne rezult c aceasta va fi folosit la transmiterea
micrii pentru o transmisie auto ca cruce cardanic .

3.Caiet de sarcini al produsului.


I.Criterii de performanta si calitate a crucii cardanice
Domeniul larg de utilizare a dus la o multitudine de soluii
constructive cu elemente articulate sau de rulare.
n fig. 2.1 este prezentat un cuplaj format din furcile 1 i 2 i din
crucea 3, iar n fig. 2.2 crucea este nlocuit prin nuca 3.
Utilizarea cuplajului cardanic este limitat n multe cazuri deoarece
este un mecanism asincron, caracter pus n eviden de variaia vitezei
unghiulare a arborelui condus, chiar dac viteza unghiular a arborelui
conductor este constant.

1
2
Fig.2.2 Cuplaj cardanic cu element intermediar tip nuc

II.Caracteristici tehnico-functionale
Mata Alexandru Neculai
Grupa: 917
Piesa de prelucrat este un arbore i face parte din clasa de piese OSII i
ARBORI.
Din punct de vedere funcional fusul face parte din ansamblul Cuplaj cardanic con
Morse 6, avnd rolul de susinere al crucii cardanice i se prezint n figura 3.1.
Din condiiile de precizie impuse se desprind urmtoarele concluzii:
A. Precizie dimensional: - dmax = 30 mm;
- lmax = 160 mm.
B. Diametrele la care se impune o precizie dimensional ridicat sunt:
- 30 (+0,030+ 0,015);
- 30 (0- 0,015);
- filet M12 interior.
C. Dimensiunile de profil ale piesei sunt:
- teituri: 1x450 la exterior.
D. Precizia geometric:
Se impun urmtoarele abateri de form i de poziie:
cilindricitate exterior fus - 0,02 mm;
paralelism la suprafeele frontale ale fusului 0,015 mm;
perpendicularitate a suprafeelor frontale ale piuliei pe axa fusului
0,015 mm.
E. Rugozitatea suprafeelor:
La piesa fus se impun urmtoarele rugoziti:
- rugozitate general Ra = 6,3;
- rugozitate suprafa cilindric Ra = 0,8;
- rugozitate pe suprafeele frontale: Ra =
3,2.
F. Materialul piesei:
Piesa se execut din 18MoCr11, STAS 791-98, oel aliat pentru tratament
termic, destinat construciei de maini.
Principalele domenii de utilizare ale acestui material se prezint n tabelul de
mai jos:
III.Aspect si estetica
Nervurile profundorului se monteaza, in general, cu axa longitudinala a nrevurii
perpendicular pe axa longitudinala a lonjeronului (sunt cazuri in care nervurile sunt
montate la un anumit unghi pentru a oferii rezistenta si elasticitate aripii). Nervurile
au forma de profil aerodinamic sau de trapez.
IV.Protectia mediului si solutii antipoluante
Din punct de vedere al modului de fabricare, produsul finit nu este foarte
poluant, deoarece piesa este executata prin forjare a unui semifabricat care acesta la
randul lui este turnat intr o forma specific.
Mata Alexandru Neculai
Grupa: 917

Graful Suprafee Caracteristici


Nr. Suprafaa Forma Dimensiune Caracteristici Tipul si Procedee
Crt. nr. geometrica a a de gabarit rolul tehnologice
suprafeei Precizia Precizia de Precizia de Rugozita- Duritatea suprafeei de obinere Obs.
dimensionala forma poziie tea
1 -turnare
S1 Circular R10 ________ ________ ________ 1,6 n funcie de Auxiliar -defornare
material -achiere
2 -turnare
S2 Tronconic 2X45 ________ ________ ________ 1,6 n funcie de Auxiliar -defornare
material -achiere
3 -turnare
S3 Cilindric 24 _________ _________ | 0,03 | A 0,8 n funcie de Funcional -defornare
material -achiere
4 -turnare
S4 Tronconic 1X45 ________ ________ ________ 1,6 n funcie de Auxiliar -defornare
material -achiere
5 -turnare
S5 Cilindric 28 ________ ________ ________ 1,6 n funcie de De -defornare
material asamblare -achiere
6 -turnare
S6 Raz de R 10 ________ ________ ________ 1,6 n funcie de Tehnologic -defornare
racordare material
7 De -turnare
S7 Elicoidal M 10 ________ ________ ________ 1,6 n funcie de asamblare -defornare
material -achiere
8 De -turnare
S8 Cilindric 5 ________ ________ ________ 1,6 n funcie de asamblare -defornare
material -achiere
Mata Alexandru Neculai
Grupa: 917

