Sunteți pe pagina 1din 17

ARMONIZAREA CONTABILITATII ROMNESTI CU DIRECTIVELE EUROPENE

Impunndu-si integrarea n concernul tarilor europene, Romnia a depus n ultimul deceniu


si depune, nca, eforturi sustinute n toate domeniile vietii sale social-economice, pentru gasirea unui
limbaj de comunicare cu acestea.
Si contabilitatea, ca si celelalte domenii, nu putea ramne n afara acestor preocupari, iar
aceasta, prin reprezentantul sau legal, Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din
Romnia, s-a straduit si a reusit sa acumuleze informatia necesara elaborarii unei doctrine
profesionale proprii, care a facut-o apta sa se integreze n structurile profesionale europene si
internationale.
Sistemul contabil aplicat n Romnia este un sistem dualist, format din contabilitate
financiara si contabilitate de gestiune sau analitica. Este un sistem european de tip continental
elaborat sub egida Ministerului Economiei si Finantelor si armonizat cu directivele europene.
Pe aceasta baza, Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romnia este
membru al IFAC (Federatia Internationala a Contabililor) si, implicit, membru al comitetelor sale
permanente, IAPC (Comitetul pentru Standarde Internationale de Audit) si IASB (Consiliul pentru
Standarde Internationale de Contabilitate).
n aceasta calitate, Corpul si-a asumat obligatia de a favoriza dezvoltarea si cresterea
profesiei contabile, care sa fie capabila sa ofere interesului public servicii uniforme si de nalta
calitate, angajndu-se sa sustina activitatea IFAC prin aducerea la cunostinta membrilor sai a
oricaror publicatii ale acesteia, difuzndu-le prin adaptarea lor la relatiile mediului social-economic
din tara noastra.
Asa au fost elaborate, n anul 1999, Normele nationale de audit care, avnd n vedere
aceste considerente, au integrat n ele Standardele Internationale de Audit elaborate de IAPC,
potrivit cerintelor si reglementarilor IFAC atunci cnd un organism profesional membru asimileaza
aceste standarde.
Totodata, Corpul a sustinut activ reforma contabilitatii, nceputa n anul 1994, prin instruirea
membrilor sai sa introduca si sa aplice corect reglementarile si procedurile acestei reforme.
n cadrul dezvoltarii acestei reforme contabile, prin armonizarea ei cu directivele economice
europene si standardele internationale de contabilitate, organismul romn de reglementare contabila
(Ministerul Finantelor Publice), sprijinit si finantat de Guvernul Marii Britanii prin Departamentul

1
sau de dezvoltare internationala, a tradus n limba romna Standardele Internationale de
Contabilitate elaborate de IASC.
Aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate, alaturi de reglementarile contabile
armonizate elaborate de Ministerul Finantelor Publice se va face, nsa, pe baza unui program de
implementare, esalonat, pna n anul 2005.
Consecvent obligatiei sale de membru al IFAC, Corpul a initiat masuri de sprijinire activa a
dezvoltarii reformei contabile din tara noastra prin redactarea de norme si ghiduri profesionale n
concordanta cu modalitatile europene de elaborare a acestora.
n contabilitate, programul de armonizare contabila din Romnia va nsemna un pas nainte,
nu numai pentru specialistii direct implicati, ci si pentru ntreaga economie nationala.
Nu exista nici un dubiu cu privire la procesul accentuat de globalizare a economiilor
nationale si regionale si extinderea investitiilor peste granitele traditionale.
Contabilitatea, ca limbaj al afacerilor, trebuie sa tina pasul cu aceste evolutii, iar nevoia
utilizarii unui limbaj contabil universal se face simtita din ce n ce mai acut. n tara noastra, procesul
complex de aderare la Uniunea Europeana si de atragere a investitiilor straine a determinat iminenta
apropierii sistemului contabil national de Standardele Internationale de Contabilitate. Programul de
armonizare contabila din Romnia, n concordanta cu Directivele Europene si Standardele
Internationale de Contabilitate, demarat oficial n 1999, este n plin proces de implementare.
Incepand cu 01.01.1994 se produce o adevarata reforma in contabilitatea romaneasca, in
sensul ca s-a adoptat un sistem de contabilitate dualist de sorginte latino-europeana, avand ca
referinta Planul Contabil General francez.
Adevarata consolidare a reformei contabile romanesti se produce mai tarziu, odata cu
armonizarea acesteia cu Directivele europene si Standardele Internationale de Contabilitate, pentru
entitatile mari si foarte mari si respectiv armonizarea acesteia numai cu Directivele europene pentru
entitatile mici si mijlocii.
Asadar, potrivit acestor reglementari se realizeaza o armonizare la doua nivele:
(1) la nivel european, cazul intreprinderilor mici si mijlocii, la care armonizarea se fundamenteaza
pe Directivele CEE, respectiv Directiva a IV-a, a Vll-a si a VIII-a;
(2) la nivel international, cazul entitatilor mari si foarte mari, la care armonizarea se fundamenteaza
pe IAS/IFRS.

