Curs 10 Imunologie

16/05/2017

Toleranta imunologica

TI este lipsa de raspuns a SI fata de anumite Ag, dar ca aceasta TI nu inseamna in nici un caz defect de
raspuns ci inseamna o alegere a cel imune care din dif motive accepta un Ag. Aceasta TI este imp fata de self,
este esential ca Limfocitele sa nu reactioneze fata de Ag self, indiferent ca este vb de LT sau LB. Deasemeni
este imp ca L sa nu reactioneze fata de Ag obisnuite cu care ne intalnim des pt ca apar reactii adverse. Este
imp ca limfocitele sa reactioneze fata de celulele tumorale. Pt ca sa se ajunga la acest mod de raspuns ele
trebuie sa invete care este self si non-self.

Exista TI T si B. Mecanismele sunt aproape identice. Pt LT exista doua episioade, etape in castigarea
tolerantei. Prima etapa in VU, este TI centrala. Exista, continuand-o pe aceasta, TPeriferica. TI centrala se
castiga in timp ce Limfocitele acea miscare sinusoidala din momentul in care patrund in timus, urca in
corticala si coboara in medulara. Aceasta Tcentrala are doua etape: selectia pozitiva si cea negative. Selectia
pozitiva se deruleaza pe toata durata deplasarii in corticala a LT si se numeste pozitiva pt ca de la niste L
dublu negative, fara R, se trece prin mai mult eetape, se castiga R TCR, CD4, CD8, pt o perioada CD4 CD8
dupa in functie de tipul de MHC vor deveni simplu pozitive CD4 sau CD8. In toata aceasta derulare de
evenimente cei mai multi precursori nu supravietuiesc. Intre 95 si 99% dintre precursori nu supravietuiesc,
fie nu se intalnesc cu epitopul self, fie sunt contacte slabe, fie sunt contacte extrem de puternici. In oricare
din situatie nu sunt conditii pt supravietuire si astfel acesti precursori vor fi elminiati prin apoptoza, intre 1 si
5% dintre precursori parasesc corticala si intra in medulara, in medulara incepe selectia negativa.

Deci al doilea episod din T centrala. Unii dintre precursorii limfocitari nu au reusit sa stabilsca contacte cu
epitopii prezentati pe molecule MHC, dar inca nu au ajuns la limita de supravietuire, pt ca ei pot trai 3-4 zile
fara contacte. Atunci acesti precursori intra in medulara si lor trebuie sa li se prezinte epitopi pe MHC, aici
prezentare este realizata de catre celulele epiteliale timice si CD imature. Deci acestea sunt celulelele cu rol
APC ( nu s-a gasit in VIU si in timus macrophage si limfocite B care sa indeplineasca rol de APC in timus).
Acestea prezinta epitope ? self si iarasi se reia procesul pentru ca vor supravietui acele celulele limfocitare
care stabilesc legaturi de intensitate mica-medie. Cei care nu stabilesc deloc legaturi sau prea puternice vor
fi distruse prin apoptoza si in medulara. Procesul se va numi acum, selectie negative. Sunt studii moderne,
care spun ca in medulara intra si LT simplu positive carora li s-au prezentat epitope si li se mai prezinta o
data, pt ca chiar daca in corticala s-au comportat bine, pot sa greseasca in medulara. Acele LT simplu
positive, care din nou trec testu ( leg mic-medie) vor parasi timusul. Vor parasi timusul ca LTnaive. Celelalte
care fac legaturi prea stranse ( doar leg stranse e posibil) intra in apoptoza.

Pt a intra in apoptoza LT care stabilesc contacte prea stranse cu epitopii-MHC mai au nevoie de niste R
suplimentari. Deci ca sa intre in apoptoza mai e nevoie de niste R, ex : CD28, CD5 si CD43. In acest moment,
LT parasesc timusul, trec in ciruclatia sistemica, dar ele inca nu cunosc self-ul in totalitate ( chiar daca au
trecut prin timus nu cunosc tot self-ul). Motive pt care nu cunosc tot self-ul :
- Exista tesuturi privilegiate imunologic : structurile globului ocular, pancreasul endocrin, celulele
testiculare. In asa fel incat, Ag de la ele nu intra in timus, sunt separate prin bariere anatomice (
celulele testiculare nici nu sunt formate in VIU, spermatozoizii nici atat, deci nu pot fi invatate Ag-
nele lor. Chiard aca teoretic au trecu prin pr de TI, LT din periferie nu cunosc tot self-ul motiv pt care
trebuie sa continue pr cu al doilea tip de T TIperiferica.

