Ministerul Educatiei si Cercetarii Proiectul pentru invatamantul Rural GEOGRAFIE Abordarea geografiei scolare in context inter - si transdisciplinar Octavian MANDRUT 2007©2007 _—Ministerul Educatiei si Cercetarii Proiectul pentru Invatamantul Rural Nici o parte a acestei lucrari nu poate fi reprodusa fara acordul scris al Ministerului Educatiei si Cercetarii ISBN 978-973-0-05503-0,Cuprins Cuprins Introducere iti 1. Unitatea de invatare 1 1 Realitatea obiectiva din perspective diferite Obiectivele unitatii de invatare 1 1 4.1. Realitatea inconjuratoare — 0 abordare analiticd 2 1.2. Realitatea inconjuratoare: elemente, procese, fenomene, interactiuni 6 1.3. Caracteristici observabile ale elementelor din realitate 9 1.4. Modalitati de reprezentare spatiala a obiectelor 12 1.5. Circuite de materie si energie. Interactiuni 13 1.6. Sisteme, structuri si repartitia acestora 7 1.7. Dimensiunea teritoriala a realitatii observate 18 1.8. Transformari de scara 20 Lucrare de verificare 1 22 Raspunsuri la testele de autoevaluare 23 Recomandari. Resurse suplimentare 24 2. Unitatea de invatare 2 26 Metodologii integrate de analiza a mediului inconjurator Obiectivele unitatii de invatare 2 26 2.1. Teritoriul obiectiv — de la orizontul local la dimensiunile planetei 27 2.2. Reprezentarea elementelor naturale si umane 30 2.3. Reprezentarile cartografice 33 2.4. Reprezentari grafice 38 2.5. Metode de observare, analiza si interpretare 39 2.6. Metode in stiintele naturii si in stiintele sociale a 2.7. Metode in geografie 42 2.8. Prezentarea rezultatelor 43 Lucrare de verificare 2 45 Raspunsuri la testele de autoevaluare 46 Recomandari. Resurse suplimentare 47 Proiectul pentru Invatamantul RuralCuprins 3. Unitatea de invatare 3 48 Relatii interdisciplinare la nivel curricular Obiectivele unitatii de invatare 3 48 3.1, Interdisciplinaritatea in stiinta si scoala 49 3.2. Programele scolare ~ analiza general 51 3.3. Programele scolare din invafémantul primar 53 3.4. Programe scolare din gimnaziu 55 3.5. Programe scolare din liceu 58 3.6. Structuri de invatare similare la diferite discipline 61 3.7. Optionale integrate 64 Lucrare de verificare 3 68 Raspunsur la testele de autoevaluare 69 Recomandari, Resurse suplimentare 70 4. Unitatea de invatare 4 nm Geografia scolara ca domeniu de interferenta intre natura si societate Obiectivele unitatii de invajare 4 nm 4.1. Peisaje si tipuri de medii reflectate tn curriculum i manuale 72 4.2. Mediul geografic ca realitate obiectiva 79 4.3. Mediul geografic ca interactiune dintre om si natura 83 4.4. Proiectarea unor elemente de evolutie a relafillor dintre om sinatura 86 Lucrare de verificare 4 89 Raspunsur' la testele de autoevaluare 89 Recomandari. Resurse suplimentare 90 Bibliografie 92 i Proiectul pentru Invafamantul RuralIntroducere Introducere Interdiscipli- naritatea si geografia Elemente transdisciplinare Geografia este perceputé ca o disciplind scolara si ca un domeniu stiintific in care exist multiple elemente de interdisciplinaritate. Aceasta constatare pomeste de la situarea geografiei, atat ca disciplina scolara, cat si ca stiinta, la interferenta dintre stiintele naturi gi ale societati Aceasta pozitie ,duala” a geografiei isi are originile in Antichitate, cand Aristotel a dezvoltat domeniile ei legate de stiintele naturii (meteorologia, stiintele despre viata si vietuitoare, stiintele fizice), iar Herodot a dezvoltat domeniile legate de istorie si, prin aceasta, de stiintele sociale. Termenul de geografie, utilizat de Herodot, semnifica mai mult realizarea unei descrieri, dar si cartografieri (graphein - a desena) ale regiunilor, {arilor si teritorillor locuite de diferite popoare. In acceptiunea lui Herodot, geografia trebuia sa reprezinte baza sau fundalul pe care se desfasoara diferitele fenomene istorice. in Evul Mediu, Bernard Varenius prin lucrarea sa ,Geographia Generalis', 1520), sintetizeazd cele doud dimensiuni ale geografiei, intr-un ansamblu de preocupari comune, reprezentate de realitatea terestra. Prin Alexander von Humboldt (Kosmos), geografia revine foarte mult in sfera preocuparilor predominant de geografie fizica. Dezvoltérile ulterioare au adancit foarte mult sfera preocuparilor geografiei, prin discipline stiinfifice noi, din zona stiintelor naturii (geomorfologie, hidrologie, oceanografie etc.) si a stiinjelor sociale (geografia populatiei, geografia economica etc.). Elementele mentionate mai sus subliniaz aceasta caracteristica deosebité a geografiei, de a fi prin ea insdsi un domeniu predominant interdisciplinar, la nivelul unor grupe de discipline stiintifice: din stiintele naturii si din stiintele sociale. Asemanator altor stiinte si discipline gcolare, geografia utilizeaz& elemente metodologice comune mai multor domenii ale realitati, situate ,in spatele” acestora. Este stiut ca, prin dimensiunea transdisciplinaré a stiinfelor (Basarab Nicolescu) se intelege indeosebi latura metodologica a acestora, care reuneste ansamblul de metode, tehnici, procedee de investigare si reprezentare a realitati Sub raportul metodei sale de bazi — metoda cartograficd — geografia este ea insasi un vector de transdisciplinaritate, deoarece harta se utilizeazd in prezent in toate domeniile semnificative ale realitatii Proiectul pentru Invatamantul RuralIntroducere Obiectul geografiei Argumente in favoarea acestui modul insusi obiectul de studiu al geografiei demonstreaza elementele de interdisciplinaritate ale acesteia. In prezent, geografia este considerata o disciplind a ,spatiului natural umanizat’, cea ce arata foarte clar ca ne aflam in fata unei sinteze a preocuparilor despre natura si despre societate. Intr-un sens modern, geografia nu se ocupa numai de inventarierea si explicarea elementelor care existé pe un anumit teritoriu, ci de un lucru mai complex si mai subtil si anume cel rezultat din interactiunea, la scara globala, om — societate in acest fel, geografia are preocupari din zona stiintelor naturii (prin geografia fizicd), a stiintelor sociale (prin geografia umana), dar domeniul sau predilect de studiu jl constituie mediul geografic rezultat din interactiunea om — societate la diferite scari, de la dimensiunile planetei, pana la suprafete foarte mici. Obiectul material al geografiei jl constituie mediul geografic (ca mediu inconjurator al omului), iar fenomenologia are un caracter interactional, intre elemente, fenomene gi procese ale naturii (care igi au originea in legi ale naturii) si elemente, fenomene si procese ale societatii (care isi au originea in legi ale societatii. In practica educationala, prin realizarea unui proces de instruire preponderent disciplinar, legaturile interdiscipiinare sunt realizate in mod ocazional, iar preeminenta disciplinei predate de un anumit cadru didactic are un caracter predominant in raport de celelalte discipline scolare. Acest lucru este observabil si in cazul profesorului de geografie, unde aplicarea curriculumului scolar faciliteaz o viziune disciplinara, iar formarea inifiala a profesorilor duce la exclusivitatea viziunii disciplinare. Curriculumul scolar de geografie cuprinde insé multiple referiri la o abordare interdisciplinaré a procesului educational. Prin situarea geografiei in aria curricular Om si societate’, in condifile in care ea este perceputa frecvent ca o disciplina despre natura, dimensiunile sale interdisciplinare se impun de la sine prin aceasta pozitie de legatura intre stiintele despre natura si stiintele despre societate. Elementele de noutate pe care le aduce acest modul si care argumenteaza utilitatea lui, sunt + perceperea realitatii inconjuratoare ca un intre unitar, cu un Pronuntat caracter interdisciplinar, supus investigatiei si procesului educational; * infelegerea procesului de invatare ca o activitate cu un caracter de asemenea integrat, realizata de indivizi cu 0 bazé aperceptiva initiala de acelasi fel; Proiectul pentru Invafamantul RuralIntroducere * accentuarea unor legaturi_interdisciplinare noi intre disciplinele gcolare situate la acelasi nivel (pentru acelasi contingent de varsta); * utiizarea metodei cartografice ca vector principal de transdisciplinaritate, oferit de geografie oricarei alte stiinte si discipline scolare; * procesul de internationalizare, mondializare si globalizare presupune o realitate inconjurdtoare dus& pana la limitele planetei si situarea fiecarui individ in aceasta realitate globala (mijlocita de ansamblul surselor de informare); geografia prin dimensiunile sale educationale asumate in ultimii ani, poate 8 devin un vector educational semnificativ in acest context global; + diversificarea metodologiei proprii si a celei interdisciplinare, utiizata in cercetarea realitatii inconjuratoare si in procesul educational, confera geografiei 0 pozitie semnificativa, de integrare a cunostintelor, pe o realitate inconjuratoare perceputa ca atare de indivizi, colectivitati si societate; * corelarea obiectivelor de referinté si a competentelor intre disciplinele ariei curriculare ,Om si societate” la_nivelul programelor scolare faciliteazi o abordare preponderent interdisciplinara a procesului educational, in condifille in care exista modele ofertate semnificative si usor de aplicat; * din perspectiva altor discipline scolare (istorie, stiintele sociale, stiintele despre natura), a educatiei permanente si a competentelor cheie asumate de programele scolare, exist premisele unei abordari mai complexe a procesului de invatamant in dimensiunea sa _interdisciplinara si transdisciplinara, Continuturi $i nfinute Legatura intre diferite discipline scolare se realizeaza prin instruire intermediul unor continuturi situate in ambele discipline, la limita dintre acestea sau care se refer la un domeniu exploatat in comun. in afara acestor continuturi, interdisciplinaritatea este practicaté asupra unor ,continuturi in sine” relativ noi, care au aspectul de interfata intre mai multe stiinte sau discipline scolare In practica educationala, interdisciplinaritatea poate fi sustinuta printr-un proces educational care sa aiba elemente comune, indiferent de disciplina la care se refera. Acestea sunt obiectivele sau competentele educationale (corelate la nivelul planului de invatamant), proiectarea anuala a instruirii, proiectarea unitatilor de invatare si tehnicile de evaluare In acest context, interdisciplinaritatea poate fi promovata atat la nivelul unor confinuturi existente in curriculum scolar, in programele scolare si in preocuparile disciplinare, cat si prin intermediul unui proces educational care sa utilizeze anumite elemente comune cu un caracter transdisciplinar. Proiectul pentru invatamantul Rural vIntroducere Tema de reflectie Analizeaza elementele principale enuntate mai sus. Identifica doud argumente in favoarea acestui curs, care sé sublinieze utilitatea acestuia. Precizeaza in ce masura acestea pot fi utile, in contextul concret din scoala ta. Motiveaza raspunsul. Foloseste spatiul liber de mai jos pentru rezolvare. Acest modul, intitulat ,Abordarea geografiei_in context Structura interdisciplinar si transdisciplinar” are un caracter optional si modulutui face parte din pregatirea didactica a profesorilor de geografie. El este format din patru unitati de invatare, care au la baz o trecere de la realitatea obiectiva inconjuratoare, la metodologia integrata de analizi a acesteia si, de aici, la identificarea unor relafii interdisciplinare la nivel curricular intre disciplinele scolare $i apoi la concretizarea caracterului principal al geografiei scolare, ca domeniu de interferenté dintre natura si societate In interiorul fiecdrei unitati de invatare exista texte sintetice care prezinté elementele principale ale problematicii respective, precum si multiple activitati conexe. O parte importanta