Institutul de Relaii Internaionale din Republica Moldova

Facultatea Drept
Catedra Drept Public i Privat

REFERAT
La Disciplina : Deontologia juridica

Tema : Deontologia avocatului

Elaborat de :
A. Mrza-Creu,
DFR. IV.
Profesor: Elena Bdru

Chiinu 2017
 CUPRINS:

Deontologie profesionala. Notiune;

Legalitatea exercitarii profesiei de avocet;
Reguli deontologice privind relatia avocatului
cu magistratii;
Pastrarea secretului professional;
Reguli deontologice privind relatia dintre
avocat si client;
Concluzii;
Bibliografie.
 Deontologie profesionala. Notiune.

Regulile de deontologie profesionala ale exercitarii profesiei de

avocat sunt regasite intr-un set de acte normative, printre care numaram:
Codul deontologic al avocatilor din Republica Moldova, adoptat la Chisinau la
Congresul Avocatilor, la 20 decembrie, 2002, privind organizarea si
exercitarea profesiei de avocat, Statutul profesiei de avocat.

Deontologia avocatului insumeaza un ansamblu de norme care se

aplica cu titlu de principiu tuturor avocatilor care exercita profesia in
Moldova, atat in relatii cu clientii, cu alti avocati, cat si in relatiile cu
instantele judecatoresti si alte organe de jurisdictie cu care avocatul intra in
contact, in cursul si in baza exeritarii profesiei.

Normele deontologice sunt destinate sa garanteze, prin acceptarea

lor liber consimtita, buna indeplinire de catre avocat a misiunii sale,
recunoscuta ca fiind indispensabila pentru functionarea oricarei societati
omenesti1. Nerespectarea acestor norme de catre avocati poate duce la o
sanctiune disciplinara.

Tot Codul deontologic prevede ca intr-o societate intemeiata pe

respect fata de justitie, avocatul indeplineste un rol special. Indatoririle sale nu
se limiteaza doar la executarea fidela a unui mandat, ci el trebuie sa vegheze la
respectul statului de drept si a intereselor celor pe care ii apara; e datoria
avocatului nu numai sa pledeze pentru cauza incredintata, ci si sa fie
sfatuitorul clientului.

1
Codul deontologic al avocatilor din Republica Moldova
 Totodata, Codul deontologic statueaza ca raporturile dintre avocati
trebuie sa fie bazate pe incredere si confraternitate, iar Statutul prevede ca
relatiile dintre avocati sunt bazate pe incredere si respect reciproc si impun un
comportament adecvat mentinerii reputatiei profesie

Legalitatea exercitarii profesiei de

avocat

Legalitatea este primul principiu enuntat de Legea nr. 51/1995 (in

continuare Legea avocatului), conform caruia in exercitarea profesiei,
avocatul este independent si se supune numai legii, statutului profesiei si
codului deontologic.

Ca atare, exercitarea profesiei de avocat este deschisa doar

avocatilor inscrisi in cadrul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (in
continuare, UNBR). Se pune un accent deosebit (mai ales in ultimii ani) pe
interdictia exercitarii oricarei activitati specifice profesiei de avocat de catre o
persoana fizica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si in tabloul
avocatilor sau, dupa caz, de catre orice persoana juridica, cu exceptia
societatilor profesionale de avocat, sub sanctiunile prevazute de lege (vezi
cazul barourilor paralele). Este o prohibitie ce decurge din insusi principiul
legalitatii.

Tot o ramificatie a principiului legalitatii este si faptul ca avocatul

este limitat la a exercita in activitatea sa profesionala doar acele activitati
prevazute de Lege.

In virtutea legalitatii, avocatul poate invoca, in exercitarea profesiei

sale, doar legislatie nationala, comunitara sau internationala, daca e consacrata
prin tratate internationale la care Romania este parte sau a aderat ulterior. De
asemenea, avocatul promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele
legitime (conforme cu legea) ale clientilor sai.