2
Cele doua abordari in domeniul armonizarii contabile au la baza doctrine si practici diferite si
anume:
Cultura contabila latino-europeana creata, dezvoltata si promovata de tari europene cu econornie
dezvoltata ca: Franta, Germania, Italia care se caracterizeaza prin:
orientarea prioritara spre apararea intereselor statului;
este puternic normata si controlata prin reglementari ce fac parte din asa-zisul 'plan de
conturi general';
aplica o contabilitate dualista, respectiv in doua circuite (financiara si de gestiune);
imaginea fidela este considerata drept obiectiv fundamental al contabilitatii financiare,
realizata prin conformitate, regulamente si sinceritate;
informatia contabila este puternic influentata de aspecte juridice.

Cultura contabila anglo-saxona dezvoltata de Anglia si SUA, se caracterizeaza prin:


orientarea, de regula, pe linia includerii fiscalitatii de catre contribuabili;
apararea intereselor investitorului prin promovarea liberalismului economic;
este mai putin rigida, se fundamenteza pe traditii si cutume, fara existenta unui plan contabil
general;
structurarea cheltuielilor si veniturilor nu se face in functie de continutul lor economic, ci
dupa destinatie (produs, sectie, serviciu);
imaginea fidela este considerata ca un principiu esential;
informatia contabila este dominata de principiul prevalentei economicului asupra
juridicului.

Romania a avut pana in anul 2005 o contabilitate armonizata, preluand elemente din ambele
sisteme de contabilitate: latino-europeana si anglo-saxona.
Armonizarea contabila concretizata in situatii financiare cu structuri si functionalitati
asemanatoare domina tarile lumii.
Este solicitata si apreciata de mai multi utilizatori, dar mai ales analisti financiari care trebuie
sa inteleaga situatiile financiare ale firmelor straine ale caror actiuni ar dori sa le cumpere. Acestia
doresc, de asemenea, sa poata sa compare situatiile financiare ale unor firme localizate in tari
diferite si sa se asigure ca informatiile sunt relevante si 'autentificate' prin auditare.

3
Armonizarea contabila este o necesitate obiectiva. Ea se va realiza chiar daca in prezent, in
unele grupuri de tari, ea stagneaza sau este conditionata de interese specifice.
Romania aplica incepand din anul 2006 reglementari contabile conforme cu Directivele
europene (Directiva a IV-a, Directiva a VII-a).
Asemenea directive europene au fost si ele actualizate preluand unele reglementari cuprinse
in IAS/IFRS. Ele se aplica intocmai, fara interpretari, fiind permise doar adaptari ale organelor
nationale de reglementari contabile.
Cuprind doua categorii de norme:
- obligatorii - care sunt preluate intocmai din Directivele originale sau modificate pe parcurs;
- optionale - a caror aplicare este la latitudinea organului de reglementare din fiecare tara, in cazul
nostru de catre Directia de legislatie contabila din MFP.
Normele sunt preluate de tarile membre ale CCE si cele care vor intra in aceasta comunitate.

Aria de aplicare si moneda nationala de raportare

Sunt abordate doua categorii de aspecte care impreuna vor forma contabilitatea conforma cu
Directivele Comunitatii Economice Europene:
a) Prezentarea reglementarilor ca forma, continut al situatiilor financiare, principii contabile si
reguli de evaluare, precum si regulile de intocmire, aprobare, auditare si prelucrare a situatiilor
financiare anuale.
b) Tehnica si procedura contabila folosite pentru transpunerea in contabilitatea curenta a acestor
reglementari, avand in vedere, in principal, planul de conturi recomandat de noile norme europene.
Noile reglementari se aplica de catre urmatoarele categorii de persoane juridice (denumite in
continuare entitati):
a) societatile comerciale :
societatile in nume colectiv;
societatile in comandita simpla;
societatile pe actiuni;
societatile in comandita pe actiuni si
societatilor cu raspundere limitata.