9 De -turnare
S9 Plan 1 ________ ________ ________ 1,6 n funcie de asamblare -defornare
material -achiere
10 De -turnare
S10 Cilindric 6 ________ ________ ________ 1,6 n funcie de asamblare -defornare
material -achiere
11 De -turnare
S11 Plan 14,5 ________ ________ ________ 1,6 n funcie de asamblare -defornare
material -achiere
12 De -turnare
S12 Circular 39 ________ ________ ________ 1,6 n funcie de asamblare -defornare
material -achiere
13 -turnare
S13 Tronconic 1X45 ________ ________ ________ 1,6 n funcie de Auxiliar -defornare
material -achiere
14 -turnare
S14 Plan 37 ________ ________ ________ 1,6 n funcie de Auxiliar -defornare
material -achiere
Mata Alexandru Neculai
Grupa: 917

Cap.III.Alegerea materialului optim folosind metoda valorilor optime

Dup stabilirea rolului funcional se alege materialul optim ce va fi folosit la obinerea


piesei. Rolul funcional ne arat i proprietile pe care trebuie s le ndeplineasc piesa . O
alegere optim a unui material pentru o anumit destinaie , este o problem foarte complex
ce trebuie rezolvat de proiectant.

Concluzia este c dac se doresc anumite proprieti se face o proiectare a materialului cu o


astfel de structur care s implice cerinele cerute de rolul funcional . Adic se alege acel
material care s ndeplineasc cerinele minime de rezisten i durabilitate ale piesei n
condiiile unui pre de cost minim i al unei fiabiliti sporite. Proprietile unui material
trebuie considerate ca o sum de relaii ntre material i mediul nconjurtor n care va lucra.

Prezentm o clasificare a proprietilor din punct de vedere al alegerii materialului optim i a


caracteristicilor acestuia :

Fizice Greutate specific , temperatura de topire , condiii


termice
Proprieti
Chimice Rezistena la coroziune
Funcionale
Mecanice Rezistena la rupere , duritatea
Electrice Conductibilitate , impedan
Magnetice Permeabilitate magnetic
Optice Opacitate , reflexie
Nucleare Perioada de njumtire , absorbia , atenuarea
Estetice Culoare , aspect , grad de netezime
Turnabilitate

Proprieti Deformabilitate

Tehnologice Uzinabilitate
Clibilitate
Sudabilitate
Pre de cost , consum de resurse i de energie ,
coeficient de poluare si coeficient de protecie a
Proprieti operatorului
Economice
Mata Alexandru Neculai
Grupa: 917

Nr. Proprietatea Game de Not Obs.


crt. variate a
0 1 2 3 4
1 Densitatea materialului. < 5,0 1
in [Kg/dm3] 5,010,0 2
>10 3
2 Conductibilitate termica Cr <0,2 1
in [cal/cm*s* C] 0,20,4 2
>0,4 3
3 Rezistenta la coroziune. Rc <0,02 3
viteza de coroziune 0.020,05 2
in[mm/an]
>0,05 1
4 Duritatea. HB, <90 1
in [HB] 90160 2
>160 3
5 Modulul de elasticitate. E <10 6 1
in [daN/cm2] 10 62,0*10 6 2
>2,0*10 6 3
6 Rezistenta la curgere a <700 1
materialului Rp 0,2 7001500 2
In [N/mm2] >1500 3
7 Rezistenta la rupere. Rm , <35,0 1
in [daN/mm2] 35,060,0 2
>60,0 3
8 Rezistenta la oboseala. 1 <300 1
In [N/m2] 3001000 2
>1000 3
9 Alungirea relativa At <20% 1
[%] 20%40% 2
>40% 3
10 Reziliena KCU 30/2 <50 1
in [J/cm2] 50100 2
>100 3
11 Rezistena la fluaj <100 1 Se ine cont
in [N/mm2] 100300 2 i de
temperatura
>300 3
12 Proprietile tehnologice Satisfctoare 1 Notarea se
(turnabilitatea ,deformabilitatea , face cu
Bun 2 calificative
uzinabilitatea , sudabilitatea ,
clibilitatea) Foarte bun 3
13 Preul de cost , PC <500 3
in [lei/kg] 5001000 2
>1000 1
k=1 tkdk 10
Grupa: 917

Obs.
Mata Alexandru Neculai

22 23
2,35
2,05
2,20
1,85
2,25
2,40 optim

2,30
2,10
2,30
2,20
2,20
1,95
2,05
2,15
1,70
Proprieti Funcionale
Proprieti
Proprieti tehnologice
Fizice Chimice Mecanice economice
Grupa: 917