Avocatul poate oferi clientului sfaturi juridice exclusiv

corespunzatoare legii. El poate actiona doar in limitele Legii, Statutului si
Codului deontologic, potrivit crezului sau profesional. Este tot o aplicatie a
principiului legalitatii, care guverneaza exercitarea profesiei de avocat, in
ansamblul sau.

Reguli deontologice privind relatia

avocatului cu magistratii

In continuare, vom exemplifica in extras cateva prevederi din Lege

si Codul deontologic care evidentiaza importanta regulilor de deontologie
profesionala in exercitarea profesiei de avocat.

Art. 2 alin. (3) din Lege statueaza ca avocatul are dreptul sa asiste
si sa reprezinte persoanele fizice si juridice in fata instantelor autoritatii
judecatoresti si a altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala, a
autoritatilor si institutiilor publice, precum si in fata altor persoane fizice sau
juridice, care au obligatia sa permita si sa asigure avocatului desfasurarea
nestingherita a activitatii sale, in conditiile legii.

Avocatul care se prezinta in fata Curtilor si Tribunalelor sau care

participa la o procedura trebuie sa respecte normele deontologice aplicabile in
jurisdictia respectiva. Intrucat se supune regulilor deontologice, avocatul
 trebuie sa respecte, in orice circumstanta, caracterul contradictoriu al
dezbaterilor.2

Totodata, avocatul trebuie sa dea dovada de respect si loialitate fata

de oficiile judecatorului, dar, in acelasi timp, isi va apara clientul in mod
constiincios si fara teama, fara a tine cont de propriile interese si nici de vreo
consecinta de orice fel ce l-ar putea privi pe el sau pe oricare alta persoana.3

Normele aplicabile in cazul relatiilor dintre un avocat si un

judecator se aplica, in egala masura, si in cadrul relatiilor avocatului cu arbitrii
si cu orice alta persoana care exercita o functie judiciara sau semijudiciara,
chiar ocazional.4

Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea sedintei de judecata, sa nu

foloseasca cuvinte sau expresii de natura a aduce atingere autoritatii,
demnitatii si onoarei completului de judecata, procurorului, celorlalti avocati
si partilor ori reprezentantilor acestora din proces.5

Avocatul are obligatia sa poarte roba, in conditiile Legii, in fata

tuturor instantelor judecatoresti, precum si in fata Curtii Constitutionale din
Romania. Roba poate fi purtata si in fata instantelor judecatoresti din alte
state, cu respectarea conditiilor impuse de legislatia nationala a statului in
cauza, precum si in fata jurisdictiilor internationale a caror activitate poate fi
asimilata cu cea a instantelor jduecatoresti, cu respectarea conditiilor impuse
de normele specifice ale acestor jurisdictii.6

Pastrarea secretului profesional

2
art. 4.1 din Codul deontologic
3
art. 4.3 din Codul deontologic
4
Ibidem
5
art. 39 alin. (6) din Legea avocatului
6
art. 236 din Statut
 Avocatul este cel care e menit sa pastreze secretul clientului sau si
destinatarul comunicarilor confidentiale. Fara garantarea acestei
confidentialitati, increderea profesionala nu poate exista. Prin urmare, secretul
profesional este recunoscut ca fiind deopotriva un drept si o indatorire
primordiala si fundamentala a avocatului. Obligatia avocatului cu privire la
secretul profesional serveste atat intereselor administrarii justitie, cat si
intereselor clientului. In consecinta, acesta trebuie sa beneficieze de o
protectie speciala din partea statului.7 intereselor administrarii justitie, cat si
intereselor clientului. In consecinta, acesta trebuie sa beneficieze de o
protectie speciala din partea statului.8

Avocatul trebuie sa respecte secretul oricarei informatii

confidentiale de care ia cunostinta in cadrul activitatii sale profesionale.9

Totodata, avocatul impune angajatilor sai si oricarei persoane care colaboreaza

cu el in activitatea sa profesionala sa respecte secretul profesional.10

Trebuie mentionat ca obligatia pastrarii secretului profesional a

avocatului nu are naturala contractuala, ci una legala, fiind de ordine publica.
Pastrarea secretului profesional este o obligatie absoluta, nelimitata in timp si
vizeaza orice aspect al cauzei care a fost incredintata avocatului.11 Aceasta
obligatie se extinde si la toate persoanele cu care avocatul colaboreaza in
exercitarea profesiei sale si cuprinde toate activitatile exercitate, inclusiv
raporturile cu alti avocati.

