Sunteți pe pagina 1din 6

PLANIFICAREA SI ASIGURAREA CALITATII LUCRARILOR DE CONSTRUCTII

Ganea Ana-Maria, asist.drd.ing.


Catedra de Management, U.T.C.B.

The quality planning is composed by identification of the quality standards (wich are important for the project) and by
their establishment methodologies. This planning must be multiple realized and asociated with the other project
planning components. Information sources wich are used in quality planning. Methods and techniques used in quality
planning. The quality insurance is composed by performances evaluation, registered in project development, for the
complete satisfaction of the relevant quality standards. Construction objects realization, articipants rights and
obligations. Methods and techniques used in quality controll. Traditional management compared with total quality
management.

Planificarea calitatii consta in identificarea standardelor de calitate relevante pentru proiect si


stabilirea modalitatilor de a le satisface. Ea trebuie realizata in paralel si corelata cu celelalte
componente ale planificarii proiectului. De exemplu, realizarea calitatii dorite poate solicita
modificari la nivelul costurilor sau al programului de executie, sau poate necesita o analiza de risc
detaliata a unei anumite probleme care a fost identificata.

Pentru planificarea calitatii se utilizeaza urmatoarele surse de informatii:

Politica in domeniul calitatii. Aceasta consta in ansamblul intentiilor unei organizatii referitoare
la calitate, asa cum sunt ele exprimate de catre managementul de varf al acesteia. In cazul in
care organizatia care realizeaza proiectul nu are o politica in domeniul calitatii sau la realizarea
proiectului urmeaza sa fie implicate mai multe organizatii (ceea ce reprezinta regula in
domeniul constructiilor), echipa manageriala a proiectului (care include reprezentanti ai
stakeholderilor proiectului) trebuie sa conceapa o politica a calitatii pentru proiectul respectiv.

Scopul proiectului si descrierea produsului. Acestea includ documentatia tehnico-economica


(contracte, proiectul, detalii de executie, specificatiile tehnice, caietul de sarcini etc.). Sunt
foarte importante deoarece cuprind rezultatele majore care se asteapta, obiectivele
stakeholderilor privind proiectul, detalii tehnice.

Standarde si legislatie aplicabile. Se includ prevederile legislatiei nationale si internationale


(pentru proiectele de acest tip) referitoare la proiect.
Principalele metode si tehnici utilizate in planificarea calitatii sunt:

Analize cost/beneficiu. Principalul beneficiu al respectarii specificatiilor privind calitatea consta


in diminuarea volumului si valorii lucrarilor care trebuie refacute, ceea ce inseamna o crestere a
productivitatii, a satisfactiei stakeholderilor si diminuarea costurilor. Principalul cost al
respectarii specificatiilor privind calitatea este cel ocazionat de activitatile de management al
calitatii proiectului. Desigur, pentru ca o anumita masura privind calitatea sa fie considerata
acceptabila trebuie ca beneficiile pe care le genereaza sa depaseasca costurile.

Analize comparative. Se compara practicile curente sau planificate cu cele din alte proiecte
similare pentru a se genera idei de perfectionare si pentru a avea un standard fata de care sa se
evalueze performantele.

Diagrame de flux. Se pot utiliza diagrame cauza-efect (numite si diagrama Ishikawa, diagrama
oaselor de peste), care ilustreaza modul in care diferite cauze si subcauze se relationeaza pentru
a produce un anumit efect, si diagrame de proces sau de sistem, care arata modul in care se
relationeaza diferitele elemente ale unui sistem. Diagramele de flux pot ajuta echipa de proiect
sa anticipeze unde si cand pot aparea probleme referitoare la calitate si pe aceasta baza sa
identifice modalitati de a le preveni sau rezolva.

Experimente si simulari. Acestea se pot utiliza pentru a identifica impactul pe care il au anumite
variabile asupra proceselor si produsului proiectului.