Dens Preul de
Conductibilitatea Rezisten-a la Duritatea 2 Deformabilita
ita-
[cal/cm*s*C] [mm/an] [daN/mm
Rezisten-a
] la rupere [daN/mm2](E*10 p6) Turnabilitatea Uzinabilitatea cost
Mata Alexandru Neculai

termic coroziune [HB] tea


tea [lei/kg]

T1 V T2 V T3 V T4 V T5 V T6 vCalificati T7 vCalificati T8 Calficativ T9 V T10

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
3 0.25 2 <.05 3 50 1 30 1 0.74 1 FB 3 FB 3 FB 3 500 3
2 0.3 2 >.05 2 60 1 64 3 1.2 2 FB 3 S 1 FB 3 1000 2
2 0.01 1 >.05 1 280 3 70 3 1.6 2 FB 3 S 1 FB 3 300 3
2 0.25 2 >.05 2 20 1 60 1 1.5 2 FB 3 S 1 FB 3 900 2
2 0.2 1 <.05 2 120 3 45 2 1.7 2 B 2 S 1 FB 3 450 3
2 0.2 1 <.05 2 164 3 58 2 2.1 3 B 2 S 1 FB 3 475 3
2 0.2 1 <.05 2 187 3 54 2 2.1 3 FB 3 S 1 FB 3 400 3
2 0.2 1 <.05 2 110 2 40 1 2.1 3 FB 3 S 1 FB 3 425 3
2 0.2 1 <.05 2 169 3 60 2 2.1 3 FB 3 S 1 FB 3 750 3
2 0.2 1 <.05 2 217 3 95 3 2.1 3 FB 3 S 1 B 2 750 2
2 0.3 2 <.02 3 187 3 60 2 2.1 3 B 2 S 1 B 2 1300 1
2 0.14 1 >.05 1 260 3 40 1 1.3 2 FB 3 N 0 FB 3 350 3
3 0.20 2 <.01 3 90 1 20 1 0.8 1 FB 3 B 2 FB 3 625 2
2 0.14 1 >.05 1 250 3 65 3 1.6 2 FB 3 N 0 FB 3 390 3
2 0.2 2 <.03 2 65 1 30 1 1.2 2 FB 3 S 1 FB 3 1200 1
Proprieti Funcionale k=1 tkdk 10
Proprie-ti
Proprieti tehnologice
Mecanice economice
Grupa: 917

Nr.
Obs. Materia-lul
2 Turnabilitate Deformabilita Uzinabilitate Preul de cost crt. [Kg/d
[daN/mm
Rezisten-a
] la rupere [daN/mm2](E*10 p6)
Mata Alexandru Neculai

a tea a [lei/kg] m 3]

T4 V T5 V T6 vCalificati T7 vCalificati T8 Calficativ T9 V T10 V

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 0 1 2
3 79 3 2,2 3 FB 3 B 2 FB 3 1000 2 2,30 1 Duraluminiu 2.8
3 89 3 1,9 2 FB 3 FB 3 FB 3 2100 1 2,20 2 CuZn15 8.8
3 117 3 1,8 2 FB 3 FB 3 FB 3 2000 1 2,20 3 Fgn-700-2 7.32
1 98 3 1,4 1 FB 3 FB 3 B 2 1500 2 1,85 4 CuSn10 8.8
3 50 2 2,2 3 FB 3 S 1 FB 3 500 3 2,30 5 OL37 7.3
3 74,5 3 0,9 1 FB 3 BBBB 2 FB 3 200 3 2,35 6 OL50 7.3
3 88 3 1,05 1 FB 3 S 1 FB 3 200 3 2,30 7 OLC45 7.7
3 98 3 1,2 1 FB 3 S 1 FB 3 200 3 2,30 8 OT40 7.4
3 113 3 1,3 1 FB 3 S 1 FB 3 210 3 2,20 9 OT60 7.4
2 76 3 1,9 1 FB 3 S 1 FB 3 300 3 2,30 10 41MoCr11 7.5
3 75 3 1,9 1 FB 3 S 1 FB 3 310 3 2,30 11 13012Cr130 7.5
3 230 3 2 1 FB 3 B 2 FB 3 310 3 2,35 12 Fc300 7.3
3 115 3 2,1 2 FB 3 S 1 FB 3 310 3 2,30 13 ATSi5Cu 2.6
3 120 3 2,1 2 FB 3 B 2 FB 3 310 2 2,30 14 Fm320p 7.36
3 180 3 2,1 2 FB 3 B 2 FB 3 320 2 2,30 15 CuZn39Pb2 8.4
0,1 0,05 0,05 0,05 0,10 0,15 1
Mata Alexandru Neculai
Grupa: 917