o reprezinta spatiile destinate raspunsurilor i activitatilor voastre, care au, in acest fel, o integrare functionala implicité in problematica abordata. in acest mod, se realizeaza o activitate interactiva, cu un grad inalt de personalizare a studiului Avantajele Abordarea interdisciplinaré a realitatii inconjuratoare, care perspectivei reprezinta domeniul principal al geografiei, prin utilizarea unor interdisciplinare perspective oferite de alte stiinte si discipline scolare, faciliteaza intelegerea integrata a acesteia, printr-un proces de instruire care este, la randul su, realizat prin structuri cu un pronuntat caracter unitar. Aceasta perspectivé ins, vine intr-o relativa contradictie cu formarea inifialé, preponderent disciplinara, a cadrelor didactice si prin caracterul relativ limitat pe care il are geografia tn cadrul dinamicii actuale accelerate a stiintelor. vi Proiectul pentru Invafamantul RuralIntroducere Derularea Te-ai obignuit deja cu formatul modulului la distanta, prin didactica modulului ariel Om si societate”, ,Didactica geografiei | si II", precum si prin alte module parcurse pana acum Pentru a reusi s& parcurgi cu succes elementele modulului de fata, este necesar sa urmaresti componentele sugerate mai jos: - consider cA perceperea caracterului interdisciplinar al geografiei trebuie s& porneasca de la perceperea realitatii inconjuratoare obiective, de la orizontul local pana la dimensiunile planetei; - orizontul local oferé un ansamblu de elemente, relativ invariante, care permit perceperea caracterului interdisciplinar al realitatii geografice inconjuratoare, pornind de la acestea; - prin marirea scarii de perceptie se ajunge de la acest orizont local la dimensiunile regiunii, ale continentului si ale planetei ca intreg, unde exemplele susceptibile de a fi prezentate intr-o modalitate predominant interdisciplinara. sunt mult mai numeroase gi au o mare varietate tematica; - in parale cu largirea ariei de percepere a realitatii se poate realiza o diversificare metodologica, dar si o anumita omogenizare de natura transdisciplinar -trebuie sé ai in vedere, in mod permanent, ca invatarea geografiei ca disciplina scolara are un caracter unitar si integrat; - toate nelamuririle trebuie discutate cu tutorele, care este dispus sa ffi asigure elementele suplimentare necesare. Evaluarea Modalitatile de evaluare imbina lucrarile de verificare, realizate la modulului sfarsitul fiecdrei unitati de invatare, cu testele de autoevaluare si cu evaluarea finala, realizata de tutore Testele de autoevaluare sunt plasate la sfarsitul fiecdrui subcapitol (de exemplu 1.2,, 1.3. etc.) si vizeaza in exclusivitate elemente din subcapitolul respectiv. Testele respective sunt insotite de rspunsuti, care pot facilita autoevaluarea continua Lucrarile de verificare se afla situate la sfarsitul fiecdrei unitati de invatare si vizeazA obiectivele gi continuturile acesteia, in ansamblul séu. Nu existé un punctaj precizat si nici raspunsuri pentru intrebarile cuprinse in teste. Exist, insa, referinte minimale asupra locului in care poate fi identificaté corectitudinea raspunsului Lucrarile de verificare sunt insofite de indicatii care sugereaza interactiunea cu tutorele. in acest caz, este posibil ca lucrarile de verificare a doud unitati succesive sA fie analizate simultan deoarece, pe parcursul acestui modul, sunt prevazute in total trei intainiri cu tutorele. Raspunsurile la lucrdrile de verificare, cat si la testele de autoevaluare, pot fi concretizate in spatiul lasat liber, acolo unde este cazul, sau pot fi dezvoltate, acolo unde este mentionat acest Proiectul pentru invatamantul Rural viiIntroducere Ce urmeaza sé faci? lucru ca atare. Aceasta posibilitate faciliteaza analiza impreuna cu tutorele a raspunsurilor la testele de autoevaluare gi la lucrarile de verificare. Evaluarea continua, de parcurs, realizaté in paralel cu parcurgerea modulului, acopera 60 % din rezultatul final, iar evaluarea sumativa de la final, 40 %. Aceasta proportie arata foarte clar importanta deosebita a evaluarii realizate pe parcurs, prin lucratile de verificare, spriinite frecvent de testele de autoevaluare Tema de reflectie Formuleaza doua argumente cu originea in obiectul de studiu al geografiei, care s4 sublinieze caracterul interdisciplinar al acesteia, intre stiintele naturii si stiintele societati: 1 Pentru realizarea unei invatari_eficiente, intr-un itm corespunzator, care sé ducd la conturarea unor rezultate asteplate, este necesar sa realizezi urmatoarea succesiune de activitat - Citeste cu atentie textul capitolelor si al subcapitolelor modulului, incercand sa pui in evident ideile principale; - Realizeaza o legatura intre lucrurile invafate anterior, din domeniul psihopedagogiei si al geografiei, cu noile concepte, notiuni si idei, redate in acest modul optional, consacrat orizontului local; - Incearca sa identifici notiunile — cheie principale gi notiunile intalnite pe parcursul lecturii active a textului; - Incearcé s& rezolvi, pe cat posibil in mod individual, sarcinile sugerate de temele de reflexie, aprofundari; - Pentru realizarea sarcinilor propuse de studille individuale, este util sA apelezi la elementele solicitate (programe, ghiduri); - In orice moment, este important sa ai o raportare precisa intre acest cadru teoretic, pe care il intalnesti in cazul acestui modul, cu practica ta la catedra, realizaté pana in prezent; - La sfarsitul fiecdrui subcapitol (1.2., 1.3. etc.), incearca sa rezolvi testele de autoevaluare; in masura in care anumite raspunsuri le poti construi cu dificultate, poti sd apelezi la vill Proiectul pentru Invafamantul RuralIntroducere continutul subcapitolului respectiv; - Testele de autoevaluare este necesara le rezolvi intr-o forma cat mai corecta si mai completa; in cazul in care anumite intrebari necesita, conform instructiunilor, un spatiu mai larg, noteaz rezolvarea pe o pagina separata (este cazul, de exemplu, al diferitelor componente rezultate din analiza geografiei orizontului local, care necesita un spatiu corespunzator). Este bine sé stil Prezentul modul are patru lucrari de verificare, plasate la sfarsitul fiecdrei unitati de invatare. Aceste lucrari de verificare urmeaza sa fie intocmite in mod individual si sd fie transmise tutorelui. Lucrarile de verificare se bazeaza in exclusivitate pe informatille cuprinse in unitatea la care se refera, precum si pe informati referitoare la alte discipline gcolare, prezente in planul de invatamant si in Curriculumul National. Pentru realizarea unor lucrari de verificare corespunzatoare, este util sa fie parcurse si rezolvate temeinic toate testele de autoevaluare. Lucrarile de verificare urmeaza s& acopere impreund 60 % din nota finala. De aceea, este foarte bine sa le acorzi o atentie corespunzatoare, Temele de Parcurgerea elementelor redate in continuturile modulelor reflectie reprezinta sistemul de bazd pentru o invatare temeinica si eficienta a problemelor legate de abordarea geografiei scolare in context interdisciplinar si transdisciplinar. In acest context, existenta unor teme de reflectie, precum si a unor alte activitati complementare (studiu individual, aprofundari) dezvolta in mod natural textul nucleu al modulului. Este necesara ins o prelungire a reflectiei in zona unor discipline scolare conexe, situate in aceeasi arie curricular sau discipline scolare care in mod traditional au legaturi cu geografia Temele de reflectie pot fi verificate in raport cu exigentele formulate si contextul unitatii respective. Ele, insd, includ in mod frecvent opinii personale, care urmeaza a fi discutate la momentul oportun cu tutorele. Din acest punct de vedere, insumarea textelor construite in cadrul temelor de reflectie constituie un adevarat portofoliu, care este discutate cu tutorele in cadrul intalnirilor proiectate. Proiectul pentru invatamantul Rural ixIntroducere Tema de reflectie Aledtuieste o lista de asteptari fata de modulu! ,Abordarea geografiei scolare in context interdisciplinar si transdisciplinar’ Foloseste spafiul liber de mai jos pentru aceasta. Elemente suplimentare Pentru derularea cu succes a acestui curs, este bine sé-si reamintesti secventele si ideile principale parcurse pana acum in contextul urmatoarelor discipline studiate in cadrul Proiectului pentru invatémant rural: Didactica ariei curriculare ,Om si societate”, Didactica geografiei I si Il. Din aceste cursuti, este util sd revezi si rezultatele la care ai ajuns in urma rezolvarii temelor de reflectie, a studillor individuale si a testelor de autoevaluare. In acest fel, cursurile destinate pregatirii tale in domeniul didacticii geografiei vor avea o coerenté de grup, formand impreund un intreg, construit din parti complementare, Proiectul pentru Invafamantul RuralRealitatea obiectiva din perspective diferite Unitatea de invatare 1 REALITATEA OBIECTIVA DIN PERSPECTIVE DIFERITE Cuprins 11. 1.2. 1.3. 14. 1.5. 1.6. 4.7. 1.8. Obiectivele unitatii de invatare 1 Realitatea inconjuratoare - 0 abordare analitica Realitatea inconjuratoare: elemente, procese, fenomene, interacfiuni Caracteristici observabile ale elementelor din realitate Modalitafi de reprezentare spatial a obiectelor Circuite de materie $i energie. Interactiuni Sisteme, structuri si repartitia acestora Dimensiunea teritorial a realitatii observate Transformari de scara Lucrare de verificare 1 Raspunsuri la testele de autoevaluare Recomandiri. Resurse suplimentare Obiectivele unitatii de invatare 1 1 2 6 9 12 13 7 18 20 22 23 24 Pe parcursul acestei unitati de invatare, urmeaza sé realizezi urmatoarele obiective: inconjuratoare - Sa identifici principalele probleme rezultate din repartitia cartografice - $8 formulezi explicatii referitoare la repartitia spatiala a diferitelor elemente pentru uzul scolar - SA stimulezi motivarea elevilor pentru perceperea fenomenelor, proceselor si sistemelor din mai multe perspective - Sa percepi modalitati diferite de abordare a realitatii obiective spatiala a elementelor observabile in realitate sau pe suporturi Proiectul pentru Invatamantul RuralRealitatea obiectiva din perspective diferite 1.1. Realitatea inconjuratoare — o abordare anali Procesul de cunoastere Realitatea inconjuratoare Procesul de cunoastere reprezinta o activitate cu un caracter exploratoriu, realizata de indivizi, comunitati si de societate, in vederea optimizarii relatiei cu mediul lor de existenta si sa faciliteze progresul. Cunoasterea se realizeazi prin procese intelectuale specifice, la nivelul activitatiintegratoare a creierului uman. Totalitatea aspectelor legate de mecanismele psihologice ale cunoasterii constituie obiectul psihologiei invatarii, al unor ramuri conexe acesteia, precum gi disciplinelor pedagogice care urmaresc optimizarea procesului de invatare. Intre cunoastere gi invatare exist o diferentd unor de sesizat, in sensul ca procesul de cunoastere este o proprietate intelectuala a individului, indiferent de dorinta sa de a invata, iar procesul de invatare presupune o intentionalitate dirjata spre un scop acumularea unor deprinderi si cunostinte noi, utile relationairii cu lumea inconjuratoare. Intelectul uman are un caracter unitar, prin _totalitatea mecanismelor psihofiziologice pe care se deruleaza, De aceea, el da 0 anumita unitate procesului de cunoastere. Aceasta unitate este insd la un nivel foarte general, in realitate find mult particularizata in raport cu posibilitatile individuale Unitatea cunoasterii si a procesului care duce la intelegerea lumii inconjuratoare constituie 0 premisé importanté. (dar nu intotdeauna suficienta) pentru infelegerea realitatii ca intreg, sub forma sa unitara, dincolo de fragmentarea ei in discipline, domenii si preocupari. Disciplinele referitoare la om, dar