BOLI PARAZITARE LA PESTII DE ACVARIU SI IAZ

LOCUL SPECIA DE PARAZIT ELEMENTUL DE TESTUL DE TRATAMENTUL

PARAZITARII INFESTARE EVIDENTIERE CORESPUNZATO
R
BRANHII 1.OODINIUM SPORI SAU RACLAT TRIPAFLAVINA
2.AMYLODINIUM SPORI BRANHIAL LA ALBASTRU DE
P INCHISTATI MICROSCOP METIL
BRANHII 3.IHTIOPHTYRIUS CHISTURI RACLAT VERDE DE
MULTIFILIS BRANHIAL MALACHIT
P FORMOL
BRANHII 4.CHILODONELLA DIRECT[DE LA RACLAT VERDE DE
CYPRINI UN PESTE LA BRANHIAL MALACHIT
P ALTUL] FORMOL
BRANHII 5.TRICHIDINA CHISTURI RACLAT ACID ACETIC
DOMERGUEI BRANHIAL PERMANGANAT
P DE POTASIU
BRANHII 6.COSTIA NECATRIX CHISTURI RACLAT BAI CU SULFAT
P BRANHIAL DE CUPRU
BRANHII 7.GYRODATILUS OUA DIFICIL DE BAI CU
SALARIS DEPISTAT AMONIAC
T SULFAT DE
CUPRU
BRANHII 8.HENNEGUYA SPORI RACLAT NU EXISTA INCA
PSOROSPERMICA BRANHIAL IN
P SOLUTIE
SUPRASATURAT
A
BRANHII 9.DACTYLOGYRUS ONCOMIRIACI RACLAT PRAZICUANTEL
VASTATOR D BRANHIAL
C
BRANHII 10.STRONGYLURA OUA RECOLTAREA NECUNOSCUT
MARINA PARAZITILOR DE
11. PE BRANHII SI
ANCYROCEPHALUS MASURAREA
TYLOSURI LOR DUPA O
T PREALABILA
TRATARE
INTESTIN 12.SANGUINICOLA GAZDA NECROPSIE SI ELIMINAREA
INTERMIS INTERMEDIAR EXPUNERE LA MELCILOR
T A MICROSCOP
 INTESTIN 13.TRIAENOPHORUS ADULTII NECROPSIE SI ELIMINAREA
C PARAZITULUI IDENTIFICAREA PESTILOR
PARAZITULUI BOLNAVI
INTESTIN 14.OCTOMITUS PARAZITII WILLIS DIN STOVARSOL
TRUTTAE INCHISTATI EXCREMENTELE EMTRYSIDINA
P PESTILOR CALOMEL
METRONIDAZOL
GASTRO- 15.CRYPTOBIA OOCHISTI WILLIS DIN CARANTINA
INTESTINAL IUBILANS EXCREMENTELE
P PESTILOR
SANGE 16.TRYPANOPLASMA SANGE CU MICROSCOPIC STIMULARE
SALMOSITICA PARAZITI IMUNOLOGICA
P
FIBRE 17.PLISTOPHORA MICROSPORIDI PRIN INSPECTIE EUTANASIEREA
MUSCULAR HYPESSOBRYCONIS PESTILOR
P
TEGUMENT 18.LERNEA SAU LARVE VIERMII SUNT CYPRINOPUR
VIERMELE ANCOR VIZIBILI ARGUDOL
GAZDA 19.TETRACOTYLE METACERCAR LEZIUNI LIMITAREA
INTERMEDIAR T UL CARACTERISTCE ACCESULUI
A SI VIZIBILE PASARILOR
IN GONADE IHTIOFAGE
GAZDA 20.CLINOSTOMUM CERCARUL NECROPSIE NU SE
INTERMEDIAR T CUNOASTE
A
IN MUSCHI
GAZDA 21.DIPHILLOBOTHRIU LARVA DIN NECROPSIE NU SE
INTERMEDIAR M LATUM PRIMA GAZDA CONSUMA
A C INTERMEDIAR CARNE
IN MUSCHI A INSUFICIENT
PREPARATA
TERMIC
 Dinoflagelatele (Oodinium, Amylodinium in apele sarate)
Acesti paraziti sunt alge microscopice, din grupa dinoflagelatelor, care
provoaca boala numita Oodiniaza, (Oodinioza), "Catifea", "Velvet
disease" sau "Boala Recifului de Corali", "Coral Reef Disease" in cazul
Amylodinium. La pestii dulcicoli de acvariu (Xiphophorus, Puntius,
Rasbora, Colisa, Macropodus, Betta, etc.) s-a identificat specia
Oodinium (Piscinoodinium) pillularis cu o marime de 0.05-0.07mm si
care dispune de cloroplaste in citoplasma celulei. Aceste dinoflagelate
ridica probleme foarte mari si in ceea ce priveste pestii marini. Pentru
acesti pesti (Amphiprion, Premnas, Dascyllus, Balistes, Chaetodon, etc.)
s-a evidentiat specia Amyloodinium ocellatum, care are o dimensiune de
0.02-0.07mm si nu dispune de cloroplaste.
Amylodinium are un ciclu de viata identic cu cel al lui
Ichthyophthirius.
Parazitii au forma ovoidala si sunt prevazuti cu un peduncul de fixare
la partea posterioara. Parazitii se fixeaza pe tegumentul si pe branhiile
pestilor.
Ciclul de viata:
Parazitii distrug tesutul epitelial prin prelungiri protoplasmatice in
interiorul tegumentului, iar la maturitate se desprind si cad in substrat,
unde se inchisteaza. Marimea chistului este de aprox. 0.3mm.
Prin diviziuni repetate sunt generati spori (32-34 in cazul Oodinium si
128-256 in cazul Amylodinium). Sporii au forma ovala si sunt prevazuti