8
174
207
208
217
190
195
300
380
385
180
180
170
240
260
280
0,15
V
Duritatea
[HB]

7
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
0,20
Chimice

V T3
[cal/cm*s*C]Conductibilitatea termic [mm/an]Rezisten-a la coroziune

6
<.05
<.05
<.05
<.05
<0,5
<0,5
<0,5
<0,5
<0,1
<0,1
<0,1
<0,1
<0,1
<0,1
<0,1
5
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
0,10
Fizice

T2

4
0,22
0,19
0,20
0,10
0,20
0,01
0,01
0,01
0,07
0,01
0,01
0,02
0,01
0,01
0,03
V

3
2
2
3
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
0,05
T1
Densita-tea

2
7,9
8,0
6,5
7,2
7,4
7,1
7,1
7,2
7,1
7,4
7,3
7,1
7,2
7,2
7,3
[Kg/dm 3
]

18 20MoNi35
40Cr10
OLC 60
FcX 200
FcX250
FcX300
FcX350
Fc100
Fc150
Fc200
Fc250
Fc300
Fc350
Nr Materia-lul

15Cr08
17 18MgCr10

Ponderea
0
16

19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
crt.

Optimizarea alegerii materialului se bazeaz pe experiena proiectantului


i pentru o alegere rapid a materialului se pleac de la cteva date referitoare
la : solicitrile din timpul exploatrii , condiiile de exploatare , clasa din care
face parte piesa i condiiile de execuie . n continuare se va prezenta o metod
de alegere a materialului optim numit metoda de analiz a valorilor optime .
Metoda presupune rezolvarea urmtoarelor etape :
1. stabilirea rolului funcional al piesei , a tehnologicitii construciei i a
condiiilor economice de funcionare ale acesteia ;
Mata Alexandru Neculai
Grupa: 917

2. determinarea i stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului


optim ;
3. descompunerea factorilor analitici n elemente primare ;
4. aprecierea cantitativ a factorilor analitici se face folosind un sistem de
notare , n funcie de valoare fiecrei proprieti k acordndu-i-se o not tk;
5. stabilirea ponderii importanei fiecrui factor primar se face innd cont de
datele rezultate din etapele 1 i 3 acordnd fiecrei proprieti k o pondere d k n
m
stabilirea ponderi trebuie ndeplinita condiia : dk 1 ;
k 1
6. alegerea soluiei optime la momentul dat se face aplicnd criteriul :
m
Tk * d k max im
k 1
7. analiza soluiilor din punct de vedere al utilitii lor i stabilirea condiiilor de
nlocuire economic a unui material cu alt material .
innd cont de proprietile funcionale (rezistena la coroziune,
ocuri mecanice i rezistena la rupere) i de cele tehnologice(turnabilitatea
i uzinabilitatea) la care se adaug cele economice materialul ales pentru
realizarea piesei este OL 50.