Planificarea proiectului se concretizeaza in urmatoarele rezultate:

Planul de management al calitatii. Acesta descrie modul in care echipa de proiect va


operationaliza politica sa in domeniul calitatii, obiectivele, structurile, responsabilitatile,
procedurile, procesele si resursele necesare pentru implementarea managementului calitatii
(controlul calitatii, asigurarea calitatii, imbunatatirea calitatii). Acest plan se poate concretiza in
urmatoarele documente: manualul calitatii, procedurile de asigurare a calitatii si planul de
control al calitatii, verificari si incercari.

Definitii operationale. Acestea descriu, in termeni foarte specifici, elementele de proces sau
produs ale proiectului si modul in care acestea sunt masurate in procesul de control al calitatii.
De exemplu, nu este suficient sa spunem ca respectarea termenelor planificate este o masura a
managementului calitatii; trebuie indicat de asemenea daca fiecare activitate trebuie sa inceapa
conform planului, sau sa se finalizeze conform acestuia.

Liste de control. Acestea sunt utilizate pentru a verifica daca un set obligatoriu de pasi a fost
respectat si realizat.

1. ASIGURAREA CALITATII

Asigurarea calitatii consta in evaluarea pe baze regulate a performantelor inregistrate in realizarea


proiectului pentru asigurarea satisfacerii standardelor de calitate considerate relevante. Aceste
activitati sunt realizate, de regula, de catre un Compartiment de Asigurare a Calitatii.

Conform Regulamentului privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii partile implicate


in realizarea proiectelor de constructii au obligatia sa:

elaboreze si sa aplice sistemul de conducere si asigurare a calitatii in unitatea proprie;

infiinteze compartimentele de asigurare a calitatii;


elaboreze procedurile aferente sistemului;

pregateasca si sa califice personalul.

Legea privind calitatea in constructii Legea 10/1995 prevede urmatoarele drepturi si obligatii
pentru participantii la realizarea obiectelor de constructii:

a. investitorul: stabileste nivelul calitativ pentru proiectare si executie; obtine avizele si acordurile
necesare; verifica executia prin diriginti de specialitate sau consultanti; solutioneaza
neconformitatile, defectele in exploatare, deficientele de proiectare; propune expertizarea
constructiei pentru realizarea interventiilor.

b. proiectantul: precizeaza categoria de importanta a constructiei; asigura prin proiecte si detalii de


executie calitatea constructiei; prezinta proiectele specialistilor verificatori atestati, stabiliti de
investitor, si solutioneaza neconcordantele constatate; elaboreaza caietele de sarcini, instructiunile
tehnice pentru executie, exploatare, intretinere, reparatii si urmarire a comportarii constructiei in
timp; stabileste fazele de executie si participa la verificarea calitatii acestora; elimina deficientele de
calitate inca din faza de proiectare.

c. executantul: sesizeaza investitorul asupra neconcordantelor sau deficientelor proiectului; incepe


constructia numai pentru proiecte verificate si constructii autorizate; asigura realizarea nivelului
calitativ prevazut al constructiei; convoaca factorii responsabili la verificarea diferitelor stadii fizice
executate; solutioneaza neconformitatile pe baza solutiilor proiectantului; sesiseaza Inspectoratul de
Stat in constructii in legatura cu producerea accidentelor tehnice pe durata executiei; readuce
terenurile folosite pentru organizarea de santier la starea initiala.

d. verificatorul de proiecte si expertii tehnici: au aceeasi raspundere ca si proiectantul pentru


proiectele acceptate si raspund pentru solutiile date.

e. proprietarul: efectueaza la timp lucrarile de intretinere si reparatii; completeaza si actualizeaza


cartea tehnica a constructiei; executa modificari la constructii numai pe baza de proiecte verificate
si autorizate.

f. administratorul si utilizatorul: folosesc constructia conform instructiunilor din cartea tehnica;


executa lucrari de intretinere si reparatii (daca se prevede acest lucru prin contractul cu
proprietarul), urmaresc comportarea in exploatare; sesizeaza Inspectia de stat in constructii in
legatura cu accidentele tehnice inregistrate.