Pancreasul endocrin este o structura retroperitoneala si o zona care nu intra in contact cu Limfocitele. Ar
trebui ca la orice contact accidental cu L, sa se declanseze un RI foarte puternic sau ar trebui ca banala
secretie de insulina sa genereze un RI foare puternic, dar acest lucru nu se intampla pana recent cand s-a
descoperit ca CDimature sunt capabile sa sintetizeze Ag privilegiate imunologic, ex : s-a dovedit ca
CDimature pot sintetiza cantitati infine de insuline, datorita unui fond genetic primordial, au in genom si
informatia de insulina. CDimature secreta cantitati mici dar suficient cat sa fie prezentate pe molecule MHC
catre precursorii limfocitari. Desi nu exista contact cu pancreasul si cu insulina la nivel timic, CDimature
reusesc sa mimeze secretia de insulina desi el nu s-a intalnit cu pancreasul.

Mecanismele tolerantei periferice :

In sangele periferic scapa limfocite T auto-reactive. L capabile sa reactioneze fata de self. Cand ceste L naive
vor reactiona fata de Ag self :
- Atunci cand Ag-self sunt prezente in concentratii foarte mari. Efectul va fi indus de conentratie, nu
de self.
- Fata de Ag care nu au fost intalnite in pr de instructie timica : celulele din insulele Langerhans, de
neuronii din SNC intra-cranian si din maduva spinarii, structurile globurilor oculari, structurile
testiculare si spermatozoizii. Atunci, in periferie incep noi mecanisme prin care sa se asigure TI
complet.

1) Selectia negativa se va continua si in periferie

2) Absenta costimularii
3) Incapacitatea de a intalnii Ag self
4) Receptionarea de semnale pro-apoptotice

1) Selectia Negativa :

Este valabil sin in periferie pt ca exista Ag self pe care LT nu au reusit sa le intalneasca. Acest lucru este
valabil tot pentru VIU. Se vor intalni la nivelul organelor limfoide secundare cu epitopii prezentati pe MHC1
sau 2, se vor activa R TCR ( ei vor recunoaste complexele), si iarasi soarta LTnaive depinde de afinitatea de
legare intre TCR si complexe epitop MHC, daca afinitatea este foarte mare, SI considera ca aceste L
reactioneaza prea puternic fata de self, deci trebuie sa fie eliminate si deci continua apoptoza in periferie.

2) Absenta costimularii :

Limfocitele T, chiar daca sunt naive, au pe membrane si R CD28 ( R accesor de activare metabolica) dar si R
CTLA4 ( R inhibitori). Deci sunt prezente ambele tipuri de R, si ca o particularitate amandoi acesti R au
afinitate pt moleculele B7 (CD80), deci atunci cand un APC se prezinta si are pe mb molecula B7, aceasta
poate fi fixata si pe CD28 si pe CTLA4.
In conditii normale, APC-ul trebuie sa se activeze pe R TOLL prin molecule non-self de tip PAMP sau DAMP. In
urma activariii prin R TOLL se sintetizeaza si se activeaza R B7. Primul semnal va fi cel de activari prin
complexe epitopi MHC, R TCR va recunoaste simulatn si epitopul si molecula MHC. Acesta fiind semnalul 1
iar semnalul 2 fiind costimularea. APC-urile in timpul Tperiferice, expun epitopi pe MHC, dar epitopi self.
Deci in TP, APC-urile expun epitope self pe MHC. Numai ca epitopii self nu stimuleaza R TOLL, nu sunt nici
PAMP nici DAMP si astfel nu se activeaza TLR, nu se sintetizeaza B7, iar ina ceste conditii LTnaiv primeste
numai semnalul prin TCR, nu primeste si costimularea. Daca epitopul este self va fi prezentat in cursul pr de
TP cu molecule MHC spre TCR, dar nu mai are loc costimularea pt ca nu se sintetizeaza B7 (ecoul activarii
prin TOLL).
In majoritatea situatiilor prezentarea Ag self, se soldeaza cu una din urmatoarele consecinte:

1) Lipseste semnalul 2
2) Daca totusi semnalul 2, se declanseaza accidental, acest semnal 2 nu va duce la formarea de legaturi
B7-CD28 ci la formarea de legaturi B7-CTLA4, iar prin CTLA4 se inhiba RI iar LT se transforma, isi
schimba profilul din LTefectorii devin LTreglatorii. Se cheama Treginduse sau adaptative. Aceste
reglatorii vor suprima RI. APC-ul pate fi activat simulatn de un alt Ag non-self prin TOLL si el sa
expuna B7 in urma acelei activari. Daca se prezinta epitop self, APC-ul nu sintetizeaza B7, daca totusi
 se sintetizeaza B7, LT site cumva nu stim cum, nu se mai activ 28 ci acest inhibitor. B7 folosit in
inhibatie nu in stimulare.