4
b) societatile/companiile nationale;
c) regiile autonome;
d) institutele nationale de cercetare-dezvoltare;
e) societatile cooperative si celelalte persoane juridice care, in baza legilor speciale de organizare,
functioneaza pe principiul societatilor comerciale;
f) subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, care apartin persoanelor
prevazute la lit. a)-e), cu sediul sau domiciliul in Romania, precum si sediile permanente din
Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul in strainatate, in conditiile
prevazute de prezentele reglementari.
Contabilitatea se tine in limba romana si moneda nationala. Contabilitatea operatiunilor
efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat si in valuta. Pentru necesitatile proprii de
informare, entitatile pot opta pentru intocmirea situatiilor financiare anuale si intr-o alta moneda.
Cursul utilizat pentru conversia in moneda nationala a situatiilor financiare anuale intocmite
intr-o alta moneda este cursulde schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil
pentru data bilantului. Acest curs se prezinta in notele explicative.
Toate entitatile economice folosesc, incepand cu 01 ianuarie 2006, asemenea reglementari
contabile de conformitate cu Directivele Comunitatii Economice Europene, dar ele sunt impartite in
doua categorii:
- entitati mari sau foarte mari;
- entitati mijlocii si mici.
Criteriul de departajare al acestor entitati este urmatorul prag de semnificatie:
- total active: 3.650.000 euro;
- cifra de afaceri: 7.300.000 euro;
- numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 5.
Entitatile care la data bilantului depasesc limitele a doua dintre aceste criterii de normare:
- conduc contabilitatea conform cu directivele europene;
- intocmesc un set de situatii financiare de baza, format din 5 componente;
- sunt auditate de auditori financiari autorizati.
Entitatile care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de normare
prezentate mai sus: '
conduc aceeasi contabilitate conforma cu directivele europene;

5
intocmesc situatiile financiare anuale simplificate (3 componente obligatorii si 2 facultative);
sunt certificate potrivit legii, de cenzori alesi de adunarea generala.

Sistemul contabil romanesc n contextul Comunitii Economice Europene

Contabilitatea agenilor economici din Romania este organizat n dublu circuit: informaiile
cu privire la micarea i transformarea patrimoniului, cele cu privire la rezultatele financiare i cele
privind elementele extrapatrimoniale sunt produsul contabilitii financiare, iar informatiile
manageriale, utilizate de factorii de conducere ai agenilor economici sunt produsul contabilitii de
gestiune.
Primul pas n schimbarea contabilitii romneti, tranziia de la o economie centralizat la
economia de pia, a solicitat o reform a sistemului contabil n toate sectoarele acestuia: metode,
funcii, obiective, organizare, caracteristici ale reglementrii contabile etc.
Aceast tranziie a fost necesar pentru c vechiul sistem contabil devenise nepotrivit n
raport cu acea perioad de timp i o simpl perfecionare a fost considerat a fi insuficient.
n condiiile unei economii de pia o parte din informaile financiare au devenit
transparente, cum ar fi situa ia patrimonial a ntreprinderii, rezultatele i situaia financiar, acestea
privind n bun parte relaiile ntreprinderii cu terii.
Cealalt categorie de informaii contabile se refer la calculul costurilor i bugetelor, de
gestiunea intern a ntreprinderii.
n prezent, ne aflm n faa unor procese ireversibile si de mare interes pentru contabilitate,
cum ar fi globalizarea economiilor, dezvoltarea societilor transnaionale, creterea capitalizrii
bursiere, dezvoltarea pieelor de capital i apariia continu de noi produse financiare.
Privind-o ca pe o tiin social, contabilitatea a fost nevoit s fie receptiv la modificarea
mediului politic, economic, social i cultural, evolund n timp i modelndu-se dup cerinele
momentului.
Schimbarea sistemul contabil i tranziia la o economie de pia a fost determinat de
numeroi factori, dintre care i putem prezenta pe trei dintre ei, considerai cei mai importani,
pentru c modific radical structura patrimonial i gestionarea unei ntreprinderi:
- Organizarea ntreprinderilor romneti pe baze comerciale
- Privatizarea unor ntreprinderi

6
- Constituirea unei piee financiare (Bursa de Valori)
Astfel, n structura patrimonial apar noi concepte, din care enumerm imobilizrile
necorporale, imobilizrile financiare (titluri de participare, efecte comerciale de pltit i primit etc.),
titluri de plasament, capital social subscris (vrsat sau nevrsat), prime de emisiune, de fuziune i de
aport etc.
O prim deosebire fa de vechiul sistem este aceea c sistemele contabile adaptate la o
economie de pia au la baz judecti contabile ce sunt formulate dup anumite principii noi, cum ar
fi:
- principiul prudenei,
- principiul independen ei exerciiilor,
- principiul continuitii activitii etc.
rile ce adoptau o economie centralizat operau dup sistemul contabil monist. Sistemul
monist se caracterizeaz prin faptul c exist o singur contabilitate, att pentru func iileinterne, ct
i pentru cele externe, deci se poate vorbi despre lipsa transparenei, informaiile contabile fiind n
totalitate confideniale.
Acest sistem era ns posibil datorit faptului c funciile externe ale contabilit ii se
realizau n legtur cu centralizarea datelor i cu controlul acestora de ctre administraia financiar,
sistemul bancar etc.
Persoanele tere, partenerii comerciali nu aveau acces la documentele de sintez, prin urmare
nu exista noiunea de utilizatori ai informaiei contabile. Doar conducerea entitatii economice
avea acces la produsele informa ionale contabile.
n condiiile unei economii de pia, putem vorbi despre un sistem contabil dualist.
Astfel, o parte din informaiile contabile, care modeleaz situatia patrimonial, rezultatele i
situaia financiar a ntreprinderii, devin transparente si sunt puse la dispozi ia utilizatorilor de
informa ie contabil, cum ar fi clienii, furnizorii, investitorii, angajaii .a.m.d.
Mai mult dect att, publicarea informaiilor contabile sub forma documentelor de sintez
este supus unor operaii de control necesare pentru asigurarea unor informri corecte a acestor
utilizatori. Informaiile contabile ce in de gestiunea intern a ntreprinderii, de calculul costurilor,
structura bugetar i rezultatele acesteia, precum si bazele informaionale ale construirii
previziunilor si msurrii performanelor sunt considerate confiden iale, acestea innd de strategia
i tactica fiecrei ntreprinderi si nu vor fi supuse publicrii.