cu doua santuri perpendiculare. In aceste santuri se gaseste cite un flagel
spiralat. Folosind flagelii, sporii se pot deplasa pina gasesc o gazda.
Daca intr-un interval de 12-24 de ore nu gasesc o gazda, sporii se
inchisteaza devenind un parazit permanent.
Patologie:
Examinarea pestelui suspect de boala se face folosind lumina
indirecta; de exemplu, intr-o camera intunecata se pozitioneaza o
lanterna deasupra pestelui,iar acesta se examineaza din lateral. Pestele va
parea imbracat intr-un praf auriu sau in "catifea". Un diagnostic corect se
face prin examenulul histologic al tegumentului si tesutului branhiilor.
Parazitii se pot vedea la microscop (100x-200x), pe un raclat tegumentar
sau branhial, sub forma unor formatiuni ovalare imobile.
Pestii bolnavi inoata molatec la suprafata apei, fac eforturi de respiratie,
iar pe tegument, branhii si cavitatea bucala prezinta formatiuni chistice
de culoare galbuie sau cenusie. Pentru pestii dulcicoli, chistii fiind foarte
mici, pestele pare "pudrat" (catifea). La pestii marini, chistii fiind ceva
mai mari, pestii par presarati cu gris. De aici si confuziile cu
Cryptocaryon irritans. Infectiile severe pot cauza hiperplazie epiteliala,
inflamatii, hemoragii si necroze.
Tratamentul de baza se face cu formalina (formol), hipermanganat de
potasiu si sare (NaCl).
Alternative:
- tripaflavina 0.2-0.4cmc la un litru de apa, bai cu durata de 2-12 ore;
- albastru de metilen solutie 1%, 0.2-0.4cmc la un litru de apa, bai de
lunga durata timp de 6-10 zile.
Semne ale infestarii:
Puncte foarte mici pe suprafata pielii si pe inotatoare, inot molatec,
greutate in respiratie.
 Octomitaza este boala provocata de endoparazitul Octomitus truttae
care infesteaza vezica biliara si lumenul intestinal. Acesta este un
flagelat piriform prevazut cu 6 flageli orientati inainte si 2 flageli ce
strabat corpul in lungime iesind prin capatul posterior. Octomitus truttae
se inmulteste prin diviziunea longitudinala a corpului si se inchisteaza.
Chistii sunt ingititi odata cu apa si ajung in tubul digestiv al pestelui apoi
in lumenul intestinal, infestandu-l. Chistii sunt eliminati in apa odata cu
excremen-tele, putand supravietui mai multe saptamani.
__ Simptomele caracteristice provocate de flagelat sunt: pestele refuza
hrana si prezinta un abdomen supt, inoata in cerc apoi se scufunda brusc,
stau langa piatra de aer sau la suprafata apei, isi pierd echilibrul,
intunecarea coloritului, scaderea apetitului este deseori dublata sau
urmata de starea de letargie si prezenta unor ciupituri in spatele capului
si un aspect aspru al pielii, leziuni ale pielii, mai
ales pe corp si pe cap, in regiunea liniei laterale
aceste gauri se unesc formand adevarate cratere, excremente albe
care atarna din orificiul anal, . Moartea survine prin epuizare.
Aceasta boala se intalneste mai ales la: Symphysodon discus,
Pterophyllum scalare, Cichlasoma, Heterandria formoza.
Tratament:
a) in hrana se adauga 0.2% stovarsol si se administreaza timp de 6
zile.
b) in hrana se adauga emtrysidina si se administreaza timp de 5
zile
c) hrana tratata cu calomel 2% timp, de 2 zile.
d) in cazul in care acestia nu mai mananca, in acvariul de
carantina, cresteti si mentineti temperatura la 30C si folositi
metronidazol (fie in mancare, fie in acvariu) cititi prospectul
producatorului.
e) preventiv sau pentru pestii bolnavi care mananca inca se pot
adauga suplimenti de hrana bogati in vitaminele C, D, complexul B
precum si minerale - calciu, potasiu si fosfor.