Cap.IV.Studiul procedeelor de obinere a semifabricatului

Obinerea piesei semifabricat printr-un procedeu tehnologic de turnare

Turnarea, ca procedeu tehnologic este una din cele mai vechi metode de obinere a
pieselor prin punere in forma, dezvoltate de om. Turnarea intervine ntotdeauna ca metoda
tehnologica distinct la materialele care sunt elaborate in stare lichida sau vscoasa. mpreun
cu prelucrrile prin matriare si cu cele de formare prin sintetizare sunt utilizate in mod
nemijlocit la realizarea formei pieselor spre deosebire de alte prelucrri, unde forma rezulta
prin mijlocirea unor procese tehnologice preliminare distincte ( laminare, tragere, forjare
libera, achiere si microachiere).
Prin turnare se pot realiza forme practic nelimitate, piese cu mase diverse, de la
fraciuni de gram si pana la sute de tone, care i gsesc utilizri in toate domeniile de
activitate.
Procesele de execuie a pieselor prin turnare se remarca prin urmtoarele avantaje:
- permit realizarea de piese cu configuraii diverse, in clasele de precizie 6..16, cu
suprafee de rugozitate Ra=1,6...200 m;
permit realizarea de piese cu proprieti diferite in seciune (unimaterial, polimaterial);
Mata Alexandru Neculai
Grupa: 917
creeaz posibilitatea obinerii de adaosuri de prelucrare minime ( fata de forjarea
libera, sau prelucrrile prin achiere);
creeaz posibilitatea de automatizare complexa a procesului tehnologic, fapt ce permite
repetabilitatea preciziei si a caracteristicilor mecanice, la toate loturile de piese de acelai tip;
- permit obinerea unei structuri uniforme a materialului piesei, fapt ce i confer
acesteia o rezisten multidirecional. In general, compactitatea, structura i rezistenta
mecanica a pieselor turnate sunt inferioare pieselor similare realizate prin deformare plastica
(deoarece acestea poseda o rezistenta unidirecional, dup direcii prefereniale).
Dintre dezavantajele procedeelor de realizare a pieselor prin turnare se pot enumera:
- consum mare de manopera, ndeosebi la turnarea in forme temporare;
- costuri ridicate pentru materialele auxiliare;
- consum mare de energie pentru elaborarea si meninerea materialelor in stare lichida
la temperatura de turnare;
- necesit msuri eficiente contra polurii mediului si pentru mbuntirea condiiilor
de munc.
Se pot prelucra prin turnare materiale metalice si nemetalice , in producie de serie sau
de unicate.
De menionat c , prin turnare se pot realiza att piese/semifabricate dintr-un material
unic, sau din cel puin doua materiale ( acoperiri prin turnare statica sau centrifugala, utilizarea
turnrii cu inserii, obinerea prin turnare a materialelor compozite etc.).
Tendina actual este de a eficientiza procesele de producie prin reducerea adaosurilor
de prelucrare si a operaiilor de prelucrare dimensionala ulterioare. Din acest motiv,
procedeele de punere in forma, ntre care i turnarea, capt o atenie deosebit, cunoscnd un
grad mai ridicat de perfeciune i inovare fa de alte procedee.
In funcie de domeniul de aplicare al procesului de turnare ( tehnologii mecanice,
metalurgice, de mecanica fina, de tehnica dentara, de prelucrri de industria chimica, de
construcii etc.), pot exista denumiri specifice, care sunt sinonime.
Principalele denumiri cu care se prezint in continuare.
Amestecul de formare este materialul din care e realizeaz interiorul formei de
turnare ( la turnare in forme temporare), fiind compus din doua elemente: un material granulat,
care are rolul de a se modela dup configuraia modelului si de a umple rama de formare, si un
liant, care confer rezistenta si stabilitate formei de turnare, permind ulterior dezbaterea
formei pentru extragerea piesei. Amestecul de formare trebuie sa aib o bun refractaritate,
pentru a rezista la contactul cu topitura, precum si o granulaie corespunztoare, pentru a
asigura etaneitatea pereilor cavitaii formei.
Forma de turnare este scula specifica procesului tehnologic de turnare care conine
cavitatea de turnare reeaua de turnare si canalele de evacuare a gazelor. Cu ajutorul ei se
realizeaz configuraia ,gabaritul si calitatea suprafeei piesei.
Formarea este denumirea generica a operaiilor prin care se realizeaz forma de
turnare; acest termen se refera numai la realizarea formelor temporare i semitemporare,
confecionate din amestecuri de formare. Formele permanente , de tipul matrielor si al
cochilelor se realizeaz prin turnare sau forjare, urmate de prelucrri mecanice, tratamente
termice i de suprafa .
Extragerea piesei denumete operaia de scoatere a piesei solidificate din forma de
turnare.
Miezul este o parte distincta a formei de turnare, cu ajutorul cruia se obin golurile
interioare ale piese turnate. Miezurile pot fi permanente(la turnare in matrie sau cochile) sau
temporare ( la turnarea in cochile sau in forme temporare).Formarea miezurilor se fa ce cu
ajutorul cutiilor de miez.
Mata Alexandru Neculai
Grupa: 917
Modelul de turnatorie este o macheta tridimensionala care reproduce aproape identic
piesa, mrit corespunztor in funcie de caracteristica de contracie ala solidificare a
materialului piesei si servete in operaiile de formare.
Mulajul este un model intermediar (negativul formei piesei reale); servete la
realizarea modelului de turnatorie(pozitivul formei piesei).
Reeaua de turnare este partea tehnologica a cavitaii formei de turnare, care conine
plnia d turnare, totalitatea canalelor de conducere a materialului lichid spre cavitatea piesei,
precum si maselotele. Pentru formarea reelei de turnare se realizeaz modele corespunztoare.
Turnabilitatea este proprietatea tehnologica a unui material ce definete capacitatea
acestuia de a capt dup solidificare configuraia geometrica si dimensiunile unei forme
geometrice in care se introduce in stare lichida sau lichido-vscoas. Este o proprietate
tehnologica complexa, care determina posibilitile unui material de a fi prelucrat prin turnare;
ea este influenat de mrimi fizice precum: fuzibilitatea, fluiditatea, contracia de solidificare
etc.
Turnarea este denumirea generica a unor grupe de procese tehnologice de realizare a
pieselor semifabricat i/sau finite .
Proprieti de turnare ale metalelor i aliajelor
1. Turnabilitatea: proprietatea tehnologic global , care reflect comportarea
materialelor n raport cu procedeele tehnologice din grupa turnrii . Ea se exprim
prin calificative : foarte bun , bun , satisfctoare , slab , nesatisfctoare .
2. Fuzibilitatea : este proprietatea materialului de a trece n stare topit .
3. Fluiditatea: este proprietatea materialului aflat n stare lichid sau vscoas de a
curge i umple toate detaliile cavitaii formei de turnare .
4. Contracia: este proprietatea materialului metalic de a-i micora volumul n
timpul solidificrii .
5. Segregarea: este separarea constituenilor unui amestec eterogen astfel nct
distribuia acestora nu mai este uniform .
6. Absorbia gazelor: exprim proprietatea de a dizolva gaze .