7
Sintetiznd, dualismul contabil este generat de separarea celor dou categorii de informaie
contabil, astfel:
- informaii publicabile terilor (dar utilizate i de conducerea companiei), ce sunt furnizate de
contabilitatea financiar, numit i general sau extern
- informaii confideniale (utilizate numai de conducerea companiei), ce sunt produsul contabilitii
de gestiune, sau managerial/intern.
Anul 1992 a reprezentat un moment semnificativ n materializarea eforturilor fcute pentru
constituirea unor organizaii contabile: renfiinarea Corpului Experilor Contabili si Contabililor
Autorizai din Romnia i constituirea Colegiului Consultativ al Contabilitii.
Un an mai trziu, la 1 ianuarie 1993, reforma ce urma s fie pus n aplicare la 1 ianuarie
1994, intra n probe: noul sistem de contabilitate a intrat n faza de experimentare pe un eantion de
peste 70 ageni economici de diferite mrimi, moduri de exploatare a capitalului i diferite feluri de
activitate desfaurat. Se creau astfel, premisele unei noi etape n contabilitatea din Romnia.

Criteriile de alegere a unui nou sistem contabil

Alegerea unui sistem contabil adaptat cerinelor economiei de pia a necesitat un studiu
laborios a diverilor factori, printre care cei socio-politici, economici i culturali.
Romnia nu avea resursele necesare pentru a concepe un sistem contabil propriu, adaptat
cerinelor economiei de pia si care s poat fi armonizat cu o contabilitate internaional.
De aceea, normalizatorii romni, care trebuiau s conceap viitorul sistem contabil
romnesc, au ales mai degrab ideea adoptrii unui sistem de inspira ie.
Acest sistem nu era ales dup criterii de superioritate, ci dup adaptabilitatea lui la condiiile
Romniei. Ulterior, acetia i-au pus problema dac alegerea sistemului contabil francez ca model de
inspiraie avea s rspund la toate necesitile ntreprinderilor romneti.
Aspectele avute n vedere la rezolvarea acestei dileme au fost de ordin economic, financiar i
fiscal, social i cultural.
Economia romneasc avea un caracter agro-industrial i ntreprinderile mici i mijlocii erau
predominante, de aceea, puteam vorbi despre un context economic global asemntor cu cel francez,
aducnd un plus alegerii acestui sistem.

8
De asemenea, nu se poate ignora puternicul sector public al economiei romneti, ce exercit
o influen considerabil asupra structurilor patrimoniale i gestionare reflectate n contabilitate.
Apare, din acest punct de vedere, o alt asemnare cu economia francez, cu meniunea c
Frana poseda i o anumit experien n materie de privatizare.
Alegerea unui sistem de contabilitate de tip continental (francez, german, etc.) rezolva
problema absenei unei piee financiare i a sistemului bancar nedezvoltat.
Dac n economia romneasc, o pia financiar se anticipa a fi creat, i chiar i n
aceast situaie, posibilii investitori ar fi fost doar niste actori secundari, n sistemele contabile
anglo-saxone investitorul era principalul utilizator al informa iei furnizate de contabilitatea
financiar.
De asemenea, din punctul de vedere al sistemului bancar, acesta va avea n economia
romneasc cel mai important rol n ceea ce privete structura de finanare a ntreprinderii (era
cunoscut faptul c, dei pieele financiare s-au dezvoltat exponenial n ultimii ani n Europa
Continental, tot sistemul bancar domina n materie de finan are). Sub aspect fiscal, trebuie avute n
vedere raporturile dintre contabilitate i fiscalitate.
n timp ce n sistemul anglo-saxon se realizase deconectarea contabilitii de fiscalitate, n
trile Europei continentale, fiscalitatea era puternic implicat n structurile contabile (n special
Frana i Germania).
n Romania, dei n perioada de tranziie la economia de pia fiscalitatea era privit ca un
inconvenient, ce-i drept de ordin secundar, s-a ajuns la concluzia c implicarea acesteia n
contabilitate va aduce un plus de ordine.
De asemenea, se aveau n vedere avantajele create de utilizarea unor prghii fiscale . De
aceea s-a optat, i din acest aspect, pentru un sistem contabil francez.
Acestea ar fi cele mai importante aspecte ale alegerii sistemului contabil de inspira ie
francez. S-a hotrt c acest sistem este singurul uor adaptabil condi iilor, normelor i
caracteristicilor contabilitii romneti. Noul sistem contabil romnesc este un sistem inspirat din
experiena francez, aliniat cerinelor normelor europene i internaionale.
CECCAR a emis n anul 2004 cte un ghid privind nelegerea i aplicarea fiecrui standard
internaional de contabilitate, iar, din anul 2005 a preluat sarcina traducerii n fiecare an a
standardelor IFRS, iar din anul 2007 i a standardelor IPSAS (International Public Sector
Accounting Standards).