Henneguya psorospermica este un parazit care afecteaza

inotatoarele, pielea si branhiile; pe corpul pestilor apar niste
basicute. Nu poate fi diagnosticat decat sub microscop. Sporii sunt
elipsoidali cu o lungime 10 14 microni si o un diametru de 6.5
microni.
__ Nu exista tratament, inca. Pestele trebuie scos imediat din
acvariu inainte de a se sparge basicutele si a raspandi spori. Acesta
se distruge prin incinerare.
 Chilodonoza este asemanatoare cu
Costiaza si este provocata de agentul
ciliat Chilodonella cyprini care are o
forma ovala cu o dimensiune de 40-70
microni. Boala se manifesta sub forma
unei eflorecsente albastrui-alb, care la
inceput formeaza niste pete izolate
(branhii, inotatoare), apoi se extind
acoperind intreg corpul.
__ Pestii infestati inoata la suprafata apei,
dand semne de anoxie (sufocare)
deoarece infuzorul infesteaza branhiile.
__ Moartea survine in urma distrugerii
branhiilor sau acoperirea lor cu mucus
secretat de epiteliu.
Tratament:
a) bai de scurta durata in solutie de sare de bucatarie 1%
(10-20g sare la 1 litru de apa) timp 10-20 minute; baile
se repeta de cateva ori intr-un interval de 5-7 zile.
b) bai scurte in solutie de verde de malachit. in acvariu
de carantina se introduce verde de malachit in
concentratie 1ml solutie (30-40 picaturi) la 1 litru apa si
se lasa pestele 15-20 minute.
c) bai de lunga durata in solutie de verde de malachit - in
acvariu de carantina se introduce verde de malachit in
concentratie 1 ml solutie (30-40 picaturi) la 10 litrii apa
si se lasa pestele timp de 3-4 zile. Apa se improspateaza
partial.
 Lernea ( numit popular si viermele ancora ) este un parazit extern
destul de des intalnit. Cel mai adesea, este intalnit la carasi si la crapii
koi, iar la pestii de talie mai mica, infectiile acestora pot fi fatale.

Este denumit astfel, deoarece intra aganc in corpul pestelui, mai ales
in zona cozii sau a aripioarei dorsale. Lernaea este un crustaceu
copepod foarte usor de observat cu ochiul liber.

La capatul din exterior, se dezvolta ouale acestora, care ajung la

maturitate foarte rapid, termenul maxim fiind de 14 zile. Desi parazitul
matur prefera alte zone in care sa se fixeze, larvele de lernea aleg sa se
fixeze pe branhii, pana ating maturitatea sexuala. Dupa inmultire,
masculul moare, iar femela inoata un timp libera prin acvariu, dupa care
isi cauta din nou, o gazda.