Secretul profesional vizeaza toate informatiile si datele de orice tip,

in orice forma si pe orice suport, furnizate avocatului de catre client in scopul
acordarii asistentei juridice si in legatura cu care clientul a solicitat pastrarea
confidentialitatii, precum si orice documente redactate de avocat, care contin
sau se fundamenteaza pe informatiile sau datele furnizate de client in scopul
7
art. 2.3.1 din Codul deontologic
8
art. 2.3.1 din Codul deontologic
9
art. 2.3.2 din Codul deontologic
10
art. 2.3.4 din Codul deontologic
11
Ligia Catuna, Organizarea si exercitarea profesiei de avocat, Universul Juridic, Bucuresti,
2012, p. 217
 acordarii asistentei juridice si a caror confidentialitate a fost solicitata de
client.12

Orice comunicare sau corespondenta profesionala intre avocati,

intre avocat si client, intre avocat si organele profesiei, indiferent de forma in
care a fost facuta, este confidentiala.13

Avocatul trebuie sa se abtina sa se mai ocupe de cauzele ambilor

sau tuturor clientilor implicati, atunci cand intervine un conflict intre interesele
acestora, cand secretul profesional risca sa fie violat sau cand independenta sa
risca sa fie stirbita.14 Avocatul nu poate accepta o cauza unui nou client, daca
secretul informatiilor incredintate de un vechi client risca sa fie violat sau
atunci cand cunoasterea de catre avocat a cauzelor vechiului sau client ar
favoriza pe noul client in mod nejustificat.15

Reguli deontologice privind relatia

dintre avocat si client
Avocatul nu actioneaza decat atunci cand este imputernicit de
clientul sau. Avocatul poate totusi sa actioneze intr-un caz in care a fost
insarcinat de un alt avocat care il reprezinta pe client sau in care a fost numit
de o instanta competenta.16

In continuare, vom enumera cateva elemente care tin de relatia

dintre avocat si client, fara a epuiza subiectul.

1. Inceputul si incetarea relatiilor dintre avocat si client.

12
Ibidem
13
art. 10 alin. (1) din Statut
14
art. 3.2.2 din Codul deontologic
15
art. 3.2.3 din Codul deontologic

16
art. 3.1.1 din Codul deontologic
 Dreptul de asistenta, reprezentare sau de exercitare a oricarei alte
activitati specifice profesiei (in raport cu clientul) se naste din contractul de
asistenta juridica, incheiat in forma scrisa intre avocat si client ori mandatarul
acestuia. Forma, continutul si efectele contractului de asistenta juridica sunt
stabilite prin Statut.17

Cand participa la o operatie juridica, avocatul are obligatia de a se

retrage din cauza de indata ce suspecteaza in mod serios ca respectiva operatie
ar avea drept rezultat o spalare de bani si cand clientul nu intelege sa renunte
la operatia in sine.18

Avocatul trebuie sa depuna toata diligenta pentru apararea libertatilor,

drepturilor si intereselor legitime ale clientului.19

Avocatul este dator sa isi sfatuiasca clientul cu promptitudine, in

mod constiincios, corect si cu diligenta. Avocatul isi informeaza clientul cu
privire la evolutia cazului ce i-a fost incredintat.20

Relatiile dintre avocat si clientii sai se bazeaza pe onestitate,

probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate si confidentialitate.21 Probitatea,
spiritul de dreptate si onestitatea avocatului sunt conditii ale credibiltiatii
avocatului si profesiei.22

