Psihologie

Personalitatea si tipuri de personalitate

Personalitatea reprezinta un ansamblu de caracteristici

bio-fizio-psihologice care permite o adaptare la ambianta.

Tipul A de personalitate desemneaza acei oameni pentru care cariera a devenit

o obsesie. Persoanele cu acest tip de personalitate sunt caracterizate de tendinta

de a munci non-stop, de dorinta de afirmare si promovare. Sunt persoane

nelinistite, agresive, nerabdatoare, aflate in permanenta sub presiunea timpului si
sub stresul indatoririlor de serviciu. Oamenii cu aceast profil psihologic sunt ostili in
trafic, anxiosi atunci cand pierd autobuzul si agitati cand trebuie sa astepte. Se
rotesc fara noima si de multe ori se poarta ca si cum situatia cu care se confrunta ar
fi o problema de viata si de moarte.
Deseori viata personala trece pe locul doi, cariera fiind principala lor
ingrijorare. Pentru aceasta frecvent stau peste program sau isi iau de lucru acasa.
Sunt persoane rapide si perfectioniste pentru care viata se desfasoara intr-o singura
directie: achitarea de sarcinile de servici, obtinerea recunoasterii lor profesionale,
promovarea in cariera. Sunt intr-o continua competitie cu ei insisi si cu persoanele
din jur, iar succesele celorlalti sunt o sursa sigura de furie, frustrare si stres.

Tipul A de personalitate a fost desemnat ca fiind primul cu un factor major de risc

pentru bolile cardiovasculare de American Heart Association, National Heart si de
Blood Institute. Cei care apartin acestei categorii sunt primii pe lista bolilor cauzate
de stres precum ulcerul, tensiunea arteriala si atacurile de cord.

In opozitie se afla tipul B, cuprinzand persoanele care sunt mai degraba

relaxate, sunt cooperante mai mult decat ar intra in competitie. Ele sunt personae
care se adapteaza mai usor si nu raspund tuturor factorilor stresanti.

1
Tipologii constitutionale
E. Kretschmer (psihiatru german) a luat in considerare parametrii constitutiei fizice
corporale; facand asocierea dintre trasaturile fizice si psihice, a descris 3 tipuri
corporale:
Tipul picnic - ce se caracterizeaza printr-o statura mijlocie, exces ponderal, cu o fata
plina, mainile si picioarele scurte, abdomenul si toracele bine dezvoltate - Acestui tip
ii sunt asociate trasaturile ce desemneaza vioiciunea, mobilitatea, optimismul,
umorul, spontaneitatea, sociabilitatea, dar si superficialitatea exprimata in deosebi
in relatiile sociale, inclinatie catre compromis.
Tipul astenic - ii cuprinde pe posesorii unui corp slab, alungit, mainile si picioarele fiind
lungi si subtiri - Astenicii au inclinatie spre abstractizare, interiorizare, sensibilitate,
avand un simt acut al onoarei, meticulozitatii etc.
Tipul atletic - este bine proportionat din punct de vedere al constitutiei atletice, fiind o
treapta intermediara intre celelalte tipuri - Au inclinatii spre activitati cu un consum
mare al energiei (sporturile), prompti, rapizi, prezenta de spirit, energie si
indemanare in miscari, echilibru emotional, incredere in sine.

O alta clasifire a fost elaborata de catre medicii Antichitatii Hipocrate si Galenus,

care au definit 4 tipuri temperamentale (sangvinicul, flegmaticul, melancolicul si
colericul) in concordanta cu cele patru elemente fundamentale: aer, pamant, foc si
apa.

Colericul este energic, nelinistit, impetuos, irascibil, uneori impulsiv si isi risipeste
energia. El este inegal in manifestari. Starile afective se succed cu rapiditate.
Oscileaza intre entuziasm si deceptie, are tendinta de exagerare in tot ceea ce face.
Este o persoana foarte expresiva, usor "de citit", gandurile si emotiile i se succed cu
repeziciune. Are tendinta de dominare in grup si se daruieste cu pasiune unei idei
sau cauze.

Sangvinicul se caracterizeaza prin ritmiciatate si echilibru. Este vioi, vesel, optimist si

se adapteaza cu usurinta la orice situatie. Fire activa, schimba activitatile foarte des
deoarece simte permanent nevoia de ceva nou. Trairile afective sunt intense, dar
sentimentele sunt superficiale si instabile. Trece cu usurinta peste esecuri sau
deceptii sentimentale si stabileste usor contacte cu alte persoane.