indeosebi psihologia si filosofia, arata foarte clar ca realitatea situata in exteriorul nostru este independenta de procesul de cunoastere. Aceasta realitate exist in mod obiectiv, in exteriorul individului care este preocupat de intelegerea ei. Cu toata aceasta obiectivitate, exist o multitudine de moduri in care realitatea exterioara este interpretata. Anumite elemente comune se regasesc in cadrul stiintelor naturi, dar in domeniul stiinfelor sociale sau al altor domenii ale cunoasteri, realitatea este interpretata foarte diferit, construindu-se in jurul acesteia sisteme diferite de interpretare Diversitatea interpretarilor nu poate fi pus pe seama diferentelor de cunoastere individualé practicate de indivizi sau doar de evolutia conceptelor generale la un moment dat. Acest lucru provine din constatarea ca realitatea analizata este imbracata in interpretari care se indeparteaza foarte mult de la aceasta, constituind ele insele o realitate noua Proiectul pentru Invafamantul RuralRealitatea obiectiva din perspective diferite Elementul exterior cel mai vizibil pentru orice proces de Mediu! cunoastere il reprezinté realitatea observabilé cu ajutorul fizic organelor de simt, care poate fi atinsa, masurata si asupra cdreia pot fi realizate simular si experimente. Totalitatea elementelor exterioare care ne inconjoara creeaza un wmediu fizic’ care evolueazé in conformitate cu legile sale interioare propri. Acest mediu fizic cuprinde elemente, obiecte, fenomene, procese, interactiuni, cauze, efecte, structuri, sisteme, aflate in situatia de a fi identificate, mai mult sau mai putin usor, pe baza datelor furnizate de organele de simt. In multe cazuri, simpla analiza a realitatii naturale inconjuratoare nu este suficienta pentru ‘intelegerea ei, deoarece aceasta are o dinamica gi legitati care nu pot fi observate intotdeauna cu usurinta. In momentul in care sunt create supozitii, ipoteze, explicafii sau cand sunt identificate sisteme si structuri, ne aflam tn fata unei noi realitati, provenita din interpretarea celei care exista in mod obiectiv. Din aceasta cauza, dificultatile cunoasterii sporesc pe masura adancirii si atomizarii acesteia Fizica $i Un exemplu deosebit in acest sens il reprezinta experienta de metafizica cunoastere pe care a intreprins-o Aristotel asupra_realitatii inconjuratoare. Trebuie sé observém ca, in momentul respectiv (secolul IV a.Chr.), mijloacele de cunoastere a realit inconjuratoare erau foarte limitate si se bazau, aproape in exclusivitate, pe observarea si interpretarea realitatii. Aristotel a reunit toate elementele observabile (si relatille dintre ele) intr-un domeniu general, denumit fizica. Aceasta cuprindea totalitatea elementelor observabile in mod direct. Tot ceea ce depagea observarea directé si presupunea elemente de interpretare si elemente ipotetice, erau transferate intr-un alt domeniu al cunoasterii, situat ,dincolo” de fizica (metafizica). © preocupare importanta a lui Aristotel a constituit-o reunirea caracteristicilor lumii vii intr-un domeniu comun de preocupari, denumit bios (viaté). In cadrul studierii fiintelor vii, o pozitie speciala o are modelul comportamentului uman, definit prin »psyche”, cu originea in interiorul omului (,De Anima’). Mediul uman Este usor de observat c, in cadrul comunitatilor umane, existé un si social Mediu” nou, rezultat din interactiunea indivizilor. Acesta formeaza un sistem de relatii, interactiuni si convenfii diferit de cel caracteristic naturii (si stiintelor care o studiaza), cu o specificitate rezultata din sistemul uman supraindividual Organizarea socialé introduce reguli, legi, principii_ care guverneaza activitatea omului, indiferent de starea lui naturala initiala. Comunitafile umane au un anumit model interior, prin care convietuirea este posibila, iar interactiunea lor cu propriul mediu de existent duce la intretinerea si dezvoltarea acestora In conditiile unor comunitati umane suficient de mari, care Proiectul pentru invatamantul Rural 3Realitatea obiectiva din perspective diferite Mediut informational Mediul psihologic $i cultural beneficiazé de un aport anterior de cunoastere, este posibild realizarea unui anumit progres pe parcursul catorva generatii, sub raportul modului in care este infeleasd si definita realitatea inconjuratoare obiectiva. Produsele activitatii umane reunite sub denumirea de cultura (literatura, arta) creeaza 0 realitate noua, exterioara grupurilor si indivizilor, care ghideazd sau influenteazd evolutia ulterioara a acestora. Aceasta realitate exterioard camenilor este format din ansamblul informatillor dobandite pana intr-un anumit moment, precum si a celor care se produc continu, stocate corespunzator $i accesabile din memoria colectiva exterioar. Mediul informational se afla intr- © continua transformare, iar in ultimii ani, intr-un proces de sexplozie” (explozie informationala) coneretizat in diversificarea mesajelor si a purtatorilor lor. Mediul informational constituie o realitate exterioara foarte pregnanta, chiar daca are un aparent caracter imaterial. Spre deosebire de perioadele vechi, in care informatile aveau un caracter limitat, o transmitere lenta si se refereau indeosebi la o comunitate redusa teritorial, in ultimele decenii, acestea au dobandit o vectorizare mondiala si un caracter cvasiinstantaneu. Mediul informational actual se produce pe sine cu o mare rapiditate si este transmis in timp real la distante foarte mari. In acest fel, omul si comunitatile umane, indiferent de situarea lor, sunt parte a sistemului informational global. Influenta acestuia asupra oamenilor este evidenté si ea s-a concretizat in schimbarea substantial a modului individual de existenta. In afara de realitatea fizica, cea legaté de existenfa umana, precum si realitatea informationala, trebuie s8 observam ca exista un anumit tip de mediu in care actioneazé oamenii, caracterizat prin elemente de natura psihologica, filosoficd, eticd, estetica, religioasd, culturala. Aceste elemente formeaza o realitate predominant psihologica si culturala, care igi propune sa interpreteze realitatea naturala prin intermediul unor conceptii, opinii, produse culturale, puse in slujba progresului individual si al colectivitatilor. In cadrul acestui grup de realitéti cu caracter imanent, un rol important i au mentalitatile, care reprezinté modele induse de societate asupra indivizilor si care le asigura acestora o anumita apartenenta de grup, Se poate observa cé acest ansamblu de elemente exterioare realitatii obiective este rezultatul interactiunii dintre individul predispus la cunoastere si realitatea supusa analizei Proiectul pentru Invafamantul RuralRealitatea obiectiva din perspective diferite Tema de reflectie 1, Analizeaza urmatoarele concepte: mediu fizic, mediu uman, mediu social, mediu informational, cultura, mentalitate. Precizeaza, in spatiul liber mai jos, cate o caracteristica a fiecdruia, din perspectiva caracterului interdisciplinar al cunoasterii, la care este asociat. 2, Identificd doua discipline scolare care au preocupari pentru cate un domeniu dintre cele de mai sus. Precizeaza legaturile sale cu geografia, sub raportul relatiilor sale interdisciplinare Proiectul pentru invatamantul Rural 5Realitatea obiectiva din perspective diferite 1.2. Realitatea interactiuni Realitatea exterioara Elemente inconjuratoare: elemente, procese, fenomene, Analizand realitatea inconjuratoare ca exterioara cunoasterii, observém c& aceasta este formaté din elemente, procese, fenomene si interactiuni, Acestea se aflé in conexiune si complementaritate, formand impreuna mediul de existenta al societatii omenesti. Aceasta realitate existé si evolueazd dupa legitati naturale si caracterizeaz& suprafata Pamédntului, din momentul aparitiei si formarii sale. Intreaga istorie geologica a Péméntului sugereaza o crestere a complexitatii fenomenelor, proceselor gi interactiunilor care au avut loc la suprafata terestra. In prezent, evolutia naturala interactioneazé cu evolutia societati, generdnd un spatiu nou, cu anumite caracteristici rezultate din aceasta interactiune, care poate fi denumit ,mediu geografic’ sau ,mediu inconjurator”. Prin element infelegem orice purtator materiale al _unei caracteristici observabile si delimitabile. Apa, aerul si pamantul au fost considerate elemente primordiale S-a adaugat, in unele situati, focul (care, de fapt, este un fenomen). Apa, aerul si pamantul reprezinta ins sisteme cu o compozitie interioara complexé, cu fenomene si procese caracteristice fiecdruia. Apa poate fi considerata un anumit element al scoartei terestre, dar ansamblul apei, hidrosfera, reprezinta un sistem de mari dimensiuni, cu influenta globala. in mod similar, aerul poate fi interpretat ca un element, dar in acelasi timp reprezinta un sistem global Aceste ,elemente primordiale” (care sunt, in realitate, stari de agregare) au fiecare, la randul lor, foarte multe elemente interioare. Astfel, apa poate exista sub forma ghetarilor (cu o varietate de dimensiuni si forme), a apei subterane, a apei din precipitatii etc. Fiecare dintre acestea poate fi interpretat in sine ca un element. In cazul atmosferei, prin progresul meteorologiei, s-a ajuns ca fiecare proprietate a unei mase de aer sA fie considerata un element: temperatura, cantitatea de precipitati, presiunea atmosfericd etc. Ele au fost reunite sub denumirea generic de elemente meteorologice. In cazul biosferei, fiecare componenté a sa (arbori, animale, biotopuri, biocenoze) poate fi considerata un element al acesteia. In cazul geografiei, prin elemente intelegem aceste parti componente ale mediului geografic, care nu mai pot fi reduse la altele mai mici Proiectul pentru Invafamantul RuralRealitatea obiectiva din perspective diferite Din optica stiintelor chimice, prin element se intelege orice element chimic. Aria de acceptie a termenului ,element" este diferita in functie de perspectiva disciplinara si de dimensiunile obiectului asimilat cu elementul Elementele din natura, din aceasti perspectiva, pot s& aiba extensiuni foarte diferite, de la cafiva milimetri, la ansamblul planetei Tn realitatea _inconjurétoare observam atat__elemente Procese si individualizate, cat si anumite evenimente cu desfagurare fenomene temporala, in urma crora se pot observa anumite transformari. Acestea transformari formeaza impreuna procesele si fenomenele caracteristice naturii In general, se poate observa o anumité suprapunere semanticd intre proces si fenomen, distinctia fiind mai mult de natura complexitatii. Astfel, un fenomen elementar poate sa fie avut in vedere pentru un anumit interval limitat de timp si cu originea intr un anumit element. Fenomenele cu o complexitate mai mare se pot asocia in sisteme, cu o evolutie de tipul proceselor. In practica limbajului, se observa o trecere spre o acceptiune a fenomenelor in sensul lor cel mai larg si mai general si a unei dimensiuni globale, Astfel, se vorbeste despre ,incaizire globala” si ,poluarea aerului’, ca fenomene de dimensiuni foarte mari, care afecteaza ansamblul planetei, Acestea sunt formate dintr-un ansamblu de procese si fenomene elementare Este utilizaté acceptiunea de ,proces” si pentru transformari de mari dimensiuni: orogeneze, deplasarea continentelor, procesele geomorfologice. In domeniile asociate stiintelor despre Pamént, notiunile de proces si fenomen sunt utilizate in acceptiuni relativ similare intre ele, diferenta fiind indusa de specificitatea desemnata. Procesele si fenomenele sunt caracterizate prin posibilitatea de a fi observate, analizate si masurate cu ajutorul unor instrumente corespunzatoare. Ele pot fi produse si in mod experimental, prin construirea conditilor similare celor din natura. De asemenea, procesele si fenomenele pot fi simulate