Profesor: Kovcs Kzmr

Student: Baiceanu Razvan

D9 - Protecia fragmentelor arhitecturale i conservarea ruinelor

Biserica Sfantul Ioan din Piatra Neamt

(parte a ansamblului Curtea Domneasca)

Zona Curtea Domneasca reprezinta rezultatul unei evolutii urbane cu radacinile

la inceputul istoriei orasului Piatra-Neamt; data exacta a construciei acesteia nu este
cunoscuta, nefiind consemnata documentar. Pentru prima data este atestata in 20 aprilie
1491 printr-un act dat de tefan cel Mare.
In ceea ce priveste textura stradala aceasta a fost influentata in mare parte de
topografia locala, de particularitatile dezvoltarii istorice, de evolutia conditiilor economice
dar si de elementul uman. In general, in Muntii Carpati, vaile si confluentele raurilor sunt
cele care determina orientarea axelor principale ale planurilor oraselor. Pe vaile Bistritei si
Cuiejdiului, pe versantii acestora Orasul se extinde dand un aspect tentacular
Curtea Domneasca ocupa in ntregime promontoriul inalt de la poalele muntelui
Cozla, care domina centrul orasului. Acest promontoriu este inconjurat de ziduri puternice
de incinta, prevzute cu contraforturi si ferestruici de tragere si observatie. In interiorul
incintei principale, Curtea Domneasca se impartea in doua: sectorul laic curtea civila
propriu zisa cu cldirile resedintei familiei domnesti, ale puterii militare si administratiei
si sectorul religios-care cuprindea Biserica Sfantul Ioan, turnul clopotnita, anexele
manastiresti si cimitirul Curii Domneti. Din Curtea Domneasca propriu-zisa laica se poate
vedea si astzi un mic sector din subsolul curii, cu ziduri de piatra si crmida, cu arcuri
semicirculare, avnd ancadramente de piatra de talie Iulian Antonescu-1967.

Biserica Sf. Ioan a fost construita de ctre tefan cel Mare in 16 luni 1497-1498
si se ncadreaz in stilul moldovenesc cu plan trilobat. In interior gsim cele trei spatii
ale cultului ortodox: pronaosul destinat femeilor, naosul cu abside si altarul cu absida
semicirculara. Naosul are in interior mici nise laterale, iar plafonul este o bolta sferica
profunda, datorata prezentei arcurilor in relief. Ferestrele naosului sunt mici, formnd un
uor arc frnt (foto 2).

1. 2.

Biserica aparine acelui tip de edificiu religios in care s-a optat pentru tratarea
unei faade laterale ca principala, are portalul de acces mutat pe latura de nord pentru a fi
Profesor: Kovcs Kzmr
Student: Baiceanu Razvan

legat funcional de palatul aflat alturi. In fata intrrii monumentale, in cursul secolului al
XIX-lea s-a construit o tinda de ample dimensiuni (foto 3, 4,6) , cu acoperi barocizant,
constituind o apariie stridenta sub aspect stilistic in raport cu biserica. Aceasta anexa a
fost nlturata de arhitectul tefan Bal, apreciata ca o intervenie parazitara.

3. 4.

In cursul aceluiai secol al XIX-lea, in urma desfiinrii zidului despritor dintre

naos si pronaos, portalul uii si-a pierdut utilitatea, fiind ndeprtat. El a fost valorificat
muzeistic prin aezarea sa in aer liber, in dreptul faadei de nord a bisericii, asigurndu-i-
se o iluminare naturala favorabila dinspre apus (foto 5).

5. 6.

Acoperiul bisericii a fost de asemenea ndeprtat si nlocuit cu un altul, mai nalt,

cu ruptura de panta, acoperit cu initial cu ceramica si apoi cu tabla de cupru.
Citeva particularitati ale cldirii ar fi: ngroarea uniforma a zidriei in dreptul
naosului, soclul de piatra de talie-lat si de mari dimensiuni, care,prin tratarea pofilelor
prevestete apropierea Renaterii, cornia de piatra, muchiile si contrafortii.
Privind exteriorul bisericii, se observa asocierea armonioasa intre piatra bruta,
crmida, piatra fatuita si teracota (foto 7,8). Zidurile bisericii sunt inarite jur imprejur de
cate 7 contraforturi. In partea lor superioara, acestea au o copertina din pitra profilata(foto
7,8).
Profesor: Kovcs Kzmr
Student: Baiceanu Razvan

