Scoala dreptului natural:

- principalii precursori ai scolii naturale sunt Grotius si Pufendorf

- dreptul natural vizeaza umanul
- in primul rand, dreptul natural este cunoscut in functie de natura proprie fiintei umane si apoi
de natura lucrurilor si de rolul pe care societatea il rezerva acestora
- teoreticienii acesti scoli au separat omul e divinitate si l-au pus in centrul preocuparilor
umane
- fiinta umana devenind unica sursa a dreptului
- la naturalisti, princpiul suprem este dreapta Ratiune. De la aceasta dreapta Ratiune nu se
poate opune nici divinitatea
- principiile imuabile ale dreptului natural
- dreptul natural nu depinde de vointa omului si nici divinitatea nu-l poate schimba
- foloseste ca metodologie metoda deductiova riguroasa
- "asa cum Dumnezewu nu poate face ca doi plus doi sa nu faca patru, to astfel el nu poate ca
ceea ce este rau prin insasi natura sa nu fie rau."

Viziunea lui Grotius asupra dreptului civil.

- dreptul natural ca exista dincolo de vointa umana sau chiar divina
- pe langa acesta mai exista si dreptul voluntar, avandu-si izvorul in vointa
- dreptul voluntar se imparte in uman si divin
- dreptul uman este compus din legile civile si dreptul intilor
- legile civile apartin statului, care formeaza dreptul civil
- dreptul gintilor cuprinde regulile dreptului international
- Intreaga organizare juridica si politica este intemeiata pe instincul de sociabilitate;
- Acest instinct este transpu, in ceea ce priveste dreptul, in obligatia de a respecta conventiile
- legile civile au la baza principoiul in concordanta cu care toti trebuie sa respecte conventiile
pe care le-au incheiat
- dreptul isi gaseste validitatea in regula "pacta sunt servanda"
- contractul reprezinta expresia a doua vointe libere
- legile civile isi asesc expresia in indatorirea pe care ne-o impunem prin propriul nostru
consimtamant

Cele doua tipuri de conventii prin care oamenii au constituit societatile civile
- potrivit lui Pufendorf exista doua conventii prin care oamenii au constituit socieatile civile:
--> pactul societatis si pactum subjectionis
-> pactum societatis cere un consimtamant sau tacit al tuturor
pactum societatis reprezinta o incercare de a conserva libertatea fiintei cu orice pret in raport
cuy societatea in constituire
- daca o persoana nu este parte a unui anajament, el ramane in afara acestei conbstituiri
umane, facuta e ceilalti, iar ceilalti, indiferent cat de mare ar fi numarul lor, nu-i impune sa faca
parte din corpul in constiuire, lasandu-l in libertatea sa naturala, sa conserve fiinta umana cum
crede de cuviinta
- acest pact presupune ca omul nu isi transfera libertatea, ci capata o mai mare libertate pentru
ca este ferit de unele rele
- libertatea de vointa si consimtamantul sunt elemente cheie ale conventiei

- 2nd conventie - pactul de supunere - pactum subjectionis

- este necesar cand se desemneaza titularii puterii
- au o finalitate bine precizata: sa vegheze asupra siguranta publica, obtinand in contrapartida
supunerea subiectilor
Filosofia kantiana
- filosofia duala, cuprinzan atat po lume fenomenala, cat si una pur inteligibila (noumenala),
incognoscibila intelectului uman
- inaltarea omului la lumea pur inteligibil\a se poate realiza numai prin moralitate,
- un concept cheie al moralitatii este libertatea
- in ceea ce priveste dreptul, moralitatea poarta oar asupra aspectelor eterioare ale oamenilor
- actele morale poarta asupra interioritatii fiintei
- la Kant, dreptul eriva din moralitate
- libertatea se dezvolta pe conceptul autonomiei de vointa

Termenul e ansmablul coditiilor, este un termen constrangator

- aceste conditii impun limite libertatii mele pentru a o acorda cu libertatea celuluilalt
- libertatea in drept, este o libertate e relatie, limitata si constrangatoare
- astfel, autonomia vointei poate fi pusa sub semnul intrebarii
- este conforma cu reptul si justa, orice actiune care pune in acord libertatea mea cu libertatea
celorlalti, urmand o regula generala
- libertatea mea nu trebuie sa lezeze libertatea celorlalti ci sa se acorde cu libertatea acestora

Statul la Kant
- statul este dreptul afirmat si realizat
- statul reprezinta o multitudine de oameni traind dupa lkegile dreptului si asociate printr-un
contract
- contractul este regula, nu oriinea constituirii statului
- contractul administreaza statul
- Kant este de acord cu diviziunea puterilor
- p. leisl. trebuie separata de cea eecutiva, pentru ca o constitutie sa fie legitima
- statul asigura protectia reptului
- statul e drept isi ineplineste menirea cand asigura libertatea tuturor
- originea autoritatii este sacra, singura cale fiin cea de supunere

Morala in viziunea lui Kant

- morala reprezinta legile libertatii
- la lumea inconoscibila (noumenala) omul se poate inalta doar prin moralitate
- conceptul cheie al moralitatii este libertatea
- actele morale poarta asupra interioritatii umane
- ele sunt superioare reptului, care poarta asupra actelor eterioare ale omului
- reptul deriva din moralitate
- moralitatea functioneaza in ceea ce priveste dreptul ca o constrangere, imperativ
- etica obliga sa indeplinesc un contract chiar si atunci cand cealalta parte nu m-ar putea
constrange in acest sens
- moralitatea cuprine doua momente: cand se intalneste cu dreptul in ceea ce priveste un
anajament si cand se actioneaza ezisnteresat, se depaseste constrangerea
-

Spiritul legilor, Montesquieu

- libertatea politica este fundamentata pe separatia puterilor in stat
- raportul puterilor cu cetateanul se bazeaza pe radul e siguranta pe care acest raport il ofera
cetateanului
- reprezenta o incercare e aducere a liberatatii in cetate
- asigurarea suprematiei legii este in concordanta cu asigurarea suprematiei sigurantei
individuale
- legea trebuie sa fie supusa educatiei, moralitatii
- s.p. este un pricipiu ce asigura suveranitatea legii
- legea trebuie sa aiba un fundament moral
- radiografiaza principiul separatiei puterilor in stat
- leea este naturala, societate se oranizeaza in temeiul unor legi naturale necesare
-