Termenul de interactiune isi are originea in fizicd, unde Interactiuni desemneaz& actiunea reciprocé intre corpuri, particule sau sisteme. Utilizarea acestui termen in alte discipline presupune transferul infelesului cu care a fost investit initial, in disciplinele respective. Astfel, daca utilizm termenul de interactiune in geografie, trebuie sd infelegem o actiune reciproca dintre doua corpuri sau sisteme. Proiectul pentru invatamantul Rural 7Realitatea obiectiva din perspective diferite Exemple si consecinte a) acfiunea dintre dou corpuri este un fenomen general, care se poate observa in multe cazuri; astfel, eroziunea produsa de rau este datorata actiunii raului in migcare asupra albiei majore; b) acliunea dintre doua sisteme, de asemenea, este foarte des intalnita; de exemplu, interactiunea dintre doud mase de aer diferite (caracterizate prin cdmpuri barice, stari ale atmosferei si elemente meteorologice) aflate in deplasare deasupra arillor continentale; in urma acestei interactiuni se realizeaza un schimb de proprietati intre cele doud mase de aer, avand ca efect modificarea vremii Caracterul interactional al fenomenelor geografice este postulat in cazul oricaror incercari de explicare a situatiei la un moment dat. Zonalitatea latitudinala este rezultatul interactiunii dintre caracteristici si fenomene diferite, cum ar fi: migcarea de rotatie, inclinarea axei, miscarea de revolutie, forma Pamantului unor elemente ile atmosferei ca Zonalitatea climaticd este rezultatul_combinari generale (cele mentionate mai sus) cu propriet geosfera, Zonalitatea biogeograficé. este rezultatul interactiunii dintre elementele climatice, caracteristicile suprafefei terestre si disponibilitatile ecologice ale plantelor si animalelor. Zonalitatea solurilor reflecta interactiunea dintre clima, substrat si vieluitoare, find determinaté intr-un mod preponderent de interactiunea vegetatie — substrat. Interactiunea dintre apa si litosferé, sub impulsul forfei de gravitatie, genereazi fenomenul de eroziune, transport si acumulare, care sta la baza modelaiii reliefului scoartei terestre Tema de reflectie Utilizand paginile de mai sus (pag. 6 - 8), identificd alte trei interactiuni cu caracter global intre sisteme functionale gi spatiale specifice geografiei Proiectul pentru Invafamantul RuralRealitatea obiectiva din perspective diferite Forma Culoarea Dimensiuni observabile ale elementelor din realitate Elementele din realitatea inconjuratoare sunt reperabile prin anumite caracteristici, dintre care forma corpurilor este cel mai usor de perceput. Pot exista forme geometrice, in spatiu si in plan si forme cu un caracter mai complex. Observand 0 realitate concreta, putem constata ca exista o mare varietate de forme pe care le pot avea elementele acesteia. Privind un peisaj, observam cé linia orizontului poate sa fie dreapta, ondulata sau sa aiba un aspect frant, Urmarind cursul unui rau, forma acestuia se modifica in raport cu unitafile de relief strabatute. Elementele de geografie umana (orase, zone functionale, activitati_economice, sisteme de transport) au, de asemenea, forme diferite. In sensul cel mai larg, in cazul geografiei, forma Paméntului reprezinta elementul de referinté maximal. Analizand situatia reprezentarii unor elemente in plan, se poate vorbi despre forma retelei hidrografice, forma tarmurilor, forma sistemelor montane, forma oraselor, forma continentelor etc in mod concret, in cazul geografiei, prin forma se intelege indeosebi aspectul exterior al unui sistem teritorial, in raport cu sensul de forma atribuit corpurilor. Culoarea reprezinta, la scara unor intinderi mari, de asemenea, un element distinctiv sub raportul acceptiei si al incdrcaturii informationale, in raport cu acelasi termen care defineste corpurile Daca privim, spre exemplu, Pamantul din spatiul cosmic, observam anumite culori, caracteristice atmosferei, hidrosferei si litosferei Acestea sunt mai mult combinatii, redate prin intermediul mijloacelor de fotografiere. In prezent, tehnica fotografillor aeriene sau a celor furnizate de satelifi rea false culori’, care reflect in realitate elemente calitative ale suprafetelor fotografiate (de exemplu culoarea rosie pentru paduri, sau diferite nuante pentru temperaturi). In cazul geografiei, prin observarea unui peisaj, culorile reprezinta mai mult generalizari teoretice ale culorilor reale. Acest lucru a fost transferat in legendele hartilor, unde semnele conventionale redau culori conventionale. Dimensiunile sunt caracteristici de baza ale fenomenelor geografice si ale modului lor de reprezentare pe harta. In natura, acestea au trei dimensiuni (incluzand altitudinea reliefulul), dar in plan sunt reprezentate doud dimensiuni si, in mod indirect, dezvoltarea verticala In cazul reprezentarii suprafetelor de teren pe suporturi cartografice, exist mai multe cazuri in care dimensiunile sunt redate intr-o forma modificata: Proiectul pentru invatamantul Rural 9Realitatea obiectiva din perspective diferite a) reprezentarea in plan a formei sferice a Pamantului ridicd numeroase probleme, rezolvate prin sistemele de proiectie cartografica; in cazul acestora, prin reprezentare sunt deformate suprafete sau unghiuri, preocuparea principal find aceea de a minimiza deforma: b) in cazul reprezentarii neregularitatilor scoarfei terestre, exista modalitati grafice diferite (curbe de nivel, puncte, hasuri, tente), fiecare metoda aproximand forma reala a suprafetei terenului; c) realizarea unui raport optim intre scara de proportie a harfilor si dimensiunile obiectelor reprezentate Urmareste cu atentie harta de mai jos. Pe baza acestei harti, precizeaza: 1, forma conturului continentului pentru diferite segmente; 2. dimensiunile continentului, utilizand scara de proportii; 3. semnificatia culorilor reprezentate pe hart 10 Proiectul pentru Invatéimantul RuralRealitatea obiectiva din perspective diferite Test de autoevaluare 1. 1. Analizeaz& intrebarile de mai jos gi incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect, pentru fiecare dintre ele: (1) Interdisciplinaritatea se refera la: a) continuturile stiintifice gi didactice comune; b) relatille intre domeniile metodologice; c) preocupari de interes comun; ) domenii disputate intre discipline (2) Prin transdisciplinaritate se infelege: a) legatura metodologica intre discipline; b) trecerea unor informatii de la o disciplina la alta; ) transferul unor cunostin{e tn afara disciplinelor clasice; 4d) suma tuturor disciplinelor. (3) Cea mai mare complexitate a mediului informational caracterizeaza: a) epoca moderna; b) antichitatea; ¢) revolutia industriala; 4d) epoca contemporana. (4) Actiunea reciproca intre doa corpuri, sisteme sau structuri este caracteristica a) elementelor; b) proceselor; c) fenomenelor; d) interactiunilor. (5) Culoarea treptelor altimetrice figurate pe harti in raport de culoarea lor reala reflecta: a) culoarea realé a treptelor altimetrice b) culoarea contrastanta; ) false culori"; 4d) culoarea conventionala Il. Precizeaz’, in spatiul liber de mai jos, raportul dintre interdisciplinaritate si transdisciplinaritate, pe baza unui ‘exemplu din geografie. Proiectul pentru Invatamantul Rural 1Realitatea obiectiva din perspective diferite 1.4. Modalitati de reprezentare spatiala a obiectelor Imaginea real ca sursa Fotografii Modele, desene Imaginea obiectelor asa cum este in realitate reprezinta principala sursé pe baza careia poate sd fie realizaté o reprezentare asemanatoare sau schematizata. Imaginea reala are caracteristicile obiectului, _elementului, fenomenului Ja un moment dat si poate fi interpretaté in urma observairii sale. De obicei, imaginea reala nu poate fi transferata ca atare, pastrandu-si toate caracteristicile Pentru reprezentarea unor caracteristici ale imaginilor pot fi folosite mai multe modalitaji, cum ar fi: fotografille, desenele, modelele, schifele, imaginile picturale, planurile si hartile. Fotografia red cel mai bine caracteristicile din realitate. Ea este, prin esenta, o modalitate transdisciplinare de figurare a realitafii. In mod egal, toate disciplinele stiintifice si scolare apeleazd la fotografierea obiectelor reale si prezentarea lor pentru analiza. Fotografia pastreazi intr-o forma plana anumite caracteristici spatiale si conserva forma si culoare obiectelor reprezentate. Asemanator hartilor, fotografile pot sa fie realizate la dimensiuni diferite, de la imaginile microscopice ale unor obiecte de ordinul unor microni, pana la dimensiunile planetei, sistemului solar si ale spafiului cosmic. Fiecare disciplina stiinfificd (si reflectarea ei gcolara) utilizeaza in mod predominant o anumita dimensiune de reprezentare. Tn cazul geografiei, fotografia constituie 0 metoda transdisciplinara dar, in acelasi timp, reprezinta o modalitate predilecta de redare a fenomenelor din realitate. Este posibil ca in cazul geografiei, utilizarea fotografillor s poata fi considerata chiar 0 metoda cu elemente de specificitate rezultate din scara de reprezentare si felul in care acestea reprezinta surse de informatie Utilizarea desenelor si a unor forme schematizate ale acestora (modelele grafice) reprezinta, de asemenea, o modalitate transdisciplinaré. In cazul geografiei, desenele redau peisaje schematizate sau schite de hart. Acestea au o utiltate deosebita deoarece subliniaz elementele esentiale ale realitatii, renuntand frecvent la detalii, care supraincarca informatia imagistica Desenele constituie totodata 0 modalitate continua de redare a elementelor observate in mod direct (in natura) sau indirect (pe fotografii sau hari), de le clasele mici, pana la terminarea studiilor. Putem aprecia c& desenul constituie un ajutor important in prezentarea faptelor observate 12 Proiectul pentru Invafamantul RuralRealitatea obiectiva din perspective diferite Modelele redau intr-o forma schematizata atat elemente observate, cat si fenomene, procese sau interactiuni demonstrate sau presupuse. Ele au semnificatie in cazul prezentérii unor interactiuni, structuri si sisteme care evidentiaza legaturi, vectori, fluxuri si interactiuni in general mai putin vizibile prin analiza directa a realitati. Modelele au, in acest caz, o functie teoreticé de cunoastere, interpretare si prezentare a realitatii investigate. Reprezentarea realitatii in plan igi gaseste cea mai buna expresie in Planul siharta desenele care au caracteristici cartografice. O harta (sau plan) se defineste prin reprezentarea micsorata a realitatii (in raport cu scara de proportie), esentializata, selectivizata si in care elementele sunt redate prin semne conventionale reunite in legenda Aceasta definitie a reprezentarilor cartografice arata implicit toate caracteristicile lor si reprezinté in sine o metoda de cercetare, explicare si prezentare a acesteia, cu un caracter transdisciplinar. in cazul reprezentarilor cartografice la scari foarte mici, exista anumite deformari rezultate din imposibilitatea redarii exacte, pe suprafata plana, a formei reale, sferice, a Pamantului Detalille hartilor cresc progresiv cu scara hart. La scari foarte mari se pot reprezenta un numéar important de elemente gi detalii ale suprafetei reprezentate. Hartile cu scari mai mari de 1: 20 000 se numesc planuri. Exista diferite tipuri de hari, clasificate in functie de anumite caracteristici: scara de proportie, felul elementelor reprezentate si modul lor de utiizare. Harta, desi este o metoda cu originile in cadrul geografiei, are in Harta ca metoda _prezent o dimensiune transdisciplinaré evidenta, fiind utiizata in transdisciplinaré multe domenii de cercetare sliintificd. Astfel, pentru reprezentarea magnetismului terestru, exist harfi ale acestuia, pentru reprezentarea formatiunilor vegetale, exista harfi ale vegetatiei, iar