2
Flegmaticul este linistit, calm, imperturbabil, cugetat in tot ceea ce face, pare a
dispune de o rabdare fara margini. Are o putere de munca deosebita, poate obtine
performante deosebite, mai ales in muncile de lunga durata si este foarte tenace,
meticulos in tot ceea ce face. Fire inchisa, greu adaptabila, putin comunicativa,
prefera activitatile individuale.

Melancolicul este la fel de lent si inexpresiv ca flegmaticul, dar ii lipseste forta si

vigoarea acestuia, emotiv si sensibil, are o viata interioara agitata datorita unor
exagerate exigente fata de sine si a unei neincrederi in fortete proprii. Este putin
rezistent la eforturi indelungate. Putin comunicativ, inchis in sine, melancolicul are
dificultati de adaptare sociala. Debitul verbal este scazut, gesticulatia redusa.

Eysenck a descris caracteristicile psihice individuale in functie de orientarea

preponderenta inspre lume sau inspre sine, delimitand astfel extrovertitul si introvertitul.

* extrovertitul: este animat de interesul pentru lumea exterioara, pentru persoane si

obiecte, este sociabil, comunicativ, cu initiativa, are un deosebit simt practic si se
adapteaza usor unor noi conditii de viata.

* introvertitul: isi canalizeaza energia spre propriile idei, spre lumea sa launtrica,
construindu-si un bogat univers interior, dispune de o buna atentie interioara, gandire
abstracta si profunda, hotarare, manifestand tendinte de izolare si anxietate, introvertitul
nu cultiva relatiile sociale, este o fire contemplativam, rezervata, lipsita de incredere de
sine.

* intermediar: intre cele doua categorii este ambivertul, care imprumuta caracteristici si
de la extrovertit si de la introvertit.

Eysenck a aratat ca indivizii se distribuie de-a lungul unei axe introversie-extroversie,

cei mai multi avand atat tendinte introverte cat si extroverte.
Extroversiunea este determinata de starea generala de excitatie a cortexului cerebral.
Extrovertitii mostenesc un sistem nervos puternic, iar introvertitii au un sistem nervos
delicat.
Fiecare factor principal este compus din cativa factori secundari:

3
- pentru extrovertit, factorii secundari sunt: dinamismul, sociabilitatea, disponibilitatea de
asumare a riscurilor, impulsivitatea, expresivitatea, chibzuinta si responsabilitatea.
- pentru introvertit, factorii secundari sunt: respectul de sine, bucuria, teama,
obsesivitatea, autonomia, ipohondria si vinovatia.

Relatia boala - personalitate

Personalitatea psihastenic descris de Pierre Janet este caracterizat prin

asocierea unui sindrom psiholeptic (alctuit din plictiseal, dintr-un sentiment de
insuficien i de incompletitudine, dintr-o dificultate de aprehensiune a prezentului i a
realului) cu simptome variate din sfera anxiettii, spaimei, fobiilor, obsesiilor, ideilor fixe.
Personalitatea anxioas, numit i anxietate constituional, este caracterizat
prin prezena unei spaime permanente, care eventual se poate fixa i se poate nsoi de
pseudofobii sau chiar fobii. Frecvent este fixarea pe senzaiile corporale, organice i
amplificarea lor (angoasa ipohondric).
Pseudofobia este o team rezultat din asocierea unei situatii cu o primejdie
real, trit ntr-o perioad anterioar. Fobia desemneaz teama angosant declanat
de un obiect sau de o situaie care, prin ele nsele, nu au un caracter periculos.
Personalitatea obsesional este caracterizat prin fenomene reproducnd la
minimum nevroza obsesional. Obsesia este un coninut de contiin care asediaz
spiritul, oreprezentare constrngtoare, sau o compulsiune (tendin la act).
Sentimentul, ideea, tendina care irump n contiin, apar subiectului ca fiind fenomene
strine, morbide, n dezacord cu eul contient; ele persist cu toate eforturile depuse de
a scpa de ele.
Personalitatea isteric poate constitui un teren propice pentru dezvoltarea
nevrozei cu acelai nume. Ea se caracterizeaz clinic prin Iabilitate emoional (reacii
adecvate, dar excesive, totui rar persisten) i histrionism (subiectul triete intr-o
lume teatral). Crizele isterice nu survin niciodat n singurtate, istericul doree s i se
acorde atenie.