Starea de conservare actuala - In urma numeroaselor lucrari de restaurare si

consolidare, atat biserica cat si turnul-clopotnita se afla intr-o stare buna, in ceea ce
priveste stabilitatea. Desigur, s-au pierdut o mare parte din elementele originale, dar
ultimile lucrari de restaurare au reusit sa stagneze partial degradarile.
Biserica Sf. Ioan

Aceasta biserica este o parte integranta a vechii Curti Domnesti, alcatuind

impreuna cu Turnul Clopotnitei ansamblul arhitectural al vechiului sector religios din
interiorul asezarii.
Este o constructie in stil gotic, se remarca ingrosarea uniforma a zidariei din
dreptul naosului, de soclul de piatra lat, de marile dimensiuni, de arcurile frante, boltile
din piatra si contraforti masivi. De asemenea stilul se remarca prin prezenta
ancadramentelor din piatra la ferestre si a profilaturilor puternic marcate in fatade si ale
soclului.

Zidurile bisericii sunt intarite de jur imprejur de 7 contraforti, construiti din piatra
fatuita, la partea superioara acestia avand o copertina de piatra profilata. Se face remarcat
raportul substantial pe care il aduce culoarea pe fatada bisericii, prin prezenta caramizilor
si a discurilor dupa o simetrie si alternanta originale. Sub ferestrele naosului se observa
un sir de caramizi, apoi un alt rand de piatra si un al doilea rand de caramizi.
Exteriorul este decorat la partea superioara si cu doua randuri de rotocoale
smaltuite, urmate de alte doua randuri de discuri colorate verde si galben.

Foto 9: Fatada
vestica -
reabilitata

Foto 10: Intrarea Principala Biserica Sf

Ioan
Profesor: Kovcs Kzmr
Student: Baiceanu Razvan

Langa intrarea principala este asezata o pisanie, pe peretele nordic, ce atesta ca

biserica a fost finalizata in 16 luni, fiind terminata in al 42-lea an al domniei lui Stefan cel
Mare, in cursul intervalului 1497-1498:
EVLAVIOSUL SI IUBITORUL DE HRISTOS IO STEFAN VOIEVOD CU MILA
LUI DUMNEZEU DOMNITOR AL TARII MOLDOVEI FIUL LUI BOGDAN
VOIEVOD, A INCEPUT SI ZIDIT SI A TERMINAT BISERICA ACEASTA, IN
NUMELE NASTERII CINSTITULUI SI SLAVITULUI PROROC INAINTE
MERGATORULUI SI BOTEZATORULUI IOAN, SPRE RUGA LUI SI DOAMNEI
SALE MARIA SI IUBULUI LOR FIU BOGDAN.
CARE A INCEPUT A SE ZIDI IN ANUL 7005 IULIE 15 SI A SAVARSIT LA 7006
IAR AL DOMNIEI LUI ANUL AL 42-LEA CURGATOR, LUNA NOEMBRIE 11
ZILE.

Foto 11 :Pisanie intrarea in Biserica Sf. Ioan

Biserica se incadreaza in stilul moldovenesc, avand un plan pseudotrilobat, avand
pronaos, naos cu abside ingropate in grosimea zidurilor si absida altarului semicircular.
Naosul are in interior mci nise laterale, planoul este o bolta sferica. Ferestrele naosului
sunt mici, formand un arc usor frant (caracteristici stilului gotic).
Pronaosul are forma dreptunghi, fiind impartit in doua de un arc dublu, cu calote
sferice. Peretele despartitor dintre naos si pronaos a fost scos insa chenarul usii inca
exista avand aplicate diferite ornamente.
In interior peretii sunt afumati si innegriti, desi unii istorici afirma ca biserica a
avut peretii pictati.
Profesor: Kovcs Kzmr
Student: Baiceanu Razvan

In secolul XIX biserica a suferit diferite reparatii care i-au luat din aspectul initial,
astfel facandu-se imposibila reabilitarea ei si recuperarea zugravelilor originale.

