Stress si disfunctionaltati

Stress- sindrom constituit de exacerbarea dincolo de nivelul unor simple ajustari homeostatice
a unor reactii psihice si a corelatelor lor somatice in legatura cu excitatia interna sau externa
exercitata de o configuratie de factori declansatori (agenti stressori) ce actioneaza intens,
surprinzator, brusc si/sau persistent si avand uneori un caracter simbolic de amenintare, alteori
un rol extern de favorabil pentru subiect (perceptie sau anticipati ca atare de subiect);

Stressul psihic reprezinta o stare de tensiune, incordare si disconfort, determinata de agenti

afectogeni cu semnificatie negativa, de frustrarea sau reprimarea unor stari de motivatie
(trebuinte, dorinte, aspiratii), de dificultatea sau imposibilitatea rezolvarii unor probleme.
Sindromul general de adaptare evolueaza in trei etape:
a. stadiul de alarma, care cuprinde doua faze:
faza de soc in care apare reactie de tip lupta sau fugi, cu scaderea rezistentei generale a
organismului;
faza de contra soc in care apare o mobilizare generala a fortelor de aparare, instalandu-se
o stare de rezistenta cu caracter adaptativ;
b. stadiul de rezistenta specifica (de revenire) in care organismul pare ca s-a adaptat la
situatie, comportandu-se relativ normal, dar cu persistenta modificarilor din stadiul de alarma;
c. stadiul de epuizare, care se dezvolta in cazul in care adaptarea nu mai poate fi mentinuta.
Stressul reprezinta un examen al capacitatilor adaptative ale organismului din care acesta
poate iesi cu acumulari cantitative si calitative capabile sa-i confere invatarea unei aparari fata
de viitoarele stressuri.

Trebuie facuta distinctia intre stressul psihic, care include raspunsuri mentale, emotionale si
de comportament, si stressul fiziologic, care include raspunsuri predominant fizice.
Un loc aparte il ocupa stressul psihic stressul determinat de agenti stressori psihici, dotati cu
semnificatie negativa (distress) sau pozitiva (eustress).
Se poate vorbi despre stress psihic primar cand el este rezultatul unei agresiuni in sfera
psihicului (conflicte si suprasolicitari psihice mediate de stimuli verbali, dar si realizate prin
concentrarea atentiei cu evocarea sau persistenta unor imagini, sentimente) si stress psihic
secundar care este declansat de agenti stressori nepsihogeni, carora li se acorda o semnificatie
de amenintare.
Aparitia starii de stress psihic presupune, pe langa reactii generale, si oarecum nespecifice
(neliniste, iritabilitate) si existenta unei nuante strict individuale a simptomatologiei de stress
(imaginar, eronat sau realist).

Natura agentilor stressori si vulnerabilitatea la stress

Agentii stressori psihici, sunt in marea lor majoritate stimuli verbali (incluzand si limbajul
interior) si sunt vehiculati pe cai nervoase la si de la cortexul cerebral. Semnificatia lor pentru
individ ii diferentiaza net de toti ceilalti agenti stressori.

Dar o caracteristica a acestor agenti este tocmai caracterul lor probabil de a produce psihic,
validat numai de semnificatia de amenintare, prejudiciu, nocivitate in general, pe care le-o
ofera subiectul agresionat.
De asemenea, unul si acelasi eveniment stressor psihic nu produce de fiecare data un stress
psihic la acelasi individ, atat din cauza dispozitiei de moment, cat si semnificatiei diferite ce i
se confera in momentele respective.
Principalele circumstante de aparitie a stressului psihic prin interactiunea agentilor stressori cu
particularitatile psihofizice ale subiectului sunt urmatoarele:

-circumstante care surprind individul nepregatit pentru a le face fata: lipsa de antrenament,
incapacitate fizica si intelectuala de moment sau de fond;
-in cazul in care miza este foarte mare, cand un raspuns favorabil ar avea consecinte
importante pentru individ, in timp ce esecul (incapacitatea de a raspunde eficient la situatia
solicitata) are un efect nociv permanent, accentuand stressul psihic;
-situatiile de solicitare sau stimulare neadecvata, prin supraincarcare cu sarcini multiple si in
conditii de criza de timp;
-situatiile de subsolicitare (monotonie, lipsa de informatie, lipsa de activitate, izolare,
subsolicitare emotionala);
-perceperea de catre subiect a unei amenintari reale sau imaginare;
-aparitia unui obstacol (bariera fizica sau psihologica) in calea activitatii, resimtita ca un
sentiment de frustrare;
-situatiile conflictuale propriu-zise;
-presiunea grupului social (favorabila sau nefavorabila) poate fi generatoare a temerii de esec
sau de dezaprobare;
-perturbari de catre agentii fizici (termici, zgomot, vibratii), chimici sau biologici (boli
somatice) care pot scade rezistenta adaptativa a organismului, inclusiv in sfera proceselor
psihice.
O trasatura importanta specifica stressului psihic raportata la agentul stressor cauzal,
constituie caracterul anticipativ al stressului psihic fata de impactul cu un anumit eveniment
sau circumstante generatoare ale unor consecinte ce ameninta echilibrul psihic al subiectului.
Un exemplu elocvent in aceasta privinta il constituie stressul psihic reprezentat de situatiile de
examen, cand aceasta imprejurare este evaluata ca generatoare posibila de consecinte
dezastruoase, deci reprezentand o amenintare pentru viitorul apropiat sau indepartat al
subiectului in cauza.
Referitor la contextul actiunii agentilor stressori, o caracteristica generala o constituie
noutatea stimulului care, din punct de vedere calitativ reprezinta o surpriza. De asemenea
bruschetea agentului stressor gaseste psihicul subiectului nepregatit pentru a face fata adecvat
fara stress. La fel, persistenta stimulului produce o intrare a intregului organism intr-o stare de
activare difuza, dezorganizatoare in anumite cazuri.
Semnificatia stimulului care produce stressul psihic este elementul cel mai caracteristic pentru
orice agent stressor. De regula, ea este negativa, chiar daca subiectul o apreciaza astfel in mod
eronat, imbracand caracterul unei stari de amenintare (cand este anticipata ca atare sau prin
efectele sale ulterioare) si putand avea caracterul unei perturbari a starii de confort sau
echilibrului adaptativ psihic. in acest caz apare distressul(negativ), termen ce se suprapune
peste sfera notiunii de stress. Dar nu trebuie ignorati nici stimulii cu semnificatie pozitiva
pentru subiect, stimuli ce determina eustress adica stress pozitiv, cu efecte favorabile asupra
organismului.
In producerea unui stress psihic, un rol important il are repercursiunea emotionala particulara
a stimulului stressul perceput, care reprezinta semnificatia individuala, subiectiva pe care
diferite persoane o acorda aceluiasi eveniment.
Referitor la intensitatea si durata actiunii agentilor stressori, ca si la repetabilitatea lor, se
constata ca, actiunea brutala a unui agent stressor, de obicei de scurta durata este mult mai
evidenta decat cea exercitata discret dar repetitiv sau cvasicontinuu de excitanti minori
(acestia realizand stressuri cotidiene de natura foarte variata prezente in existenta fiecaruia,
atat in mediu profesional cat si in cel familial).
Parametrii de actiune ai agentilor stressori (prezentati anterior) determina generarea unor
stressuri psihice cu caracteristici ce variaza pe o paleta larga.