9
Totodat n anul 2006 a fost creat, n cadrul su, Comitetul pentru IFRS, care reunete cele
mai nalte competene n domenii din Romnia i care are urmtoarele obiective:
- analiza incidenei deciziilor Comisiei Europene asupra evoluiei sistemului contabil naional
- analiza reglementrilor contabile naionale i identificarea strilor conflictuale cu prevederile din
standardele IFRS
- formularea de soluii menite s asigure coeren reglementrilor contabile naionale cu prevederile
IFRS i naintarea lor organismului de normalizare
- extinderea programului de pregtire profesional prin organizarea de cursuri pentru manageri,
pentru specialiti din bnci, din domeniul asigurrilor, din instituiile publice
- supravegherea modului de implementare a standardelor IFRS n entiti, prin sondaje i studii
menite s pun n eviden eventualele surse de dificulti;
- acordarea de consiliere membrilor profesiei n vederea soluionrii dificultilor de aplicare a
standardelor IFRS.
Ordinul Ministerului Finanelor Publice nr. 907/2005; Persoanele juridice care aplic
reglementri contabile conforme cu Standardele Internaionale de Raportare Financiar, respectiv
reglementri contabile conforme cu Directivele Europene a fost emis pentru a mpri ntreprinderile
n dou grupri:
1.cele care aplic reglementri contabile conforme cu Directivele Europene
2. cele care vor aplica reglementri conforme n totalitate cu IAS/IFRS.
Acestea erau consecinele procesului de pregtire pentru aderarea la Uniunea European.
Toate entitile vor aplica reglementrile conforme cu Directivele Europene, iar din anul
2006 instituiile de credit aveau obligaia s ntocmeasc situaii financiare conforme cu IFRS, n
timp ce alte entiti de interes public vor aplica aceste standarde doar dac ndeplinesc criteriile.
Ordinul nr. 1752/2005 din 17 noiembrie 2005 al Ministrului Finanelor Publice pentru
Aprobarea reglementarilor contabile conforme cu Directivele Europene a fost emis pentru a adopta
Directiva a IV-a i Directiva a VII-a European, ce vor fi aplicate de toate entitile, ncepnd cu 1
ianuarie 2006. ( cu exceptia entitilor menionate mai sus ) .
Ordinul nr. 1121/2006 din 4 iulie 2006 privind aplicarea Standardelor Internaionale de
Raportare Financiar a aprut din necesitatea grupurilor de societi de a ntocmi situaii financiare
conforme cu IFRS.

10
De aceea, ncepnd cu 1 ianuarie 2007, instituiile de credit (sub forma grupurilor de
societi, listate sau nu la Burs) i grupurile de societi au fost obligate a ntocmi situaii
financiare consolidate n conformitate cu IFRS .
n data de 29 octombrie 2009 a fost implementat Ordinul nr. 3055 al Ministrului Finanelor
Publice pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu Directivele Europene care a intrat
n vigoare la data de 1 ianuarie 2010.
OMFP 3055/2009 a devenit astfel fundamentul ntocmirii tuturor situaiilor financiare i al
documentelor ce determin o bun funcionare a sistemului fiscal ntr-o entitate.
Reglementrile prevzute de Ordin cuprind Reglementrile contabile conforme cu Directiva a IV-a
a Comunitilor Economice Europene i Reglementrile contabile conforme cu Directiva a VII-a a
Comunitilor Economice Europene.
n anul 2012, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanelor Publice nr. 1286/2012 pentru
Aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu Standardele internaionale de raportare
financiar, aplicabile societilor comerciale ale cror valori mobiliare sunt admise la tranzacionare
pe o pia reglementat, care specifica faptul c societile cotate la Bursa de Valori Bucureti vor
ntocmi obligatoriu situaii financiare n conformitate cu IFRS.
Din anul 2006 i pn n prezent, din punct de vedere fiscal, s-au produs foarte multe
schimbri, afectnd i contabilitatea, datorit raportului de dependen dintre cele dou.
TVA la ncasare este aplicat n mod obligatoriu de ctre pltitorii de TVA care au sediul
activitii economice n Romnia i sunt nregistrai n scopuri de TVA i care au nregistrat n cursul
anului precedent o cifr de afaceri corespunzatore ceritelor impuse iar printre operaiunile supuse
sistemului TVA la ncasare putem meniona operaiunile neimpozabile din Romnia, operaiunile
scutite de TVA, operaiunile supuse regimurilor speciale sau taxrii inverse .
Regula principal a sistemului de TVA la ncasare, introdus n Codul Fiscal prin OG nr.
15/2012, este aceea c exigibilitatea taxei intervine la momentul ncasrii contravalorii
livrrilor/prestrilor efectuate sau, n cazul facturilor nencasate, n cea de-a 90 a zi calendaristic de
la data emiterii facturilor.
ncepand cu 1 ianuarie 2013, noul sistem de plata a TVA a trebuit aplicat obligatoriu de doua
categorii de contribuabili, si anume:persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA, care au
sediul activitatii economice in Romania, a caror cifra de afaceri in perioada 1 octombrie 2011 - 30