Foto 12. Zona urbanistica de patrimoniu

Foto 13. Profil transversal zona de patrimoniu

Starea de conservare actuala - In urma numeroaselor lucrari de restaurare

si consolidare, atat biserica cat si turnul-clopotnita se afla intr-o stare buna, in ceea
ce priveste stabilitatea. Desigur, s-au pierdut o mare parte din elementele originale,
dar ultimile lucrari de restaurare au reusit sa stagneze partial degradarile.
In concluzie protejarea monumentelor istorice, a edificiilor arhitecturale, dar si a
situurilor arheologice, se impune astazi cu o mai mare acuratete, atat prin interzicerea
 Profesor: Kovcs Kzmr
Student: Baiceanu Razvan

unor noi constructii si amenajari, dar si prin pastrarea traditiilor urbanistice si etnografice
specifice. Toate se impun a fi nominalizate, inscriptionate, datate, refacute, intretinute si
protejate conform Legii nr. 422/2001.

Bibliografie:
Constantin Turcu, Curtea Domneasc din Targul Pietrii, n Anuarul Liceului de Bieti,
Piatra-Neamt, 1935-1936 prezint cele cateva documente medievale care amintesc de
curtea domneasca de la Piatra; aduna, de asemenea, din documente ale orasului din a doua
jumatate a secolului XIX, datele care permit identificarea vestigiilor de pe platoul
Colegiului Petru Rares cu cele ale monumentului medieval distrus.
Constantin Matasa, Santierul arheologic Piatra-Neam, n Studii i Cercetri de istorie
Veche, Bucuresti, 1955, 3-4 prezinta rezultatele cercetarilor arheologice efectuate n anii
1954-1955 n apropierea liceului Petru Rares. De asemenea, din acelai studiu aflm ca
largirea ulitei dintre biserica si fosta curte a avut loc prin 1890, cu acest prilej fiind
dezvelite ziduri vechi.
Eugenia Neamtu, Datele istorice i arheologice cu privire la Curtea Domneasca din
Piatra-Neam, 1969 prezint datele istorice i arheologice adunate pana la jumatatea
secolului XX referitoare la curtea domneasca.
Dimitrie Hogea, Din trecutul orasului Piatra-Neam. Amintiri, Piatra-Neamt, 1936
ofera ceva mai multe date despre aspectul zonei la sfarsitul secolului al XIX-lea i
nceputul secolului XX. Valoroase pentru subiectul tratat sunt i amintirile despre prima
coala de biei din Piatra-Neam, pe care D. Hogea a frecventat-o n 1868-1872. Scoala se
afla n curtea bisericei catedrale Sf. Ioan Domnesc, pe locul unde s-a ridicat localul nou n
1931, curte pe atunci inconjurata de ziduri inalte, din care se mai vad cateva urme (...) iar
intrarea principala, atat in biserica cat i la coala, era prin poarta mare dinspre nord-
est.
Diversele monografii ale orasului (Gh. Bunghez, M. Drgotescu, C. Toma red.,
Petrodava 2000. Traditie i continuitate, Piatra-Neam, 1980; Mihail Apavaloae, Piatra-
Neamt. Studiu monografic, Piatra-Neam, 2005) reiau aceleasi informaii referitoare la
construciile Curii Domneti.
Gheorghe Dumitroaia, Roxana Munteanu, Lucian Uta, Piatra-Neam, jud. Neam,
punct: Curtea Domneasc, n Cronica cercetrilor arheologice din Romania. Campania
2005, Bucureti, 2006 sunt prezentate pe scurt rezultatele sapaturilor arheologice
preventive efectuate n 2005 n zona str. V.A. Urechia Piaa Liberttii. Au fost sapate, cu
acest prilej, peste 100 de morminte aparinand cimitirului care s-a constituit n jurul
bisericii Sf. Ioan pe parcursul perioadelor medievala si moderna. Alte cercetari
arheologice n necropola aceasta, care nu au beneficiat nc de o publicare adecvata, au fost
intreprinse n anii 70 ai secolului trecut n jurul actualului Muzeu de Arta (unde arheologii
Lia i Adrian Batrana au identificat 23 astfel de complexe funerare) sau, mai recent, cu
prilejul diferitelor lucrri cu caracter edilitar.
Gheorghe Curinschi Vorona Istoria arhitecturii in Romania- prezinta evolutia
arhitecturii in perioada de constituire a statelor feudale Tara Romaneasca si Moldova.