pentru redarea diferitelor fenomene sociale au fost construite harti pe care sunt reprezentate acestea. Prin caracteristicile sale, harta constituie o modalitate de reprezentare folosita atat in geografie, cat si in alte discipline. In cazul istoriei, constituie suportul pe care sunt prezentate grafic evenimentele istorice. In cazul geologiei, harfile sunt adaptate la specificul elementelor reprezentate: structuri geologice, roci, sisteme, elemente tectonice, localizari__ paleontologice si mineralogice. In meteorologia sinoptica, harta faciliteaza intelegerea si prevederea vremii la scara mare. In studierea biosferei, identificarea si localizarea cartograficd a biomurilor terestre ofera cea mai buna imagine a diviziunilor calitative ale acestei geosfere. Stiintele sociale folosesc harta pentru localizarea unor fenomene specifice Proiectul pentru Invatamantul Rural 13Realitatea obiectiva din perspective diferite 1.5. Circuite de materie si energie. Interactiuni Transformari Materie si energie Circuite biogeochimice Orice observatie, oricat de simpla, asupra realitatii inconjuratoare evidenfiaza cd aceasta este supus unor transforma diferite Pastrarea_caracteristicilor corpurilor este posibila chiar in conditiile in care se exercité anumite influente ale acestora. In cazul proceselor si fenomenelor, acestea reflecté de fapt succesiuni de transformari. Structurile gi sistemele se modifica, de asemenea, in raport de factori exteriori Exist mi multe categorii de transformari: fizice, chimice, biotice si cele care isi au originea in actiunea societatii omenesti. Aceste transformari sunt legate intre ele prin obiectele materiale (corpuri, elemente, sisteme) si fluxurile de energie. In ultimul timp se adauga la materie si energie, ca un element suplimentar, informatia Aceste transformari pot sa iba doua aspecte: a) transformairi liniare succesive, in care de la o stare inifiald se ajunge la stari succesive, de la care nu se mai poate reveni la caracteristicile initiale; b) circuite, in urma crora, dup& anumite procese evolutive, se ajunge la sisteme si structuri cu asemanajri fata de situatia initialé, Transformarile liniare sau sub forma unor circuite angreneazd elementele materiale si energia purtata de acestea. Ele se imbind atat de strans, incat cele doud componente nu pot fi intotdeauna disociate. De exemplu, in cazul circuitului apei in natura, purtatorul material al transformarilor (apa in starile ei de agregare) este foarte strans legaté de schimbarile energetice produse in cazul transformarilor de faz gi a fenomenelor asociate (evaporare, condensare, sublimare). In acest caz, intre purtatorul material (apa) si modificdrile energetice (datorate transformarilor de stare ale apei) exista o legaturd foarte stransa, in natura sunt multe exemple asemanatoare: fotosinteza, circuitul oxigenului, circuitul azotului, tectonica global, vulcanismul ete, in natura exista transformari reciproce intre materia minerala si materia vie, sub forma unor succesiuni denumite circuite biogeochimice. Exemplul cel mai simplu in constituie formarea cérbunilor in urma acumularii_unei cantitéti mari de substanfe organice si a transformarii acesteia in timp. Fotosinteza reprezinta un fenomen prin care elemente energetice (radiatia solara) interactioneaza cu diferite substante (intre care si clorofila), generand alte substanfe calitativ noi, organice, cu eliminarea oxigenului si fixarea carbonului. Se apreciaza cd 14 Proiectul pentru Invafamantul RuralRealitatea obiectiva din perspective diferite aproape in totalitate, substantele organice produse pe planeta noastra au la baz acest mecanism Circuite La dimensiunea planetei noastre exist circuite de mare terestre ‘ntindere, care angreneazi suporturi materiale considerabile si cantitati deosebite de energie. Ele au toate caracteristicile unor transformari de materie si energie care se succed la diferite scari temporale Dintre acestea, mentionam: circulafia generala a atmosferei (care cuprinde toate transformarile elementelor meteorologice si dinamica maselor de aer), circulatia generala a apelor oceanice (deplasarea maselor curentilor oceanici, valurile si mareele), ircuitul planetar al apei in naturd (cuprinzand toate transformérile apei la interfata atmosfera — hidrosferd — litosfera), Circuitele tectonice globale (deplasarea placilor tectonice, orogeneze, vulcanism), circuitele geomorfologice (care reprezinta ‘impreuna eroziunea produsa de atmosfera si hidrosferd. asupra scoar(ei solide). Dintre acestea, circuitele tectonice globale se realizeazd in intervale de timp de ordinul zecilor si al sutelor de milioane de ani, fiind greu perceptibile de observatori in intervale scurte de timp. Principalele elemente ale circuitelor tectonice sunt mai mult presupuse. Celelalte circuite sunt observabile, masurabile si se desfasoara in intervale de timp care favorizeaza urmarirea lor completé. Studierea acestor circuite de materie si energie reprezinta. ea insasi 0 activitate interdisciplinara si pluridisciplinara La dimensiunile planetei, tratatele moderne identific mai multe Interactiuni _sisteme, denumite sisteme ale Terrei, identificate sub forma geosferelor, intre care exista interactiuni (W.G. Emst, coord., Earth Systems, R. W. Christopherson, Geosystems). Interactiunile reprezinta relatii materiale si energetice care se stabilesc intre elemente, fenomene, procese, sisteme si structuri Este dificil de disociat din ansamblul interactiunilor acelea care au loc intre corpuri elementare. De obicei, acestea sunt intre structuri, sisteme, grupe de corpuri. Tema de reflect Identificd un circuit de materie si energie care are un caracter global. Precizeaza: 1, patru momente semnificative ale evolutiei acestuia in timp; 2. ordinul de marime al intervalului de timp in care se desfagoara; 3. stiintele, disciplinele stiintifice si domeniile care asigura cercetarea multidisciplinara a circuitului respectiv. Proiectul pentru Invatamantul Rural 15Realitatea obiectiva din perspective diferite Test de autoevaluare 2. 1, Demonstreazé, in spatiul de mai jos, de ce harta poate fi considerata o metoda transdiscipiinara. 2. Analizeaza urmatorul text: »Transdisciplinaritatea se refera la ceea ce se afla in acelasi timp $i intre discipline $i induntrul diverselor discipline si dincolo de orice disciplina. Finalitatea sa este infelegerea lumii prezente, unul dintre imperativele sale fiind unitatea cunoasterii.” (Basarab Nicolescu, ,.Transdisciplinaritatea”, Polirom, lasi, 1999) Pe baza acestui text, identifica si noteaza, in spatiul de mai jos, doua caracteristici ale transdisciplinarit 3. Alege doi dintre termenii de mai jos si construieste, in spatiul de mai jos, cate o scurta definitie pentru fiecare. Lista termenilor: interdisciplinar, natura, societate, metodologie, stiinta, geografie: 16 Proiectul pentru Invafamantul RuralRealitatea obiectiva din perspective diferite 1.6. Sisteme, structuri gi repartitia acestora Geografia si explorarea realitatii Sisteme si structuri Stintele si disciplinele stiinfifice care studiaza realitatea exterioara (fizica, chimia, biologia, geologia, geografia, demografia, sociologia, istoria etc.) © analizeaza din perspectiva metodologiei si a obiectului propriu Exista anumite abordari cu un caracter complex gi integrat. Acestea pot fi realizate la nivelul stiintelor, dar consideram c, in cazul geografiei, exist elemente de legitimitate complementara. Aceasta opinie porneste de la ideea cd geografia in sine are un caracter integrat, reprezentand un domeniu de interfata intre stiintele despre natura si stiintele despre om, abordand cu prioritate interactiunea om — natura. In sens originar, geografia a fost considerata o stiinta care se ocupa in principal de descrierea si explicarea unor locuri diferite, cu proprietaiile acestora. In prezent, geografia studiazd sisteme, structuri_ si interactiuni la scari diferite (de la dimensiunea planetei, pana la dimensiunea unui obiect de talie mica). In cadrul acestora, intalnim mai multe posibilitati de abordare integrala a realitati Acestea reprezinta, in cazul geografiei, realitati identificabile, care pot fi descrise, explicate gi redate cartografic. intr-un mod foarte simplu, sistemele ar defini indeosebi starea unui anumit teritoriu la un moment dat, iar structurile presupun in plus o evolutie in timp. Distinctia este insa relativa, deoarece in terminologie nu existé o delimitare clara rezultata in urma unor conventii asumate, in cazul sistemelor, pot exista: - sisteme naturale (un bazin hidrografic, un biom ete.); - sisteme socio — umane (0 retea urbana, legaturile economice); - sisteme integrate, naturale si umane, care sunt regiunile geografice gi unitatile administrative. Structurile au, in cazul geografiei, semnificafii care diferd de cele cu care ne-am obignuit in stiintele clasice (fizica, chimie, biologie). Asttel, prin structura se intelege compozitia interioard a unui anumit teritoriu, cu elementele sale semnificative si transformarea lor in timp. De exemplu, termenii de structurd a peisajului sau structura fizico — geografic’ semnificé 0 abordare analiticé a realitatii teritoriale investigate. In cazul geografiei, o intrebare cu un pronuntat caracter interdisciplinar este urmatoarea: mediul geografic (ca mediu inconjurator al omului) reprezinta o structura calitativ deosebita fata de componentele sale principale (naturale si umane) sau constituie doar un anumit spafiu de interferenta intre acestea, Se considera aproape unanim, din perspectiva geografiei, cd aceasta realitate noua, rezultata din intersectia natura — societate, constituie o structura calitativ noua. Proiectul pentru Invatamantul Rural 7Realitatea obiectiva din perspective diferite 1.7. Dimen: Unitatea realitafii Realitatea teritoriala Organizare nea teritoriala a realitatii observate Realitatea inconjuratoare, desi este compusa din forme diferite de concretizare a materiei si energie, precum gi din diferite tipuri de informatie, are un caracter unitar, datorité structurii_invariante (materie — energie - informatie) a fiecarui proces, fenomen sau interactiune. In cadrul realitatii exterioare exista elemente individualizate, fenomene si procese, interactiuni, iar aceasta este organizata in structuri, sisteme, cicluri si circuite. Aceasta realitate se desfagoara in trei dimensiuni spatiale, la care se adauga succesiunea tn timp, adica dimensiunea temporala. Modul in care este concretizat realitatea obiectiva in dimensiunile ei spatiale creeaza 0 componenta ,teritoriala” a acesteia. Orice fenomen, proces, element sau interactiune are o anumita intindere, un anumit volum si o anumita evolutie, daté de succesiunea de stari ‘in momente diferite. Realitatea teritoriala are o vizibila caracteristica tridimensionala, iar reprezentarea ei pe un plan o reduce la un caracter bidimensional. Se poate aprecia ca extensiunea teritoriala reprezinta o proprietate a realitatii, care se regaseste la toate elementele sale componente. Daca in cazul elementelor, fenomenelor si proceselor aceasta este foarte evident, in cazul schimbarilor de energie si a interactiunilor, are o vizibilitate nai putin evidenta. In cazul informatiei, dimensiunile ,clasice” nu sunt atat de evidente. Pentru toate caracteristicile insa, evolutia in timp ca succesiune de stari este observabilé. Analizand extensiunea teritorialé ca proprietate a realitatii inconjuratoare, putem observa cd aceasta este organizata in sisteme si structuri care au o anumita ierarhizare taxonomica interioard. Aceasta este vizibild la nivelul succesiunilor de unitati teritoriale omogene, de la nivelul planetei, pana la cele mai mici dimensiuni. In acest caz, este de discutat o anumita taxonomie sau alta, in raport cu sistemul de referinté pe baza caruia