Atat in perioada de crestere, cat si in cea de maturitate, parazitul se

hraneste cu sangele gazdei, careia ii provoaca rani sau mai rau,
distrugerea muschiilor.

Viermele ancora cauzeaza multe dureri, iar pestele se va chinui o

perioada sa il dea jos, frecandu-se de pietris, decor, roci, ornamente, etc.
In plus, pestele infectat se sperie repede si este agitat.

Ulceratiile se vindeca greu, deci este de preferat sa luam masuri

imediat si sa evitam inmultirea lor. Cu cat parazitii sunt mai multi, cu
atat le trebuie mai mult sange cu care sa se hraneasca. In cazurile de
genul acesta, pestele poate fi atat de slabit incat devine letargic si va
reguza hrana pana la deces.

Totodata, leziunile provocate, pot genera adevarate infectii.

Tratment

Vestea proasta este ca, dupa cum am spus mai sus, viermele ancora se
inmulteste prin oua, deci va trebui sa aplicam tratamentul in intreg
acvariu, care, cu aceasta ocazie, se va si decicla.

In afara de tratament, puteti smulge parazitul cu o penseta printr-o

miscare rapida. Insa folositi un anestezic inainte, cum ar fi uleiul de
cuisoare. Dupa aceea, folositi un medicament pe baza de dezinfectant,
pentru ca in urma acestei operatiuni, pestele ramane cu rana deschisa o
perioada.
Atat larvele, cat si crustaceele, pot fi tratate cu sera cyprinopur sau
JBL Argudol.

Inca un tratament ar fi baile cu formalina. Se foloseste in concentratie

de 200 ppm in bai lungi, de aproximativ o ora, timp in care apa va fi
aerata. Totusi, aceste bai sunt facute separat, deci ouale eliminate in
acvariu raman in continuare un pericol. Mare atentie in cazul
formalinei: daca pestele prezinta rani deshise, nu folositi aceasta metoda
de tratament, poate fi letala. De asemenea, daca pestele se zbate, scoate-
ti-l imediat si faceti-i o concentratie mai slaba.

Un alt tratament il constituie baile in hipermanganat de potasiu ( 5-10

ppm) dar si acesta poate provoca decesul pestelui.
DACTYLOGYRUS VASTATOR

Tetracotiloza
Dupa putinele indicii disponibile, s-ar putea sa fie vorba de o parazitoza
provocata de una din speciile apartinatoare
genului Tetracotyle (grupa viermilor platelminti).
Tetracotiloza este f. raspandita la pestii dulcicoli, din bazinele naturale
sau crescatorii, frecventate de pasarile ihtiofage:
-gazda definitiva, la care paraziteaza adultii, sunt pasarile ihtiofage, in
special starcii;
- pestii reprezinta doar a 2-a gazda intermediara a acestor paraziti, ei
fiind parazitati de una din formele larvare ale parazitului;
- acestia penetreaza tegumentul pestilor si se inchisteaza (chist =
vezicula) pe viscere, tegumentele interne si in musculatura corpului;
- chistii sunt sferoidali de 1 1,5 mm, transparenti, de culoare alb-
galbuie, cu peretii f. subtiri;
- parazitii se intalnesc la pestii de toate varstele dar sunt mai periculosi
pt. puiet, la care pe langa o slabire generala pot determina si intarzieri in
crestere;
- la infestare puternica intervine balonarea abdomenului, cu acumulare
de lichid, iar moartea pestilor intervine ca urmare a epuizarii;
- prognosticul bolii este usor, in general pestii suporta parazitarea;
- mortalitatea piscicola apare doar in cazul infestarilor grave; localizarea
parazitului in gonadele pestilor conduce la sterilitatea acestora;
- profilaxia si tratamentul pt. controlul parazitozei consta in
intrerupererea ciclului vital al parazitului, prin distrugerea melcilor
acvatici (prima gazda intermediara) si limitarea accesului pasarilor
ihtiofage in crescatorii;
- parazitul nu afecteaza omul

.
TRYPANOPLASMA SALMOSITICA