Notiuni teoretice ale Stilisticii

Limba fiind un sistem abstract se semne , exprimate logic, scopul de a transmite informatia, Limba un system de
semen, care exprima idei-F.de.Saussure. este un sistem semiotic. Limba in raport cu celelalte sisteme de
comunicare, este un system social, istoric. se definete ca un sistem complex de semne lingvistice format n decursul
convieuirii istorice. Elementele care confer unitate sunt: fonetice, lexicale, gramaticale (morfologie, sintax).
Limba literar este "aspectul cel mai ngrijit al unei limbi, care se conformeaz n cel mai nalt grad tuturor
normelor gramaticale fixate, folosit n scris i n mare msur n vorbirea oamenilor instruii"

Limbajul- limba in actiune-F.de.Saussure. sau actul vorbirii propriu zis.(aplicarea limbii) activitatea verbala, de
comunicare prin intermediul limbii: una dintre formele activitatii comunicative ale omului.

Semn- o unitate biplane, arbitrara, cel mai efiient semn verbal*cuvintul/

Actul de comunicare- un proces de transmitere a informatiilor, ideilor, sentimentelor, . este folosit un cod, la
transmiterea informatiei in actul de comunicare, codul cel mai efficient este limbajul uman(oral sau scris)

Expresivitatea Ion Coteanu o intelege ca elemental formal semantic, subiectiv care se contine intr-o forma sau
alta, intr-un cuvint sau altul. ea arfi partea formala/ semiotica care exprima atitudinea vorbitorului fata de ceea ce
relateaza. Expresivitatea unui text este rezultanta aciunii tuturor funciilor particulare ale limbii(descrise de
Roman Jakobson)aa cum sunt acestea orientate de funcia stilisic.

Functia stilisticii- raprtul mediat de gindire , raport dintre limba si planul referent, se ataseaza si raportul dintre
enunt si emitator si receptor. Functia stilistica a enuntului este acea parte care se suprapune functii emotionale ,
subiniaza atitudinea subiectiva.

Marca stilistica-este trasatura emotive expresiva, prin care doua unitati se deosebesc una de alta. Marca Stilistica
tine de cuvint, forma morfologica sau constructie sintactica: de obicei intra in continutul semantic al unitatilor

Marca stilistic reprezint trstura distinctiv a diferenierii stilistice. Ea esteimprimat n zestrea semantic a
unui element lingvistic (care poate fi cuvnt, form sau construcie) - este o marc direct (sau individual ) - sau
rezult din cumularea nsemnelor pe care le poart mai multe elemente lingvistice de acelai fel i este o marc
difuz (sau de convergen). Marca direct poate preexista sub forma unei valori stilistice cunoscute,preexistente
(terminologiile, neologismele, cuvintele de argou etc.), sau poate fi provocatprin procedee speciale numite figuri
de stil (figuri fonologice: aliteraia, simbolismul foneticetc; figuri morfosintactice: repetiia, enumeraia,
hiperbatul etc.: figuri semantice; metafora,mtonimia etc.); i ntr-o situaie i n alta ea se manifest ntr-un context
stilistic.

Stilul- este modalitatea individuala sau colectiva de exprimare si de transmitere a informatiei in mod expresiv/
sugestiv, in functie de scopul comunicarii. Stilul este noiunea fundamental a stilisticii; el poate fi definit ca
ansamblul de particulariti de exprimare, oral i scris, a unui vorbitor sau a unei categorii de vorbitori,ori, altfel
spus, ca maniera specific n care sunt selectate i folosite n exprimarea oral i scris, posibilitile comunicative
ale limbii. Dac specificul rmne la nivelul unui singur individ (de regul un creator de litratur beletistic), rezult
un stil individual ; dac, prin convergena unor trsturi comune, ajunge s caracterizeze categorii socio
profesionale sau socioculturale de indivizi, atunci rezult stiluri colective, supraindividuale ; comunicrile realizate
n legtur cu aspecte culturale sau profesionale nu se formuleaz n general, ci se construiesc ntr-un anumit stil
(limbaj) care poate fi difereniat (prin alegere, deviere sauspecializare) de exprimarea literar nespecializat (o
categorie de referin ideal,inexistent ca atare). Stilurile supraindividuale (sociostilurile) pot avea diferite
clasificri, nfuncie de grupul de vorbitori la care se raporteaz, n funcie de mediul cruia i este destinat
comunicarea, de obiectul i scopul acesteia, de efectul obinut la receptare. n lingvistica romneasc cele mai
studiate stiluri supraindividuale sunt stilurile funcionale ,numite i limbaje sectoriale sau de specialitate.