a fost construité. Daca se considera ca realitatea teritorialé maximala o reprezinta planeta ca intreg, iar dimensiunea minimal suprafete omogene foarte mici, intre acestea numarul si denumirile atribuite diferitelor unitafi subinscrise celei generale poate sa fie diferit. In geografie, procesul de regionare (care duce la identificarea unor unitati teritoriale relativ omogene sub anumite caracteristici) si definire a regiunilor geografice constituie o preocupare central. In definirea taxonomica a regiunilor intra insa criterii cu elemente de interdisciplinaritate, deoarece partile componente fac obiectul unor stiinte diferite (geologie, biologie, fizica, demografie, sociologie) 18 Proiectul pentru Invafamantul RuralRealitatea obiectiva din perspective diferite Spafiul geografic Spafiul in perspective diferite Conceptul cel mai larg care desemneaza extensiunea teritoriala a realitatii poate fi considerat spatiul geografic. Acesta, definit de-a lungul timpului sub forma unor accepfiuni diferite, reprezinté modul de concretizare a realitatii exterioare, in dimensiunea ei teritoriala. Prin spatiu geografic se intelege o anumité intindere, cu o dimensiune verticala vizibila, in care coexist elemente naturale si socio-umane, care creeaza din interactiunea lor o realitate noua. Prin aceasta acceptiune, spatiul geografic reprezinta dimensiunea teritoriala a mediului geografic, inteles ca mediu inconjurator al omului. Existenta elementelor naturale si umane face din acest spatiu geografic o entitate cu valente interdisciplinare, situata la interferenta dintre stiintele despre natura si stiinfele despre societate. In ceea ce priveste legitimitatea spatiului in sine (nu a spatiului geografic), trebuie s observém ca acesta trebuie sd jl considerém intr-una din urmatoarele doua ipostaze: a) 0 proprietate intrinseca, obiectiva, a realitat b) 0 proprietate derivaté din formele pe care le ia materia Indiferent de optiune, spatiul (in general) si spatiul geografic (in spatial), se caracterizeaza printr-o intindere in plan si printr-un anumit volum, Spatiul geografic este prin excelenta, in acest fel, un domeniu interdisciplinar, iar prin convergenta metodologica, un domeniu transdisciplinar. daca spatiul geografic reflecté o conceptie conturata in timp din perspectiva abordarii geografice a realitatii, trebuie sA observam cA exista si alte acceptii, mai mult sau mai putin indepartate de acesta. Cateva exemple: - spatiul cultural, inteles ca teritoriu cu elemente de omogenitate culturala, rezultat din caracteristicile comunitatii umane si tradi; - spatiul mental, infeles ca o anumité intindere in care sunt observabile elemente de convergent a conceptillor referitoare la problematica existentei cotidiene; - spatiul fizic, inteles ca loc de desfasurare a fenomenelor fizice; - spatiul locuit, ca totalitate a teritoriului pe care isi poate duce existenta societatea omeneasca (oicumena), perceput ca atare inca din Antichitate (oikos — locuinta); - spatiul economic, inteles ca intindere in care activitatile economice se desfasoara dupa aceleasi modele. Proiectul pentru Invatamantul Rural 19Realitatea obiectiva din perspective diferite 1.8. Transformari de scara De la planeta Perceperea Spatiului geografic Harta $i spafiul Ja localitate Este usor de observat ca exista perceptii diferite asupra spatiului, in functie de centralitatea observatorului Pentru un locuitor al unei asezari rurale dintr-o zona de campie, spatiul inconjurator este format din teritoriul experientei zilnice Pentru un cosmonaut, spatiul geografic reprezinta planeta ca intreg In epoca descoperirilor geografice, spatiul geografic s-a largit continu in urma calatorillor realizate. Utilizarea mijloacelor moderne de transport (trenuri, automobile, avioane) a largit foarte mult spatiul care poate fi parcurs teoretic intr-un interval finit de timp. Utiizarea TGV-ului intre Paris si Strasbourg (cu viteze de 320 km/h dar, experimental, cu viteze de 500 km/h) a redus spatiul dintre cele doua orase prin parourgerea lui in intervale mai mici de timp (2 — 2,5 h). In cazul avioanelor de mare viteza, spatiul care poate fi parcurs si perceput ca atare devine mult mai extins si mai accesibil. Reprezentarea grafic a spatiului in plan se realizeazé prin hari construite la diferite sari si dimensiuni, Cu ajutorul hartilor pot fi reprezentate spatii diferite, care au dimensiunea maximala planeta ca intreg (planiglob), iar dimensiunea minimala, cativa m? (planul unei clase sau al unei locuinte). Intre aceste limite pot exista harfila scari diferite, care reprezinta suprafete variabile ca intindere, cu o incarcaturé informafionala corelata spafiului reprezentat Este evident insd cA orice spatii individualizate reprezentate pe hart sunt inscrise in alt spatiu mai mare (pana la dimensiunile planetei) si coexista in acelasi timp. Simultaneitatea spatillor percepute de persoane in locuri diferite, dimensiunile teritorillor avute in vedere si modalitaile de reprezentare creeaz anumite dificultati in intelegerea caracterului subinscris sau suprainscris al unui anumit teritoriu. Acest lucru poate fi rezolvat satisfacator cu ajutorul trecerilor de scara. Trecerile de scard presupun anumite scari_intermediare intre dimensiunea proxima si cea minimala. Pentru a infelege acest lucru, dam urmatorul exemplu de succesiuni - 0 localitate rurala, situata in Campia Romana, are in jurul ei un anumit spatiu, perceput ca atare sub forma orizontului local de comunitatea care il locuieste; - acest orizont local este inscris in spatiul mai larg al Campiei Romane; - teritoriul Campiei Romane face parte dintr-un spatiu identificabil pe orice harta a pari de sud-est a Europei; 20 Proiectul pentru Invafamantul RuralRealitatea obiectiva din perspective diferite - aceasta, la randul ei, poate fi raportata la dimensiunile continentului si, de aici, la dimensiunile planetei; planiglobul constituie spafiul maximal reprezentat pana la care se poate ajunge prin transformari succesive. Trecerea de scara se poate realiza si invers, de la dimensiunile planetei ca intreg pana la orice punct situat pe suprafata acesteia, Raportul _ Exemplele de mai sus sunt ordonate intre ele printr-un raport care se 1:40 apropie de aceasta cifra. Astfel: - de la dimensiunile orizontului unei localitati la cele ale intinderii unitafii administrative in care se afié situata, factorul de multiplicare de 1:40; - de la unitatea administrativa la nivelul ari, existé un factor de multiplicare similar; - de la intinderea {arii la cea a continentului, este acelasi factor; - de la intinderea Europei la cea a planetei ca intreg, se pastreazé cu aproximatie acelasi factor. Desigur, acest factor este mai mult 0 coincidenta, fara a avea o legaturd cauzala intre aceste marimi. Pot fi identificate intinderi mai mari sau mai mici care, in succesiunea lor, utiizeaza un alt factor de multiplicare: Transformarile de scaré nu se suprapun in mod exact pe anumite suprafete omogene, de tipul regiunilor geografice. Din aceasta cauza, Ordonare $i ele nu reflect si o organizare taxonomicd. Pentru anumite taxonomie —_caracteristici ale spatiului geografic (de exemplu zonele de clima, zonele biogeografice, marimea bazinelor hidrografice), pot fi construite treceri de scar care se pot baza pe organizarea interna a acestor sisteme. Trecerea de scara poate fi realizaté pentru orice fenomen cu repartizare teritorialé, care existé pe suprafata terestra. In acest context, trecerea de scara poate constitui un element metodologic transdisciplinar, cu originea in geografie, dar utiizabil pentru exprimarea sugestiva a oricarei realitati Aceasta posibilitate are si o anumita influenté asupra existentei cotidiene, deoarece permite raportarea oricdrui spatiu parcurs la cel mai mare, in care se afla situat. SA presupunem cA 0 persoand se deplaseazd din Bucuresti la Bangkok, porind de la un spatiu concret, orasul, orizontul local, aeroportul, parcurgand apoi spalii diferite faté de care isi poate construi o raportare mental, ajungand intr-un spatiu nou, aeroportul, orasul Bangkok, regiunea in care este situat, in urma unei succesiuni limitate de timp. Spatiul de destinatie apartine el insusi unui spatiu geografic mai mare (Asia de Sud-Est), cu alte caracteristici decat cel de origine. In acest caz, succesiunea spatiilor percepute este facilitata de trecerile de scara. Proiectul pentru Invatamantul Rural 21Realitatea obiectiva din perspective diferite Lucrare de verificare 1, notata de tutore Utilizand elementele parcurse pana in acest moment, referitoare la conceptele principale ale transdisciplinaritati implicate si geografia in contextul acestora realizeaza, pe pagini separate, sarcinile de mai jos. |. Analizeaz intrebarile de mai jos si scrie litera corespunztoare raspunsului corect, pentru fiecare dintre ele: (1) Caracterul interdisciplinar al geografiei devine obligatoriu in organizarea procesului de instruire, datorita existentei unor referiri precise la acesta in: a) diferite articole; b) continuturile lucrarilor de geogratie; c) manuale; d) programele scolare; (2) Termenii de cea mai inalta generalitate care duc la formarea unor obiective sau competente integratoare sun a) nofiunile; b) denumirile; c) conceptele; d) numele prop’ (3) Geografia este o disciplina scolara: a) preponderent a naturii; b) preponderent a societatii c) a naturii si a societati; d) a interactiunii dintre natura si societate; (4) Metoda specific’ a geografiei scolare cu un profund caracter transdisciplinar, este: a) descrierea elementelor; b) explicarea fenomenelor; c) reprezentarea cartografica; d) analiza sistematica; (5) Mediul informational este o realitate care se refera la: a) natura; b) societate; c) natura si societate; d) sistemele informatice. II, Realizeaza un scurt eseu (maximum % pagina) in care sd aduci trei argumente pentru caracterul ,dual” al geografiei, de stiinta atat a naturii, c&t si a societatii utilizdnd elementele din manualele gcolare. 10p. Criterii de notare: 6 p. (3 x 2 p.) pentru argumentele corecte oferite 2p. pentru coerenta textului 2p. pentru incadrarea in spatiu Total (I + Il) = 20 p. 22 Proiectul pentru Invafamantul RuralRealitatea obiectiva din perspective diferite Raspunsuri la Testele de autoevaluare be Testul 1. |. Raspunsurile corecte trebuie sa fie conform elementelor de la pag. 4-8: 1-c,2-a,3-d,4-d,5-d I. Se considera réspuns corect cel care face distinctia intre interdisciplinaritate (ca spatiu de interes comun) si transdisciplinaritate (ca metodologie situati ,dincolo” de discipline), conform exemplului de mai jos. In geografie, interdisciplinaritatea se aplica in orice domeniu de conexiune cu alta stiinf4 sau disciplina. De exemplu, in studiul populatiei sunt folosite date provenind din stiinte socio — umane (demografie, economie, sociologie). Metodele de analiza (chestionare, hart, analize statistice), atat pentru geografie cat si pentru aceste stiinte, au un caracter comun find, din aceasta perspectiva, transdisciplinare” Testul 2. 1. Se considera raspuns corect (conform celor precizate la pag. 13), cel care evoca dou dintre urmatoarele caracteristici ale hari ca metoda transdisciplinara: - harta are un sistem referential, care permite amplasarea precisa a oricarui element localizabil; - harta reda repartitia spatialé a unor elemente care intra in preocuparile unor stiinte diferite (proiectele de dezvoltare urbana, repartitia unor specii de plante, fluxurile migratorii etc.); - redarea schematizaté a hartilor usureaza intelegerea repartitiei teritoriale a diferitelor fenomene, chiar dacd se diminueaza caracterul intuitiv; - diferitele discipline stiintifice adapteazé caracteristicile hartilor la necesitatile proprii (de exemplu geologia, biologia). 