La proiectarea modelelor i a cutiilor de miez trebuie parcurse urmtoarele etape:


1. stabilirea rolului funcional al piesei se face pe baza metodei de analiz morfofuncional
a suprafeelor;
2. alegerea materialului optim pentru confecionarea piesei - se folosete metoda de analiz a
valorilor optime;
3. ntocmirea desenului piesei brut turnate se face pornind de la desenul piesei finite, pe
care se adaug:
-Ap - adaosuri de prelucrare, pe toate suprafeele a cror precizii dimensionale i
rugoziti nu pot rezulta direct din turnare;
-At - adaosuri tehnologice, pentru toate suprafeele a cror configuraie sau poziie nu
poate fi obinuit direct prin turnare sau n vederea simplificrii formei tehnologice a piesei;
-A - adaosuri de nclinare, care faciliteaz scoaterea modelului din form i a piesei din
form. Valoarea adaosurilor de nclinare depinde de poziia planului de separaie;
-Rc - adaosuri sub forma razelor de racordare constructive, n scopul de a evita apariia
defectelor de tipul fisurilor i crpturilor;
-Ac - adaosuri de contracie. Stabilirea acestuia se face n funcie de natura materialului
de turnat;
4. ntocmirea desenului modelului se face pornind de la desenul piesei brut turnate inndu-
se seama de valorile adaosurilor de contracie i de numrul i forma mrcilor;
5. ntocmirea desenului cutiilor de miez se face innd cont de configuraia interiorului piesei
brut turnate care indic numrul i forma miezurilor.
Mata Alexandru Neculai
Grupa: 917
Alegerea planului de separaie se face innd cont de urmtoarele recomandri:
- s fie, pe ct posibil, plan de simetrie;
- s fie, pe ct posibil, un plan drept;
- s fie situat n poziie orizontal;
- s conin suprafaa cea mai mare a piesei.
Stabilirea adaosului de contracie, se face utiliznd formula:
k
d 1
p 100 (mm)
d
m
unde: dm dimensiunea modelului;
dp dimensiunea piesei;
k contracia liniar

Pentru piesa n discuie am ales ca procedeu de turnare , turnarea n forme permanente


statice . Acest procedeu permite obinerea de piese cu configuraie simpl sau complex , n
serie mare sau mas , o precizie dimensional 0,08 mm sau 0,1 mm; o calitate a
suprafeei bun ( Ra 3,2 m ) , permite obinerea de piese cu grosimea peretelui de 0,75 1
mm cu guri interioare 0,75 mm filetate sau nefiletate . La acest procedeu metalul sau
aliajul lichid se introduce prin cdere liber . Forma permanent poart uzual numele de
cochil i este confecionat din aliaje de Al , rezistnd pn la 70.000 turnri sau fonte aliate
150.000 turnri .
n pereii semicochilelor (1) i (1) se prelucreaz cavitatea (2) i elementele reelei de
turnare : plnia (3) , piciorul plniei (4) , canalele de alimentare (5) i rsufltorile (6) prin
care se elimin gazele (7) . Metalul sau aliajul lichid se introduce prin reeaua de turnare n
cavitatea de turnare (10) . Pentru scoaterea piesei din cochil se acioneaz dispozitivele (12)
prin rotaie sau prin translaie . Deoarece se formeaz o cantitate mare de gaze la contactul
dintre metalul sau aliajul lichid i pereii reci ai cochilei n planul de separaie X-X pot fi
prevzute orificii de felul celor prevzute n figur sau n pereii cochilei pot fi prevzute
orificii (13) nfundate cu dopuri rotunjite (14) .