Astfel se diferentiaza:
- stressuri psihice provocate de agenti stressori cu semnificatie majora pentru individ prin
consecintele sale sau de situatii stressante cu caracter de schimbare (asa cum sunt cele
sintetizate in Scala Holmes si Rahe);
- stressuri psihice zilnice generate de agenti stressori de mica intensitate, dar cu durata
prelungita sau frecventa de aparitie crescuta (stressuri minore, dar cotidiene).
Rasunetul acestor tipuri de stressuri este diferit. Acesta poate fi explicat prin faptul ca unele
persoane prezinta o anume vulnerabilitate la stress (constitutionala sau dobandita) in plan
psihic la actiunea stressorilor minori, banali, si au o receptivitate psihica crescuta fata de
stressorii psihogeni care este capabila sa conduca la aparitia stressului psihic.
Pentru stressul psihic, agentii stressori sunt rareori unici, de regula multipli, actionand intr-o
veritabila configuratie situationala si realizand prin actiunea cu subiectul in cauza, o situatie
stressanta adica situatie cu potential stressant.
Deci, cel mai adesea exista constelatii de agenti stressori de natura vartiata, determinand
veritabile situatii stressante polimorfe, ca de exemplu: desfasurarea unei activitati fizice intr-
un ritm neadecvat (si cu o durata prelungita) pe fondul unei stari negative generata de o
discutie in timpul acestei activitati, concomitent cu perturbari senzoriale, (ca de exemplu
variatii ale intensitatii luminii, zgomot de fond) si in conditiile unei imbolnaviri de natura
infectioasa (gripa, hepatita).
Agentii stressori capabili sa declanseze un stress psihic sunt de natura variata, nefiind
obligatoriu numai stimuli psihici. Putem face o clasificare a agentilor stressori dupa cum
urmeaza:
in functie de numar:
agenti stressori mici;
agenti stressori multipli.
Dupa caracterul dominant al actiunii:
agenti stressori principali;
agenti stressori secundari, de interferenta.
Dupa numarul indivizilor afectati:
agenti stressori cu semnificatie strict individuala;
agenti stressori cu semnificatie colectiva, de grup;
agenti stressori cu semnificatie generala (pentru orice individ).
Dupa natura agentilor stressanti:
fizici (de exemplu: sonori, vibratori, luminosi);
chimici (de exemplu:noxe chimice cu actiune toxica asupra sistemului nervos central);
biologici (de exemplu: anumite boli ale individului sau disconfort somatic al individului);
psihologici.

Modificari psiho comportamentale. Caracteristice stressului psihic

Stressul psihic determina manifestari psihice (cognitive si afective cu exprimare

comportamentala) si tulburari functionale (psihosomatice), cu repercursiuni asupra
organismului.
Modificarile psiho-comportamentale ce caracterizeaza stressul psihic sunt urmatoarele:
modificari cognitive: scaderea atentiei, concentrarii, memoriei, blocaj ideational, dezordine
ideativa, scaderea imaginatiei, vigilentei, supraaprecierea sau subestimarea dificultatilor,
neincredere in sine sau stima exagerata de sine;
modificari afective: iritabilitate, enervare, furie, manie, nerabdare, neliniste, anxietate, teama,
apatie, nemultumire, plictiseala, tristete, sentimentul inutilitatii (in distress) sau bucurie, ras,
satisfactie (in eustress);
modificari comportamentale:
-ca manifestare sau exteriorizare a modificarilor psihice: inchiderea in sine, refuzul de a
munci, evitarea responsabilitatilor, intarzieri la serviciu, neglijarea aspectului fizic, probleme
legale (datorii, amenzi, violenta necontrolata);
-de tip conservator: consum de cafea, alcool, fumatul, exces de medicamente tranchilizante.
insa gama tulburarilor psiho-comportamentale din stressul psihic este mult mai larga si
nuantata, fapt care este strans legat de natura agentului stressor, ca si particularitatea
personalitatii individului stressat, dar si de conditiile concrete conjuncturale in care se
instaleaza stressul psihic.
Un rol deosebit in aparitia si amploarea stressului psihic il au particularitatile genetice
afective, cognitive, motivationale si volitionale ale subiectului respectiv, modelate de
experienta sa de viata familiala si profesionala, incluzand evenimente psiho-traumatizante
anterioare.
La aparitia unui agent stressor se declanseaza o stare de tensiune emotionala generatoare de
anxietate; in cazul in care actiunea agentului stressor persista fara un raspuns adecvat sau este
evaluata ca devenind si mai amenintatoare, atingand asa numitul prag de stress, prin
perceperea pericolului si orientarea subiectului pe doua directii: spre sarcina (cautand
rezolvarea situatiei create de agentul stressor) si spre sine (tinzand sa pastreze echilibrul
psihic initial, amenintat de eventualul esec). Dincolo de acest prag al stressului psihic, daca
agentul stressor persista, se inregistreaza, intr-o prima etapa, o mobilizare cu efect adaptativ,
caracterizata prin ameliorarea performantelor. intr-o a doua etapa, se inregistreaza raspunsuri
deteriorate prin scaderea performantelor, rigiditatea actelor adaptative si incapacitatea de
valorificare a experientei anterioare.