11
septembrie 2012 inclusiv nu depaseste plafonul de 2.250.000 lei,persoanele impozabile care se
inregistreaza in scopuri de TVA in cursul anului 2013.
Trecerea la Standardele Internaionale de Raportare Financiar reprezint adoptarea unui
limbaj comun de ctre societile transfrontaliere i companiile multinaionale, iar acest proces
aduce o nou perspectiv asupra raportrii financiare, acestea devenind mai transparente, coerente,
comparabile i complete, contribuind la luarea unor decizii economice solide i la creterea
lichiditii companiilor ce aplic IFRS.
Acest proces are, totodat, un impact semnificativ asupra datelor financiare i necesit
restructurarea sistemelor informaionale interne.
Esenial rmne faptul c n ara noastr, contabilitatea a inut pasul cu cerinele mai recente
de globalizare i mondializare a economiilor naionale, aflndu-se astzi n plin proces de
armonizare i convergen a sistemului su contabil cu referenialul contabil european i
international.

Evoluia contabilitii romneti: de la armonizare la conformitate cu directivele europene i


normele IAS/IFRS

Dup anul 1990, n contabilitatea romneasc a nceput un proces de redefinire


conceptual i a practicilor contabile sau ceea ce se numete reforma contabilitii.
Incepnd cu 1 ianuarie 1994, Romnia a adoptat un sistem contabil de inspiratie francez
fundamentat pe un dualism formal, un dualism material (evaluare economic i evaluare fiscal) i
un pluralism informaional dar cu o vadit orientare spre satisfacerea interesului statal.
Opiunea normalizatorilor contabili romni, de a folosi ca model experiena unei ri
continental-europene, n particular cea francez este justificat.
Dezvoltarea contabilitii, sub aspect doctrinar i pragmatic, se afl n strans dependen de
mediul economico-social, juridic, politic i chiar cultural, abordarea continental este optiunea
corect.
Procesul de normalizare a contabilitii firmelor romneti a fost i a rmas unul de tip
preponderant public, urmnd un proces legislativ n care Ministerul Finanelor este principalul actor.
n anul 1999, Ministerul Finanelor a emis o reglementare (Ordinul 403/1993) care urmrea

12
armonizarea contabilitii firmelor romnesti cu Directiva a IV-a a CEE i cu Standardele
Internaionale de Raportare Financiar (IAS/IFRS).
La acea data contabilitatea romneasc avea un grad semnificativ de conformitate cu
Directiva a IV-a european. De fapt, prin reglementrile adoptate n 1999 se realiza o reorientare a
normalizatorilor contabili romni catre contabilitatea anglo-saxon.
Principalul rol de consiliere n asimilarea referenialului contabil emis de IASB l-au avut
experii scoieni (ICAS), cu o finanare asigurat de Know How Fund din Marea Britanie.
Aplicarea IFRS-urilor a fost conceput de Ministerul Finantelor Publice, ca un proces
gradual. Astfel, la inceput pentru exerciiul financiar 2000 (reglementrile 1999), care urmareau n
mod explicit i armonizarea cu normele IFRS, s-au aplicat n paralel cu vechile reglementri
contabile, de inspiraie francez, prin intocmirea a dou seturi de situaii financiare de ctre aproape
200 de ntreprinderi, n care se includeau societtile cotate la Bursa de Valori Bucureti, unele regii
autonome, companii i societi nationale, ct i societi comerciale cotate pe piaa RASDAQ.
Reglementarile (1999) contineau prevederi care stipulau aplicarea succesiva a acestora si la
alte categorii de intreprinderi, astfel incat pana la finele exercitiului financiar al anului 2005 acestea
sa fie aplicate tuturor intreprinderilor, cu exceptia celor considerate mici.
In anul 2001, Ministerul Finantelor a inlocuit Reglementarea contabila din 1999 cu una noua
(aprobata prin Ordinul 94/2001), cu aceeasi denumire, dar intr-o forma imbunatatita, mentinand si
preluarea cadrului contabil conceptual si a normelor IFRS; reglementarile contabile din 2001 erau
aplicate esalonat n functie de marimea intreprinderii, astfel incat pana la 31 decembrie 2005, toate
intreprinderile considerate mari trebuiau sa ntre sub incidenta aplicarii normelor IFRS.
Situatiile financiare ale acestor intreprinderi au fost supuse auditului legal exercitat de
auditori financiari. Pentru toate celelalte intreprinderi considerate mici, au fost elaborate
reglementari contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aplicabile de la 1 ianuarie
2003, reglementari care erau de fapt o varianta simplificata a normelor pentru contabilitatea firmelor
considerate mari.
Au fost elaborate norme armonizate cu directivele europene si cu standardele internationale
de contabilitate (IAS/IFRS) si pentru domeniile specifice, cum sunt sectorul bancar, asigurari (n
2001) si societatile de intermediere financiara (n 2002).
Potrivit strategiei initiale a normalizatorului contabil, incepand cu exercitiul financiar al
anului 2006, firmele considerate mari trebuiau sa aplice reglementarile armonizate cu normele