O importanta prevedere o gasim in art. 118 din Statut: Avocatul va

incerca in momentele oportune sa isi consilieze clientul cu privire la
posibilitatea solutionarii unui conflict pe cale amiabila sau printr-o cale legala
alternativa, apta a proteja drepturile si interesele legitime ale acestuia. 23 Astfel,
aceasta norma il impiedica pe avocat de a insista in declansarea unui proces

17
art. 108 alin. (1) si (2) din Statut
18
art. 120 alin. (3) din Statut
19
art. 110 din Statut.
20
art. 111 din Statut
21
art. 6 alin. (4) din Statut

22
art. 112 din Statut
23
art. 118 din Statut
 sau a altei proceduri contradictorii, in conditiile in care exista alternative mai
avantajoase pentru client, din punct de vedere financiar, temporal sau pe fond.

Avocatul nu va putea sa exercite dreptul sau de a nu se ocupa de o

cauza in asa fel sau in astfel de circumstante incat clientul sa nu mai poata gasi
alta modalitate de a fi asistat juridic la timp, pentru a se putea preveni
prejudicierea clientului.24 Astfel, este indatorirea avocatului de a-si ierarhiza
angajamentele in asa fel incat niciun client sa nu ramana prejudiciat de lipsa
de timp a sa; in conditiile in care, in ultima instanta, avocatul nu mai are timp
pentru noi clienti, conform acestei prevederi, el este obligat sa refuze un nou
angajament, stiind ca nu poate face o aparare calificata in acel caz.

2. Conflictul de interese

Conform Statutului25, exista conflict de interese in situatiile

urmatoare:

a). in activitatea de consultanta cand, la data solicitarii sale, avocatul care are
obligatia de a da clientului sau o informatie completa, loiala si fara rezerve, nu isi
poate indeplini misiunea fara a compromite interesele unuia sau ale mai multor
clienti, prin analiza situatiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice
preconizate sau prin concretizarea rezultatului urmarit

b). in activitatea de asistare si aparare, atunci cand, la data sesizarii sale, asistarea
mai multor parti ar determina avocatul sa prezinte o alta aparare, diferita de aceea
pentru care ar fi optat daca i-ar fi fost incredintata apararea intereselor unei
singure parti, inclusiv in ceea ce priveste tehnicile si mijloacele profesionale ale
apararii

c). atunci cand, prin modificarea sau evolutia situatiei ce i-a fost prezentata initial,
avocatul descopera una din dificultatile aratate la lit. a) si b)

24
art. 3.1.4 din Codul deontologic
25
art. 115 din Statut
 Contrarietatea de interese poate fi inlaturata de avocat prin
informarea clientilor si obtinerea acordului acestora pentru a incerca sa concilieze
aceasta situatie sau daca toti clientii isi dau acordul expres si prealabil pentru
prestarea activitatii de asistenta juridica in continuare.

Cu exceptia unui acord intre parti, avocatul trebuie sa se abtina a se

ocupa de cauzele tuturor clientilor implicati, atunci cand se iveste un conflict de
interese, cand avocatul apreciaza ca nu poate asigura apararea drepturilor si
intereselor legitime ale fiecarui client in parte, cand secretul profesional risca sa
fie violat sau cand independenta sa risca sa fie lezata.26

3. Onorarii. Pactul de quota litis.

Onorariile vor fi stabilite de catre avocat, in raport cu dificultatea,

complexitatea, durata cazului. Avocatul trebuie sa il informeze pe client cu privire
la tot ceea ce se cere cu titlu de onorariu, iar valoarea insumata a onorariilor sale
trebuie sa fie echitabila si justificata, in conformitate cu legea si normele
deontologice la care avocatul este supus.27

Onorariile pot fi stabilite astfel:

onorarii orare (pe ora)

onorarii fixe (forfetare)
onorarii de succes
onorarii formate din combinarea celorlalte trei variante