2. Raspunsul corect trebuie s& identifice urmatoarele caracteristici - simultaneitatea metodelor in stiinte diferite; - existenta unei metode in interiorul fiecdrei stiinte; - caracterul general al metodelor, dincolo de discipline; - unitatea metodologica data de finalitate; - unitatea cunoasterii ca scop principal al eforturilor de cercetare cu atribute transdisciplinare. 3. Definitia trebuie sA cuprinda elemente studiate in partea introductiva (pag. i— iv) si in paginile 2 - 6. Proiectul pentru Invatamantul Rural 23Realitatea obiectiva din perspective diferite Raspunsuri la lucrarea de vel be Recomandari care 1 |. Raspunsurile corecte pot fi identificate prin comparare cu textul de la pag. 16 - 17: 1—d, 2-¢, 3-d,4—c, 5-c. Il. Se considera raspuns corect cel care evoca pozitia geografiei la interferenta dintre stiintele naturii si ale societatii, cuprinzand atat elemente ale naturii, cat si ale stiintelor sociale. Caracterul dual isi are originea in momentul formarii geografiei ca stiinta (pag. 17). Pentru sarcinile de lucru ale unitatii de invatare 1: in context ul in care celelalte cursuri de didactica geografiei cuprind o anumita informatie considerata in acest moment parcursa, calitatea raspunsuri ilor din aceasta unitate de invalare este dependenta de utilizarea elementelor dobandite din cursurile anterioare. Lucrdrile de geografie, sugerate in bibliografie, acoperd foarte bine si latura teoretica a geografiei, in care este evocat obiectul de studiu si caracterul de interferenta al preocupatilor geografiei stiintifice intre natura si societate. Pe parcursul acestei unitati ai exersat Pozitionar. identificarea informatiei pertinente din diferite surse; analiza aspectelor legate de interdisciplinaritate si transdisciplinaritate ofertate de exemple din stiinte si din geografie; exprimarea unor puncte de vedere referitoare la continutul modulului ea geografiei in cadrul ariei curriculare Om si societate” presupune identificarea unor legaturi mai stranse, la nivelul fiecarei clase, cu destinata disciplinele din aceasta arie, De asemenea, prin partea sa studierii naturii, are legaturi cu aria curriculara ,Stiinfe ale naturi’, iar prin metodele de utilizate in diferitele stiinte si discipline scolare, cu majoritatea disciplinelor in ansamblul lor. in cazul egecului la lucrarea de verificare * Daca ai avut dificultati la itemul | al Lucrarii de verificare, ar trebui s& revezi secventele de la 1.1., 1.2. si 1 + Daca ai avut dificultati la itemul II al Lucrarii de verificare, ar trebui s revezi secventa 1.6. Pentru a redacta un eseu in conformitate cu cerinfele trebuie sa fii atent la: © Enuntul exercitiului © Baremul de notare care iti detaliazé punctele forte ale eseului. © Acuratefea exprimarii — care presupune cunostinte solide si, de asemenea, logic: in inlantuirea enunturilor. 24 Proiectul pentru Invafamantul RuralRealitatea obiectiva din perspective diferite Resurse suplimentare Daca esti interesat de modul in care este concretizat caracterul interdisciplinar al preocuparilor geografiei, analizeaza cu atentie noile programe scolare pentru clasa a X-a si manualele construite pe baza acestora. Ele ofera, in momentul de fata, cea mai larga imagine a posibilitatilor geografei8 de a integra elemente din realitatea inconjuratoare a lumii contemporane in structuri de invatare organizate eficient, pe baza urmaririi unor competente specifice, cu caracter interdisciplinar, mentionate ca atare in programa scolar. De asemenea, poti studia complementar una dintre urmatoarele luerar a) lon Mae, Introducere in stiinfa mediului, Editura Universitara, Cluj, 2001; b) Al. Rogu, Terra — geosistemul vietii, Editura $tiintificd si Enciclopedica, Bucuresti, 1987; Aceste recomandari constituie o bibliografie facultativa. Pentru construirea competentelor din cadrul acestui modul trebuie sa parcurgi cele cAteva titluri ale Bibliografiei listate la sfarsitul modulului. Proiectul pentru Invatamantul Rural 25Metodologii integrate de analizé a mediului inconjurator Unitatea de invatare 2 METODOLOGII INTEGRATE DE ANALIZA A MEDIULU! INCONJURATOR Cuprins Obiectivele unitatii de invatare 2.1. Teritoriul obiectiv - de la orizontul local la dimensiunile planetei 2.2. Reprezentarea elementelor naturale si umane 2.3. Reprezentari cartografice 2.4. Reprezentari grafice 2.5. Metode de observare, analiza si interpretare 2.6. Metode in stiinfele naturii si in stiintele sociale 2 2 Metode in geografie Prezentarea rezultatelor Lucrare de verificare 2 Raspunsuri la testele de autoevaluare. Recomandéri. Resurse suplimentare Obiectivele unitatii de invatare 2 26 27 30 33 38 39 at 42 43 45 46 47 Pe parcursul acestei unitati de invatare urmeaza sa realizezi urmatoarele obiective: - SA analizezi elementele naturale ale unui teritoriu; - Sd analizezi caracteristicile socio — umane ale unui teritoriu; - Sd.utilizezi metode diferite de analiza si reprezentare a mediului inconjurator; - Sd realizezi la clas teme integrate de investigare a mediului inconjuraitor; - $4 corelezi metodele de analiza utilizate la diferitele discipline scolare. 26 Proiectul pentru Invatamantul RuralMetodologii integrate de analizé a mediului inconjurator 2.1. Teritoriul obiectiv — de la orizontul local la dimen: Mediul inconjurator ca sistem obiectiv Individul Orizontul local $i apropiat nile planetei Desi mediul inconjurator este perceput i este definit in modalitati foarte variate, din perspectiva predilecté a arillor disciplinare implicate, el constituie 0 realitate obiectiva, care formeaz& cadrul in care isi desfasoara activitatea societatea omeneasca Sub raportul biologie: si al ecologiei, mediul inconjurator cuprinde totalitatea factorilor care influenteaza dezvoltarea organismelor vii. Din aceastd acceptiune se poate observa ca elementul central de referinta il constituie vietuitoarele, Exist anumite extinderi, care considera omul ca individ in centrul acestui sistem (ecologie umana). Mediul natural este un concept comun stiintelor naturii si desemneaza totalitatea elementelor naturale aflate in interactiune de la nivelul planetei, pana la mici dimensiuni. Prin mediul uman se intelege ansamblul relatiilor dintre oameni, cu 0 anumita limitare a elementelor naturale de fundal. Mediul inconjurdtor este, in esenta, un mediu geografic, deoarece pune jn centrul sistemului referential societatea omeneasca in ansamblul ei. Tntre mediul inconjurator si mediul geografic exista diferentieri minimale Mediul inconjurator, indiferent cum |-am denumit (environnement, mediu ecologic, mediu inconjurator, mediu geografic) are un caracter integrat si constituie obiectul unor preocupéri interdisciplinare, multidisciplinare si cu metodologii transdisciplinare. Indiferent de abordare, individul este o parte a mediului inconjurator, dar suportand un efect al actiunii acestuia. In momentele in care grupele de indivizi exploatau un mediu natural netransformat, pozitia individual a fiecdruia era dependenta foarte mult de transformarile acestui mediu si de posibilitatea relativ limitata de a le anticipa si de a le diminua. Tn masura in care comunitatile, grupele de indivizi si societatea in ansamblul ei au progresat pe drumul cunoasterii si al transformarii mediului, intre indivizi si mediul natural s-au interpus, succesiv, elemente adaugate cu caracter antientropic: imbracdminte, locuinte, Posibilitati de deplasare, hrana, culturi agricole, relatii interumane. Societafile primitive traiau intr-o anumité comuniune cu mediul natural, fiind parti componente ale acestuia. Societatea contemporand a transformat atét de mult mediul inconjurator, incat ia adaugat foarte multe caracteristici noi, care reprezinta impreund (cele naturale si cele introduse de om) noul ei mediu de existenta. La aceasta scara, interactiunea dintre individ, grupele de indivizi, comunitatile umane si mediul lor de existenta incepe sa aiba un caracter mai complex, deoarece intervin intr-un mod determinant relatiile statuate Proiectul pentru Invajamantul Rural 27Metodologii integrate de analizé a mediului inconjurator Regiunea sifara Ansambluri de fari Planeta ca intreg in societate si gradul de transformare a caracteristicilor initiale ale mediului. Exist, la acest nivel, o anumita legatura intre un anumit tip de mediu natural si un anumit tip de comunitate care il locuieste. Legatura individ = mediu se transforma intr-o legatura comunitate — mediu, indivizii fiind ocrotiti suplimentar de relatiile sociale supraindividuale. Exist. conexiuni stranse intre mediul de existenta al comunitatii si comunitatea respectiva, in cazul unor suprafete de dimensiuni mijlocii, care au o anumita origine gi legitimitate istoricd. La noi, acestea sunt asa numitele ,{ari” (Tara Maramuresului, Tara Hategului etc.). In acest caz, relatia comunitate — mediu se reflecté in conceptii, mentalitati, legaturi intrasociale si modul de percepere al spatiului locuit. La acest nivel intervine 0 componenta supracomunitara importanta, rezultata din pozitia administrativa a locuitorilor, existenta unor legi, prevederi si proceduri specifice {arii, care influenteazé comportamentul oamenilor si raporturile cu mediul lor de existenta. In mod aparent, ar trebui sd existe 0 coeziune suplimentara interindividuala, la nivelul comunitatilor administrative si la nivelul tarii. in acelasi timp, populatia unei anumite tri are o pozitie unitara in raport cu problematica mediului ei de existenta. La acest nivel, actioneaza elemente derivate din societate, care sunt situate dincolo de limitele unei anumite {ari, find asumate de acestea. Este vorba despre anumite politici comune, referitoare la dezvoltarea economica, utilizarea resurselor, schimburile comerciale, care au impreuna influente sensibile asupra mediului inconjurator. Proiectele comune de dezvoltare presupun abordarea mediului inconjurator ca intreg, pentru aceste ansambluri de tari. Dimensiunea globala a relatilor dintre societate si mediul ei de existenta igi gaseste expresia la nivelul planetei in ansamblul ei. Se considera ca, in prezent, oicumena (spatiul locuit) coincide cu suprafafa integral a planetei. Anumite teritorii cu o locuire temporara nu sunt excluse din oicumend. La acest nivel, interactiunea dintre societate si mediul ei de existenta are caracteristicile unei interactiuni intre geosferele naturale si sfera socio — umana sau, altfel spus, intre natura si om. Exista frecvent ideea de a grupa geosferele naturale intr-o entitate separata si de a considera omul ca o sfera planetara individualizata; aceasta este denumita antroposfera (de la antropos — om), tehnosfera sau sociosfera. Interactiunile globale dintre naturd si societate cuprind atét suma interactiunilor realizate pe suprafefe mai mici, cat si cumularea calitativa a acestora. Un exemplu simplu jl reprezinta poluarea, care actioneaza indiferent de scara de proportie si are efecte globale. 