Obinerea piesei semifabricat printr-un procedeu de deformare


plastic

Plasticitatea este proprietatea tehnologic a unui material de a suferi deformaii


permanente sub aciunea unor fore exterioare .
Ca urmare , obinerea unei piese care s corespund unui anumit rol funcional se face prin
redistribuirea de material n stare solid ( nu prin ndeprtarea de material ) n concordan cu sistemul
de fore care acioneaz asupra materialului .
Cel mai vechi procedeu de deformare plastic este forjarea .
Forjarea este procesul de prelucrare prin deformare plastic ce const n introducerea n
volumul de material a unor stri tensionale care s produc curgerea sa (a materialului ) . Aceste fore
se aplic prin lovire i/sau presare .
Forjarea este de dou feluri :
- liber , cnd curgerea materialului se face liber sub aciunea unor fore de lovire:
Mata Alexandru Neculai
Grupa: 917
- n matri (matriare) , cnd curgerea materialului este limitat cavitaional , sub aciunea
unor fore de lovire i/sau presare .
innd cont de programa de fabricaie i de dimensiunile de gabarit relativ reduse procedeul de
deformare plastic ales va fi matriarea .
Se alege matriarea , deoarece pentru ca pe lng obinerea unor semifabricate cu configuraii
de la cele mai simple la cele mai complexe se mai obin i rugoziti foarte bune (uneori nu mai
necesit prelucrri ulterioare prin achiere) , procesul de fabricaie are i o precizie dimensional foarte
bun ( 0,05m ) , pot fi obinute produse ale cror proprieti fizico-mecanice variaz pe seciune .
ns acest proces de fabricaie are i un dezavantaj deosebit : cost foarte mare al matriei .
Pentru a stabili procedeul tehnologic optim ntre forjare liber i forjare n matri trebuie inut
cont de :
-configuraia geometric a piesei;
-programa de producie;
-precizia dimensional;
-gabarit(greutate).
Semifabricatul iniial se aeaz pe semimatria inferioar care este montat prin intermediul
unui ghidaj coad de rndunic i a unei pene plan-paralelepe abota presei sau nicovala ciocanului.
Semifabricatul este deformat cu fora de deformare plastic P m cu ajutorul semimatriei
superioare prins prin intermediul unui ghidaj coad de rndunic i a unei pene plan-paralele pe
culisorul presei sau pe berbecul ciocanului.In semimatria inferioar s-a practicat prin achiere
semicavitatea de matriare iar n semimatria superioar semicavitatea de matriare.
Prin nchiderea matriei rezult piesa brut matriat prevzut cu bavura, datorit canalelor de
bavur.In urma debavurrii rezult piesa matriat.
Tehnologia matriarii:
1. stabilirea rolului funcional al piesei folosind analiza morfofuncional a suprafeelor;
2. alegerea materialului pe baza analizei valorilor optime;
3. ntocmirea desenului piesei brut forjate se face pornind de la desenul piesei finite pe care se
adaug :
adaosurile de prelucrare Ap pe toate suprafeele a cror precizie dimensional i calitatea
acestora nu se pot obine direct prin forjare n matri:
adaosuri tehnologice At pe toate suprafeele care nu au rezultat prin forjare liber i n
scopul simplificrii constructive a formei piesei ;
adaosuri de nclinare pentru a uura extragerea piesei din matri;
adaosuri prin raze de racordare Rc pe toate suprafeele de racordare ;
mrimea acestor adaosuri depinde de dimensiunile piesei finite, iar valorile lor sunt date
n STAS - uri.
4. Alegerea planului de separaie se face astfel nct s se asigure o extragere a piesei din
matri, o curgere uoar a materialului i economii de material;
5. calculul masei semifabricatului iniial se face mprind desenul piesei brut matriate n
suprafee simple crora li se calculeaz volumul i masa . Masa total a semifabricatului brut
forjat este data de expresia :
MSf=mPf+ma+mAp+mAt+mRc+mAd+mcp+mg
unde :
- mSf : masa total a semifabricatului brut matriat ;
- mPf : masa piesei finite ;
- ma : masa pierderilor prin arderea materialului ;
Mata Alexandru Neculai
Grupa: 917
- mAp : masa pierderilor cu adaosurile de prelucrare ;
- mAt : masa pierderilor cu adaosurile tehnologice ;
- mRc : masa pierderilor prin raze de racordare ;
- mcb : masa canalelor de bavur;
mpf = V * = [4*( *122*21+*142*4)+39*34*39]-*2,52*93-2**32*2 5**52
mm * 7,3 kg/dm3 = 91016,8492 mm3 * 7,3 kg/dm3 = = 0,6644 kg
3

ma= 1,2 % Mpf


mAp= 0,9 % Mpf
mRc= 3% Mpf
mAt= 4% Mpf
mcb= 15% Mpf
Msf =24,8% Mpf = 0,829 kg deci Vpf = 0,8291 kg / 7,3 kg/dm3 = 0,1135dm3 = 113585,09
mm3
6. Alegerea semifabricatului iniial:bar laminat de diametru d= 45 mm.
7. Debitarea la dimensiuni dup legea volumului constant :
bar laminat 45 X 71mm.