Primele doua se datoreaza avocatului indiferent de rezultatul obtinut prin

prestarea serviciilor profesionale. Avocatul are dreptul ca in completarea
onorariului fixat sa solicite si sa obtine si un onorariu de succes, cu titlu
complementar, in functie de rezultat sau de serviciul furnizat. Acesta consta intr-o
suma fixa sau variabila stabilita pentru atingerea de catre avocat a unui rezultat
concret. Onorariu de succes poate fi convenit impreuna cu onorariul orar sau fix.

26
art. 117 din Statut
27
art. 3.4 din Codul deontologic
 Pactul de quota litis este conventia incheiata intre avocat si client, inainte
de incheierea definitiva a unei cauze de interes pentru respectivul client, conventie
prin care clientul se angajeaza sa ii verse avocatului o parte din ceea ce rezulta de
pe urma cauzei, fie ca aceasta consta intr-o suma de bani, fie in orice alt bun sau
valoare.

Este interzis avocatului sa isi fixeze onorariile in baza unui pact de quota
litis. Onorariile reprezentand dobandirea, sub orice forma, a unor aporturi din
afacere (activitatea juridica realizataa de catre avocat) sunt interzise.28

Concluzii

Legea care reglementeaza organizarea si exercitarea profesiei de avocat

reglementeaza o materie atat de dinamica, incat necesita completari si modificari
28
art. 130 din Statut
aproape in mod constant, insa deontologia profesionala a avocatului este un
element care nu sufera schimbari conceptuale, ramanand neschimbata in fata
schimbarilor evolutive socio-economice care determina revizuirea prevederilor
legale, ca ansamblu.

Este de mentionat ca, desi reglementarea deontologiei avocatului in

actele normative mentionate este una amanuntita si aproape deloc lacunara,
neajunsurile care frizeaza aceasta tagma in Romania a facut ca teoria si realitatea
practica sa coincida foarte putin. Astfel, nerespectarea anumitor principii
deontologice, din pacate, nu este de neconceput.

Deontologia profesionala a exercitarii profesiei de avocat este un

element demn de luat in calcul pentru tinerii aspiranti ai sistemului judiciar
romanesc, care poate determina alegerii unui drum sau a altuia, din punct de
vedere profesional. Este o conditie sine qua non studierea acesteia pentru a
verifica daca aceasta profesie se potriveste candidatului, pentru ca, mai presus
de statutul social, remuneratia financiara etc., etica profesionala specifica unei
profesii este cea care defineste persoana care o exercita, iar in cazul unei
neconcordante, nici exercitarea profesiei nu poate fi una completa si calitativa.
 BIBLIOGRAFIE:

Codul deontologic al avocatilor baroului din Republica Moldova.

Adoptat la Congresul avocatilor din 20 decembrie 2002. Ch., 2003;

Codul deontologic al Asociatiei Intrenationale a Avocatilor. Codul

international de deontologie, adoptat in anul 1956;

Codul deontologic al avocailor din Republica Moldova

Legea Republicii Moldova cu privire la avocatura nr. 1260-XV din
19.07.202, in Monitorul oficial al Repulicii Moldova, 2002, nr, 126-
127;

Capcelea V., Etica juridic: man. Pentru inst. De invat. Superior, Ch.,
Ed. Sirius SRL, 2004;

Capcelea V., Locul si rolul deontologiei profesionale in formarea

specialistului in domeniul dreptului,Ed. Presa univ. Balteana, Balti,
2005;

Margineanu I., Osoianu L., Avocatura in Republica Moldova. O

subtila diplomatie in dezvoltare, institutie duridica a societatii civile
cu viziune spre integrarea europeana, Ch., S. A., (Tipolog. Orhei),
2003.;

Ligia Danila Catuna, Organizarea si exercitarea profesiei de avocat,

Universul Juridic, Bucuresti, 2012.