13
IFRS si directivele europene iar cele considerate mici trebuiau sa aplice o varianta simplificata
a acestor reglementari.
Desi normele IFRS au fost considerate ca o componenta a reglementarilor (1999, 2001), n
numeroase cazuri exista o conformitate partiala (ca n cazul IAS 16 si IAS 38) sau chiar o lipsa de
conformitate cu unele norme IAS/IFRS (nu erau aplicate IAS 19, IAS 29,IAS 32, IAS 39 etc.).
In anul 2005 are loc o repozitionare a principalului normalizator din Romania- Ministerul
Finantelor Publice, care i-a revizuit politica de aplicare a normelor IFRS, astfel ca ncepand cu
exercitiul financiar al anului 2006, entitile au trebuit s ntocmeasc situaii financiare conforme
cu directivele europene i doar entitile de interes public au publicat i situaii conforme cu
normele IFRS.
In acest sens, au fost abrogate reglementarile contabile (2001) care asigurau armonizarea att
cu Directiva a IV-a a Comunitii Economice Europene, ct i cu Standardele Internaionale de
Contabilitate i s-au adoptat reglementri contabile conforme cu directivele europene (prin OMFP
nr. 1725/2005) att pentru situaiile financiare individuale, ct i pentru cele de grup.
De asemenea, ncepand cu anul 2006, au intrat n vigoare reglementri contabile conforme
cu directivele europene i pentru entitatile bancare, din domeniul asigurarilor, si pentru entitatile de
intermediere financiar care sunt autorizate i reglementate de Comisia National a Valorilor
Mobiliare.
Incepnd cu anul financiar 2006 doar instituiile de credit au ntocmit i un set de situaii
financiare conforme cu normele IFRS i se lasa la latitudinea celorlalte entiti de interes public
aceast opiune numai dac au capacitate de implementare corespunzatoare.
Se constat c, n raport cu intenia iniiala a normalizatorului contabil, n Romnia are loc o
restrngere a aplicrii normelor IFRS. Aceasta deoarece s-a schimbat criteriul de aplicare a normelor
internationale: iniial, aplicarea normelor IFRS s-a facut cu caracter obligatoriu, n funcie de
mrimea firmei, iar ultimele reglementari(2005) vizeaz doar entitile de interes public care vor
ntocmi situaiile financiare conforme cu normele IFRS opional ( doar bncile sunt obligate), numai
dac au capacitate de implementare.
n ceea ce privete aplicarea normelor IFRS, acestea se amn pentru mai trziu, deoarece
ultimele norme prevd ca, n funcie de cerinele reglementrilor Uniunii Europene i de evalurile
instituiilor implicate n reglementarea contabilitii diferitelor entiti, se vor stabili condiiile de

14
aplicare a IFRS (Standardele Internaionale de Raportare Financiare) ncepand cu situaiile
financiare.

Obiectivele i strategia politicilor de reglementare contabil n viitor

Ct privete evoluia viitoare a contabilitii romneti, ea este foarte probabil s se nscrie