Capitolul V
Stabilirea tehnologiei optime de obtinere a semifabricatului, din
punct de vedere al randamentului de utilizare a materialului.

Oricare tehnologie trebuie s realizeze maximum de eficien pentru care a


fost proiectat n momentul aplicrii ei. Piesa trebuie realizat :
- mai repede ;
Mata Alexandru Neculai
Grupa: 917

- mai bine ;
- mai ieftin ;
- la momentul oportun.
Factorii care influeneaz eficiena procedeului tehnologic sunt :
- costul;
- productivitatea;
- fiabilitatea;
- consumul de energie;
- consumul de material;
- protecia mediului;
- protecia operatorului.
Eficiena presupune optimizarea din punct de vedere al tuturor acestor
factori. Acest lucru este foarte dificil de realizat, ntotdeauna existnd factori
prioritari.
Pentru realizarea analizei tehnico-economice vom lua n considerare
procesele tehnologice de turnare i de matriare.
Foarte important pentru ntocmirea unei tehnologii de realizare a piesei
este numrul de buci care trebuie realizate(programa de producie). Din acest
punct de vedere se deosebesc:
-producie individual- care se refer la realizarea unui singur produs sau
a unui numr foarte mic de produse care nu se mai reia n timp; folosete maini
unelte universale, S.D.V.-uri universale, productivitatea este foarte mic, preul
de cost este foarte mare, necesit muncitori cu nalt calificare;
-producie de serie - se refer la un numr mare de producie, folosete
maini unelte universale i specializate, S.D.V.-uri universale i specializate,
productivitatea este medie, preul de cost este mediu, necesit muncitori
calificare medie;
- producie de mas - numr foarte mare de produse de acelai fel care se
repet dup o anumit perioad de timp; folosete utilaje speciale i specializate;
S.D.V.-uri speciale i specializate; muncitori cu calificare redus (cu excepia
muncitorului reglor); productivitate foarte mare; pre de cost mic(bunuri de larg
consum).

Analiza economic a procedeului de turnare


Se vor folosi urmtoarele notaii :
- tiind c un lot are 6.000 de buci :

CT =cost total;
CF =cost fix;
Mata Alexandru Neculai
Grupa: 917

CV =cost variabil.
CF/buc = 3.000 lei CT/lot=138.000.000 lei
CV/buc =20.000 lei CF/lot=18.000.000 lei
CV/ lot=120.000.000 lei

Lund n considerare cheltuielile de stocaj s = 600 lei/buc rezult i tiind


c un lot are 6.000 buci:
C = CF/lot /n+CV/lo+sn ;
Din formulele anterioare se poate calcula numrul de buci rentabile
pentru procedeul respectiv:
nop=( CF/lot /s)1/2=244 buc

Deci costul total pentru 6.000 de buci este :

CT = CF/lot + CV/buc * n = 21.000.000 + 20.000 * 6.000 = 138.000.000. lei

Analiza economic a procedeului de matriare

CF/buc = 5857 lei CT/lot=101.000.000 lei


CV/buc =10.000 lei CF/lot=38.000.000 lei
CV/lot=60.000.000 lei

Lund n considerare cheltuielile de stocaj s= 600 lei/buc rezult:


C = CF/lot /n+CV/lo+sn ;
Din formulele anterioare se poate calcula numrul de buci rentabile
pentru procedeul respectiv: nop=( CF/lot /s)1/2=251 buc

Deci costul total pentru 6.000 de buci este :

CT = CF/lot + CV/buc * n = 41.000.000 + 10.000 * 6.000 = 101.000.000. lei

Compararea celor dou procedeelor


tehnologice de obinere a piesei

Pentru determinarea procedeului de obinere optim , folosim o metod


grafic .
Mata Alexandru Neculai
Grupa: 917

Numrul de buci pentru care costurile de producie pentru cele dou


procedee sunt aceleai este :
(C ) (C )
t / lot turnare t / lot matritare 138.000.000 101.000.000 3.700
N= (C ) (C ) 20.000 10.000 buci
v / buc turnare v / buc matritare

Rezult c procedeul de obinere al piesei prin matriare este mai


eficient din punct de vedere economic .

Bibliografie

1.Proiectarea unui cuplaj cardanic T.C.M.(format electronic)


2.Amza Gh., s.a- Tehnologia materialelor. (format electronic)
3. Paizi Gh. , Stere N. , Lazar D. - Organe de maini i mecanisme, Manual pentru subingineri.