3) Incapacitatea de a inatlnii Ag self

Unele dintre tesuturi vor ramane ascunse I toata viata. Ele vor deveni visibile pentru celulele imune numai in
conditii traumatice. Dupa interventii chirurgicale, accidente incepe un raspuns autoumun.

4) Receptionarea de semnale proapoptotice

Anumite celule exprima in anumite conditii o proteina. Aceasta proteina se numeste FasL. Deci in anumite
conditii, LTnaive au pe membrane niste R tanatogeni. Printre aceste tipuri R Fas. Daca LT se intalneste cu
acest ligand, el se fixeaza pe R Fas, dar semnalele pe care le declanseaza in LTnaive sunt de apoptoza, deci
obliga LTnaiv sa se sinucida. Este un mecanism apoptotic decalnsat din exteriorul celulei, ex : celulele
globului ocular exprima acesti liganzi Fas L, daca accidental in globule ocular intra LT, aceste LT vor fi obligate
sa intre in apoptoza. Ochiul se apara. Pentru ca Fas L se fixeaza pe R Fas.
Al doilea mecanism, macrofagele infectate cu HIV, acetse m incep sa expuna aberant molecule Fas L. Aceste
macrofage trebuie sa-si indeplineasca functia de APC. Si in momentul cand M acestea se duc sa prezinte
epitopii catre LT, ele vor prezenta si molecula Fas L, si in felul acesta obliga LT sa intre in apoptoza. Este unul
din mecanismele de baza care explica scadere LT CD4+ in SIDA.

II) Controlul Tolerantei Imunologice :

Acest control se face prin 2 mecanisme majore : prin apoptoza si prin controlul mediat celular. Sunt
mecanisme valabile si pentru T LT si LB.

1) Apoptoza :

Este un program suicidar, la care celula recurge in urmatoarele situatii :

- S-a alterat profund homeostazia extracelulara. Deci celula va primii informatii despre aceasta
alterare prin R membranari. In aceste conditii se activeaza mecanismul extrinsec al apoptozei.
- In interiorul celulei, s-a alterat foarte mule homeostazia fie chimic fie energetic. Atunci se
declanseaza mecanismul intrinsic al apoptozei.
- Sa se altereze ambele sectoare si intra si extra. Atunci se deruleaza semnale si extrinseci si intrinseci.
Indiferent de origine se ajunge la activarea unor endonucleaze, care fragmenteaza ADN-ul. Acestor
endonucleaze li se opun enz de aparare. Li se opun niste ADNligaze. Dar in mecanismele apoptotice ligazele
sunt blocate, iar atunci acesta este evenimentul final.

A) Mecanismul Extrinsec al Apoptozei

Este declansat de fixarea unor liganzi ai mortii pe R specifici, numiti R tanatogeni. Ex : R fas. O alta familie
TNF-R. CD38. De la acesti R se declanseaza semnale intracitosolice care duc la activarea caspazelor incepand
cu caspazele 8 si 10. Aceste caspaze ca orice enz inactiva, atunci cand sunt in repaus au o structura
simetrica, iar in repaus simetria este foarte evidenta. Ca sa se poate declansa un ev biologic trebuie sa se
rupa simetria. Aceasta rupere de simetrie este aleasa pt foarte multe tipuri de pr prin proteoliza limitata. Se
cheama caspaze pt ca proteoliza limitata se face pe resturi de acid aspartic. In momentul cand s-a taiat din
structura caspazei se decalnseaza transmiterea de informatii astfel incat caspaza devine activa. Primele
caspaze activate sunt 8 si 10, apoi acestea scindeaza proteolitic alte caspaze declansand simultan doua
mecanisme : unul mitocondrial independent si un mecanism mitocondrial dependent ( inclunde
mitocondria). Punctul terminus tot in nucleu este.
Mecanismul mitocondrial independent :
Caspaza 8 activa, scindeaza limitat caspaza 3 ( s-a rupt simetriea) devine activa si este translocata in nucleu
unde induce concomitent doua efecte : 1) activeaza endonucleaza ( endonucleaza CAD
CaspazeActivatedDnase) care incepe sa fragmenteze ADN-ul. 2) Sunt inactivate ADNligazele. ADN-ligaze care
ar sari sa apere ADN-ul.

Mecanismul mitocondrial dependent

Caspaza 8 cliveaza o proteina Bid. Aceasta proteina Bid aprtine familiei Bcl2 de proteine proapoptotice.
Acctivare lui Bid, se activeaza prin proteoliza limitata si se numeste Bim, care impreuna cu caspaza 8 incep sa
atace membrana mitocondriala. Ataca proteolitic MB mitocondriala externa unde creaza mici fisuri. Prin
aceste fisuri iesie din spatiul intermembranar al mitocondriei citocormul c, si de aici se activeaza ireversibil
apoptoza.