Informatiile de intrare in sistemul de asigurare a calitatii se preiau din:

Planul de management al calitatii.

Rezultatele masuratorilor de control al calitatii.

Definitiile operationale.

Metodele si tehnicile folosite in asigurarea calitatii sunt urmatoarele:

Metodele si tehnicile de planificare a calitatii.

Auditurile calitatii. Au ca obiectiv identificarea invatamintelor legate de imbunatatirea


performantei in cadrul proiectului curent sau in proiecte viitoare. Auditurile pot fi programate la
date prestabilite sau aleatoare. Ele pot fi realizate de catre specialisti interni sau consultanti
externi.
Rezultatul activitatilor de asigurare a calitatii este imbunatatirea calitatii. Aceasta include
adoptarea de masuri si actiuni pentru cresterea eficacitatii si eficientei proiectului astfel incat sa se
genereze beneficii sporite pentru stakeholderi.

2. CONTROLUL CALITATII

Controlul calitatii presupune monitorizarea rezultatelor proiectului pentru a verifica daca acestea
corespund standardelor considerate relevante si identificarea modalitatilor de a elimina cauzele
generatoare de abateri negative.

Informatiile de intrare pentru controlul calitatii sunt:

Rezultatele realizarii proiectului. Acestea includ atat rezultatele care tin de proces, cat si pe cele
care tin de produs. Alaturi de aceste rezultate efective sunt necesare rezultatele planificate.

Planul de management al calitatii.

Definitiile operationale.

Listele de control.

Principalele metode si tehnici utilizate in controlul calitatii includ:

Inspectia. Include activitati de masurare, examinare, testare pentru a stabili daca rezultatele
corespund specificatiilor planificate. Inspectii se pot efectua: in faza premergatoare executiei
lucrarilor de constructii (examinarea si verificarea documentatiei tehnico-economice, verificarea
calitatii materialelor de constructii si a prefabricatelor, verificarea calitatii utilajelor, verificarea
capabilitatii subantreprenorilor), in faza executarii lucrarilor de constructii (verificarea calitatii
lucrarilor de structura si de finisaj), in faza receptiei, a exploatarii sau postutilizarii obiectelor de
constructii.

Diagramele de control. Acestea sunt reprezentari grafice ale rezultatelor inregistrate, cu


dinamica lor in timp. Sunt utilizate pentru a decide cand abaterile rezultatelor depasesc limitele
considerate acceptabile si se impune luarea unor masuri de corectie. Ele pot fi utilizate, spre
exemplu, in monitorizarea costurilor si programului de executie a proiectului sau a erorilor in
documentatia proiectului.

Diagramele Pareto. Sunt histograme care pun in evidenta frecventa de aparitie, in ordine
descrescatoare, a anumitor rezultate in functie de cauzele care le-au generat. Echipa de proiect
ar trebui sa actioneze cu prioritate asupra cauzelor care au generat cel mai mare numar de
defecte (legea lui Pareto: un numar relativ redus de cauze genereaza cea mai mare parte a
problemelor).

Diagrame de flux. Sunt utilizate pentru a analiza modul in care au aparut problemele referitoare
la calitate.

Analiza tendintei. Se utilizeaza pentru monitorizarea performantelor tehnice si a performantelor


referitoare la incadrarea in buget si program (cate activitati intr-o anumita perioada au fost
realizate cu abateri semnificative).

Rezultatele aplicarii controlului calitatii sunt:

Imbunatatirea calitatii.
Decizii de acceptare. In urma controlului anumite lucrari vor fi acceptate, altele vor fi respinse
si vor necesita refacerea lor.