pe linia viitoarelor transformri economice i sociale, a tendinelor de evoluie a contabilitii pe
plan mondial (aderarea la procesul de normalizare contabil international).
In acest sens se consider c este necesar ca intregul proces de normalizare contabil s se
bazeze pe un cadru teoretic al contabilitii care s stabileasc obiectivele contabilitii de
ntreprindere, utilizatorii de informatii contabile i nevoile lor, s procedeze la o explicare a
principiilor contabile general acceptate, care sa defineasc conceptele i noiunile contabile. In baza
acestor principii i concepte s-a procedat la o reaezare a actualului plan contabil general i la
emiterea de noi norme contabile.
Acest lucru nsa nu exclude elaborarea unui cadru teoretic al contabilitatii ,cadru care ar
trebui s in cont i de evoluiile teoretice din domeniul contabilitii pe plan internaional, s
nglobeze concepte, principii i noiuni contabile definite i de cadrul conceptual internaional al
IASC, n vederea elaborarii unor norme contabile nationale care sa serveasca intreprinderilor
romnesti care doresc s aib acces pe pieele internaionale de capital.
Existenta unui cadru teoretic al contabilittii romnesti, prezentat explicit duce la asigurarea
coerentei normelor contabile romanesti, internationalizarea mai accentuata a limbajului contabil
autohton, credibilizarea mai puternica a organismelor de normalizare contabila, iar toate acestea
conduc la progres stiintific n doctrina contabila prin lucrarile si dezbaterile pe care le-ar genera
pregatirea si elaborarea unui cadru teoretic al contabilitatii.
Contabilitatea traverseaza o perioada de criza, deoarece lumea contabila este n cautare de
noi abordari, de noi metode de evaluare si de masurare, pentru a raspunde la noile obiective.
Solutiile din conturile consolidate sunt de natura economica, n timp ce raspunsurile
conturilor individuale poarta pecetea juridicului.
La noi criza se manifesta ca urmare a faptului ca am abandonat contabilitatea de gestiune, ca
nu i-am definit noi obiective, ca profesia liberala nu a preluat friele de la puterea publica, lucru care
ar necesita masuri care sa vizeze:

15
- schimbari de ansamblu (orientarea contabilitatii romanesti spre o conceptie dinamica,
- orientarea contabilitatii spre managementul intreprinderii fara a mai fi instrument al puterii
publice);
- perfectionarea referentialului contabil,
- perfectionarea sistemului de organizare a normalizarii,
- promovarea participarii profesiei contabile liberale la dezvoltarea si perfectionarea contabilitatii n
tara noastra.
Pornind de la aspectele doctrinare prezentate trebuie sa aratam ca orientarea contabilitatii
romanesti catre standardele internationale a necesitat si stabilirea relatiei acestei directii cu
obiectivele Romaniei impuse de integrarea n UE.
Avand n vedere cronologia evenimentelor, se poate aprecia ca decizia de adoptare a
normelor contabile internationale nu a fost una determinata de cerintele de integrare, factorii de
reglementare contabila din Romania, sub influienta consilierii britanice si a organismelor
internationale care acordau sprijin financiar Romaniei, nu au avut n vedere ca obiectiv integrarea n
UE.
In fapt cerintele europene n materie de integrare se refereau la armonizarea legislatiei
nationale cu cea comunitara, iar n ceea ce priveste contabilitatea trebuia asigurata armonizarea cu
directivele europene.
Statele membre ale Uniunii Europene au procedat la implementarea Standardelor
Internationale de Raportare Financiara, n conformitate cu prevederile Regulamentului (CE )
nr.1606./2002. Astfel potrivit Regulamentului,tarile membre aplica IFRS pentru intocmirea
situatiilor financiare consolidate.
Unele ri au permis aplicarea IFRS i n situaiile financiare anuale ale anumitor tipuri de
entitti, dar, majoritatea tarilor au optat pentru mentinerea Standardelor nationale de contabilitate
pentru intocmirea de situatii financiare anuale ale caror informatii se utilizeaza pentru necesitati de
impozitare si pentru distribuirea de dividende.
Astfel decizia de a armoniza contabilitatea romaneasca cu standardele internationale de
contabilitate, desi poate fi justificata prin obiectivul integrarii europene, ea a fost, de fapt, o adaptare
la strategia de aderare la UE a unui process de implementare a normelor IAS/IFRS inceput anterior
sub consilierea expertilor britanici si la presiunile organismelor financiare internationale (BM si
FMI). Modul cum au fost aplicate normele IAS/IFRS la o categorie larga de intreprinderi, strategie

16
diferita de cea a UE, care limiteaza aplicarea obligatorie a normelor internationale doar la nivelul
conturilor consolidate ale societatilor cotate, a expus societatile romanesti la eforturi mari cu
implementarea.
Aceast situaie s-a creat deoarece factorii de normalizare din Romnia au fost determinai s
ia astfel de decizii justificat de condiiile impuse prin acordurile de finanare extern.
La noi reforma contabilitatii firmelor dupa anul 1990 a fost puternic conditionata extern si nu
s-a inscris intotdeauna pe traiectoria strategiei aderarii n UE, desi nu au contravenit acesteia, a fost
de fapt o adaptare la strategia de aderare la UE a unui process de implementare a normelor
IAS/IFRS nceput anterior sub consilierea experilor britanici i la presiunile organismelor
financiare, internaionale (Banca Mondial i Fondul Monetar Internaional).

17