Mecanismul Intrinsec
Atunci cand este compromisa homeostazia in celula, include in toatdeauana participarea mitocondriei, iar
factorii cei mai imortanti sunt cresterea peste masura a Ca2+ si a speciilor reactive de O2. In aceste conditii
scade mult diferenta de potential electric intre Mb ext mitocondirala si int, cee ace duce la deschidrea Mb
externe si la iesirea citocromului c. Celulele pot sa intre in apoptoza intrinseca si atunci cand sunt stimulate
prea mult cu factori de crestere. In insuficienta cardiaca, celula miocardica este foarte puternic stimulata cu
factori de crestere diversi, numai ca se afla intr-un organ cu insf O2, dupa atata stimularea nu mai poate sa
faca hipertrofie si decide sa intre in apoptoza.

Rolul apoptozei in TI a LT :

1) In TI centrala: precursorii limfocitari care nu au stability deloc legaturi cu complexele epitope-MHC,

sau au stabilit legaturi foarte, foarte slabe, sau au stabilit legaturi prea puternice , sau acei precursori
care nu au stabilit sa sintetizeze R TCR. Procesul se cheama apoptoza pasiva si se deruleaza prin
mecanism extrinsec. Acest mecansim pasiv, presupune stabilirea de legaturi intre R CD38 si proteina
CD31(ligand). CD28 este R prezent pe majoritatea LTimature din timus iar ligandul CD31 este o
proteina pe care o prezeinta toate celulele din timus (celulele epiteliale timice, CDimature dar si
limfocitele T imature). Prin aceasta asociere intre CD31 si CD38 semnalul pleca prin segmentul
extracelular din CD38 si ajunge in SIC CD38, dar acesta este foarte scurt si atunci nu poate sa trimita
informatia direct la caspaze. El fura lantul epsilon din CD3 care actioneaza alaturi de TCR si trimite
semnalul spre caspaze. Daca R TCR a stabilit contacte de afinitate corecta cu complexele epitopi-
MHC el va semnaliza prin CD3 spre interiorul precursorului. In felul acesta lanturile epsilon vor fi
ocupate si nu mai pot sa fie folosite de CD38 pentru apoptoza.

2) In timpul selectiei negative :

Care are loc si in timus si in periferie se declanseaza o apoptoza activa a LT autoreactive. Aceasta apoptoza
activa se deruleaza prin mecanism intrinsec ( cu participarea mitocondriei). Este vorba de transformarea lui
Bid in Bim si perforarea membranei mitocondriale de unde se descarca citocromul c si alte proteine care
declanseaza apoptoza. Acest mecanism este foarte clar dovedit si pentru LB.

3) In Toleranta Imunologica periferica :

Prin mecanismul extrinsec Fas-FasL.

4) AID = Activation/Ag induced cell death.

Este un mecanism present la sfarsitul oricarui raspuns imun. Prin acest mecanism apoptotic trebuie sa se
contracte clonele de LT si LB care au expansionat in timpul RI. Daca acest mecanism nu intervine se poate
ajunge la ploriferare maligna de timp limfomatos. Rol esential in acest AID il are IL2. Pe de o parte IL2
stimuleaza LTnaive, pe de alta parte cum a inceput sa actioneze asupra LTnaive le si predestineaza spre
apotoza. IL2 induce in LT capacitatea de a sintetiza acest L Fas-L. In repaus atunci cand LT sunt in repaus sunt
rezistente la apoptoza pentru ca nu au nici R Fas, si nu au nici Liganzi Fas L. Cand limfocitul T a fost stimulat
prin TCR, in prezenta IL2 ( prezenta IL2 arata ca dj limfocitul T mai fusese activat o data), LT incepe aceasta
sinteza de Fas-L. LT activate in focarul antigenic incep sa prezinte simultan si R Fas si molecule Fas-L in asa fel
incat se distrug una pe alta care duce la contractia clonala. Aparitia receptorilor Fas, pe limfocitele T este
indusa de interferonul gama si TNF-alfa care s-au descarcat in focarul Ag-nic.

Controlul celular al tolerantei imunologice :

Participa 5 categorii de celule :

1) LTreglatorii/supresoare
2) CD
3) MDSC = Celule supresoare derivate din linii mieloide
4) TAM = Macrofage asociate tumorilor
5) NKT = LTnaturalkiller

MDSC si TAM sunt celule care controleaza toleranta in timpul bolilor maligne.