Refacerea unor lucrari. Anumite lucrari, respinse la efectuarea controlului calitatii, trebuie
refacute. Aceasta antreneaza depasiri de costuri si termene de executie, deci trebuie evitate sau
minimizate.

Completarea listelor de control. Listele de control se completeaza pe masura utilizarii lor si este
util sa fie arhivate impreuna cu celelalte documente ale proiectului.

Ajustarea proceselor. Ca urmare a controlului este necesar, in anumite situatii, sa se adopte


actiuni corective si preventive.

O noua teorie asupra calitatii lucrarilor de constructii este Managementul Calitatii Totale.

In tabelul urmator se face o paralela intre managementul traditional al calitatii si managementul


calitatii totale.

Comparatie intre Managementul traditional al calitatii si Managementul calitatii totale

Tabelul 7.1

Managementul traditional al Managementul calitatii totale


calitatii

Calitate - produsele sunt conforme cu - produsele sunt conforme cu


specificatia; nevoile consumatorilor;

- se pune accent pe controlul final - se pune accent pe controlul


calitatii procesului de
productie

Clienti - intelegerea partiala a nevoilor - proces sistematic de cautare,


clientilor intelegere si satisfacere a
necesitatilor clientilor

Defecte - se admite un anumit procent de - nu se admit erori (zero


defecte, pierderi, retusuri defecte in fabricatie, zero
probleme in exploatare)

Inovatii - revolutii tehnologice - perfectionare graduala si


(automatizare) continua a fiecarei activitati

Rezolvarea - nesistematizat, la nivel - in mod participativ,


problemelor administrativ sau al specialistilor disciplinat; decizii pe baza
unor informatii precise
Sistemul de management al calitatii totale vizeaza toate aspectele activitatii firmei si desemneaza
calitatea ca element strategic.

Strategia managementului calitatii totale se concretizeaza in efortul integrat al tuturor nivelurilor


companiei pentru a creste satisfactia clientului, prin realizarea practica a imbunatatirilor continue.

Managementul calitatii totale se impune in constructii deoarece:

constructiile sunt cunoscute pentru calitatea scazuta;

exista o lipsa de preocupare pentru respectarea termenelor de predare;

nu se respecta costurile anticipate de client;

se inregistreaza performante reduse la nivelul firmei.

Spre deosebire de industrie, in constructii calitatea este impusa de:

client;

arhitect;

proiectant;

experti verificatori de proiect;

antreprenori generali;

subantreprenori;

furnizori de materiale si utilaje.

In conditiile sistemului managementului calitatii totale fiecare este clientul celuilalt.

Particular pentru constructii este faptul ca proprietarul este singurul "neexpert" si totusi el este cel
care trebuie sa ia deciziile cele mai importante. Proprietarul nu are experienta deoarece el conduce
un proiect o singura data sau, in cel mai bun caz, la intervale mari de timp. Aceasta este cauza
principala care genereaza conflicte intre participanti (legate de materiale, masini, solutii
constructive, relatii dintre oameni, bani etc.).

Particularitatile managementului calitatii totale in constructii sunt date de nerepetabilitatea


proiectelor abordate, ceea ce face ca resursele fizice si umane angajate in proiect sa fie
disponibilizate la incheierea acestuia.

Calitatea, in domeniul constructiilor, este, in primul rand, o problema de responsabilitate sociala.


Asigurarea securitatii si confortului pentru beneficiarii constructiilor reprezinta o obligatie morala si
contractuala pentru firmele de constructii.

In prezent in Romania notiunile de mentenanta, costuri si monitorizare, desi foarte uzitate nu au nici
pe departe intelesul pe care il da Uniunea Europeana sensurilor acestor cuvinte.

Urmarirea detaliata necesita un mare efort in colectarea si introducerea informatiilor. De aceea


firmele de constructii isi fac planificarea inca de la inceputul executiei lucrarilor, urmarind pe
parcursul executarii lucrarilor atat incadrarea in timp cat si consumul de resurse.