28 Proiectul pentru Invatamantul RuralMetodologii integrate de analizé a mediului inconjurator Tema de reflectie Luand in considerare orizontul local in care este situata localitatea in care ili desfasori activitatea si acceptiunile din aceasta lucrare (pag. 27, 28), precizeaza urmatoarele: Denumirea teritoriului pe care iti desfasori activitatea; Limitele exterioare; Extensiunea aproximativa a acestui teritoriu; Elementele naturale de omogenitate; Incadrarea teritoriului in raport de teritoriul tarii; Situarea acestui teritoriu pe planiglob. PReona Foloseste spafiul liber de mai jos pentru rezolvare. Proiectul pentru Invajamantul Rural 29Metodologii integrate de analizé a mediului inconjurator 2.2, Reprezentarea elementelor naturale si umane Cadrul natural Elemente antropice Fotografii Schitele Desene Totalitatea elementelor, fenomenelor si proceselor naturale (sau fizico — geografice) se afla in interactiune pe un anumit teritoriu, formand un substrat natural. Elementele relativ invariante care formeaza substratul natural sunt relieful, elementele climatice, reteaua _hidrografic, _inveligul biopedogeografic. Combinarea lor creeazA o anumité omogenitate teritoriala a elementelor fizico - geografice, dar si anumite diferentieri, care permit o regionare interioara. Acestea sunt constituite din totalitatea rezultatelor actiunii omenesti. Prin elemente antropice se intelege atat societatea omeneasca (ca entitate de natura teritoriala), ct si produsele ei: cdi de comunicatie, asezari, activitati economice, poluare. Componentele naturale si antropice se afla in interactiune, formand ‘impreund mediul de existenta al societatii omenesti. Acestea pot fi reprezentate prin modalitati diferite, cum ar fi: imagini fotografice, schite, desene, picturi, modele, grafice, texte. Acestea reprezinta forma cea mai fidela de redare a realitatii naturale si umane ce caracterizeazé un anumit teritoriu. Imaginile redau intr-un mod aproape ideal realitatea fotografiata. Pot exista metode tehnice de marire sau micgorare a imaginilor din realitate In cazul procesului educational, fotografiile se regasesc sub forma unor imagini_plasate in clasé, in manuale, albume si in suporturile informatice. Utilizarea lor este foarte importanta, deoarece permite transpunerea in apropierea utilizatorului a unor imagini indepartate, care nu pot fi vazute ca atare in mod direct. Fotografiile dau posibilitatea unei raportari mai exacte la spatii si teritorii diferite, crednd premisele intelegerii caracterului global al realitatii inconjuratoare gi a diversitatii situatiilor concrete. Schitele pot reda realitatea in plan sau pot reprezenta anumite desene minimale dupa o imagine real sau fotografiata. Cu ajutorul lor, se evidentiazd anumite trasaturi si sunt estompate altele, Utiizarea schitelor este posibila in cazul observarii unor peisaje si regiuni diferite, a unor imagini fotografice, astfe! incat realizarea lor este dependenta doar de autorul acestora Spre deosebire de schita, desenul presupune o complexitate mai mare, deoarece este inclus in acesta si perspectiva observatorului. Exista anumite desene care, prin caracterul lor intuitiv, faciliteaza intelegerea realitatii, chiar daca o simplifica. Acest caz este frecvent in construirea planurilor, pe teren, prin observarea acestuia. 30 Proiectul pentru Invatamantul RuralMetodologii integrate de analizé a mediului inconjurator Pictura poate sa redea foarte fidel caracteristicile realitatii. Exista foarte Picturile multe peisaje realizate de pictori celebri, care redau foarte bine imaginea realitatii din momentul realizarii lor. Multe din peisajele realizate in epoca moderna (inaintea aparitiei aparatelor de fotografia) Infatiseaza situatia initiala a acestora, chiar daca este pe alocuri stilizata sau estompata. Exist. ins picturi (impresionism, neoimpresionism, cubism) care transforma semnificativ realitatea Reprezentarea elementelor naturale si umane pe modele esentializeazé Modelele caracteristicile acestei realitati, redand indeosebi elemente mai putin vizibile, ca reflectare a interactiunii dintre elementele, procesele si fenomenele componente, Modelele sunt rezultate din analiza realitati ‘inconjuratoare, prezentand ins& acele componente semnificative care pot sa fie evidentiate cel mai bine tn acest fel Redam mai jos un model de prezentare a mediului inconjurator ca intreg. — irl de intine Pome esi demain =| 7 fl at Acest model (preluat dupa lanos, |., 2000, p. 24) sintetizeazé foarte sugestiv raportul dintre componenta naturala (pozitionata central) si elementele antropice: populatie, agezari, activitati_ economice, comunitati. In acest caz, modelul reflecta realitatea, dar o prezinta intr- un mod schematizat, esenfializat, accentuand elementele care rezulta din investigatia ei, dincolo de cea ce este nemijlocit vizibil Proiectul pentru Invajamantul Rural 31Metodologii integrate de analizé a mediului inconjurator Textele Oricat a parea de paradoxal, textele constituie modalitafi de reflectare a realitatii, chiar daca se desfagoara sub o forma narativa si nu sub forma unei imagini. De altfel, textele specifice diferitelor stiinte si discipline scolare (literatura, fizicd, chimie, biologie, geografie, istorie) redau, intr-o anumité forma, o realitate. In cazul textelor literare, aceasta realitate poate sa rezulte din imaginatia autorului dar, in cazul celorlalte texte, au © corespondenta in lumea inconjuratoare. Studiu individual Citeste cu atentie textul de mai jos: »Spre deosebire de Arctica, Antarctica este o vasta intindere de uscat, acoperité aproape in intregime de gheata. In cel mai adénc punet al séu, calota glaciaré are o grosime de peste 4 km, greutatea sa enorma strivind rocile de dedesubt. Lasdnd la o parte oamenii de stiinfa, foarte putine viefuitoare traiesc pe calota glaciara in sine, dar tarmurile Antarcticii si apele furtunoase ale oceanului sunt pline de viafé. Putine hati infétiseaza frontiera realé dintre Antarctica si lumea inconjuratoare. La aceasta latitudine, o nava poate naviga in jurul Antarcticii fara a intalni vreo fasie de pémént. Acest lucru este posibil deoarece vanturile bat in sensul acelor de ceasornic in jurul Polului Sud.” (David Burnie, Natura — Enciclopedie pentru intreaga familie, Teora, 2005) Acest text, care este scris din perspectiva interdisciplinara, nu este un text geografic propriu zis. El nu este nici strict literar si nu pare a fi conceput din perspectiva unei anumite stiinte, ci este rezultatul unei viziuni integrate asupra naturii. Pe baza acestui text, identifica: a) doud fenomene de natura geografica; b) doud caracteristici referitoare la vietuitoare; c) un element referitor la modul de locuire; d) 0 comparatie cu elemente din viata cotidiana; e) un element legat de reprezentarea spatiala; f) dou caracteristici rezultate din interactiuni, 32 Proiectul pentru Invatamantul RuralMetodologii integrate de analizé a mediului inconjurator 2.3. Reprezentarile cartografice Harta ca metoda generala Tipuri de hati Desi construirea harfilor igi are originea in preocuparile geografiei iar metoda cartograficd reprezinta metoda de baz a geografiei, in prezent reprezentarile cartografice au un pronuntat caracter de metoda transdisciplinara gi de utilizare multidisciplinara Pentru fiecare disciplina care utilizeazé harfile, modalitatile de reprezentare sunt transformate in raport cu anumite caracteristici ale informatiei si ale mesajului care urmeaza sa fie transmis. Harta trebuie sé-si pastreze ins& elementele sale invariante de baza, indiferent de spatiul de utilizare: scara de proportie, legenda cu semne conventionale, elementele de orientare, titlul si denumirile interioare. Aceste elemente sunt pastrate si foarte mult diversificate in cazul hartilor geografice, dar au forme simplificate in cazul utilizarii pentru reprezentare altor fenomene pe un suport teritorial Elementele naturale si umane care formeaza realitatea inconjuratoare pot fi reprezentate pe mai multe tipuri de harfi, cum ar fi - harta topografica (considerata o harta generala); - _harfi speciale (ale elementelor climatice, biogeografice, ale populatiei etc.); - planuri (indeosebi ale orizontului local); - hari cu diferite utilizari (didactice, turistice, auto); - _harfi generale (ale continentelor si tarilor); - harti administrative (utilizate indeosebi in structurile administratiei centrale si locale) Simpla lor parcurgere arata in mod foarte clar c& acestea faciliteazd intelegerea realitatii inconjurétoare sub raportul ei teritorial. Aceste harti existé in mod independent de utilizator si reprezinta o sursa de informatii echipotentiala. Modul lor de valorificare este legat insa de felul in care utilizatorul poate s& descifreze suportul cartografic, sa utilizeze informatia inscriptionaté si s& isi formeze o idee coerenté asupra realitatii reprezentate. Harta in sine nu rezolva si problema interpretarii ei. Se considera ca, ‘ntre hart si modalitatea specific geografiei de percepere a realitatii, exist o anumita legatura, care faciliteaz4 un mod specific de a vedea lucrurile si implicit realitatea inconjuratoare in intregul ei Este foarte probabil ca persoanele care au posi le mijlocite de suportul cartografic s& fie avantajate sub raportul informatiei si al deciziei, Anumite persoane cu functii decizionale in geopolitica mondial par a avea o viziune spatial corespunzatoare (mijlocita sau nu de un suport cartografic), care le faciliteaza optiunile. Proiectul pentru Invajamantul Rural 33Metodologii integrate de analizé a mediului inconjurator Harta si societate Evolutia harfii Construirea harfilor a reprezentat o necesitate economica si social. In prezent, utilizarea lor are anumite consecinte asupra activitatii oamenilor sia societafii. Utilitatea harfii este neindoielnica pentru multiple activitati. Cresterea posibilitatilor de deplasare, marirea ritmului deplasérilor, indiferent de scopul lor, extinde foarte mult aria de folosinta a hartilor. De la drumetiile montane, la excursiile turistice in orasele culturale, de la deplasarile cu vaporul, avionul, automobilul pana la mersul pe jos, harta constituie un auxiliar important In cazul problemelor geopolitice mondiale, al fenomenelor de poluare, incalzire globala gi interactiuni cu caracter mondial, hartile oferd o viziune simplificatoare dar care are atributele unei situari spatiale corecte. In prognozele meteorolagice si in construirea harfilor sinoptice pentru aceste prognoze, suportul cartografic ofera o intelegere holistica a fenomenelor abordate. De la primele reprezentari cartografice pana in zilele noastre, harile au evoluat sub o forma care a adancit foarte mult procesul de cunoastere si a permis dezvoltarea cercetéiii stintifice a realitatii inconjuratoare. In timpul marilor descoperiri geografice, harta a oferit speranta intalniri unor teritorii noi (ustificata uneori sau nejustificata in alte situatii). Ea a permis largirea ariei de cunoastere si a facilitat cartografierea unor spatii noi [Neva TgTius RRAAMIA| ORNS FpERAISY Tac iO TROSIATNICA TAHIR Pe Re Harta de mai sus, care reprezinta primul planiglob construit pe baze stiintifice, ofera o prima imagine globala corecta a planetei, cu o serie de consecinte asupra posibilitatilor de explorare ulterioaré a spatiului reprezentat. 34 Proiectul pentru Invajamantul RuralMetodologii integrate de analizé a mediului inconjurator Harta topogratica Harta ca subiect multi- disciplinar Modalitatile de reprezentare in cazul diferitelor tipuri de harti permit construirea unei imagini generale asupra realitatii inconjuratoare, chiar daca este redata intr-o forma plana. Harta de mai jos, desi are o destinatie predominant turistica, faciliteazé formarea unei_ imagini generale asupra elementelor naturale si umane reprezentate. Acest tip de hart este familiar oricdrui turist. Cu ajutorul ei pot fi identificate obiectivele de interes, traseele care pot fi parcurse, precum si dificultatile realizarii lor. In acelasi timp, aceasta hart ofera o imagine comparabild cu cea pe care am avea-o privind dintr-un avion si am observa perimetrul reprezentat. Atat harta de mai sus cat si alte reprezentari cartografice arata utilizarile multiple pe care le pot avea. Orice element reprezentat spatial poate beneficia de un suport cartografic. O Stiinta care a utiizat foarte mult harta 0 constituie istoria. Desi in acest caz harta este considerata doar un suport sau un fundal pe care se desfasoara batalii si diferite fenomene istorice, legatura intre evolutia lor (ca obiect al istoriel) si reprezentarea spatiala (ca preocupare a geografiei) este foarte stransa. In prezent, hartile se utiizeaza in domenii noi si cu un caracter tot mai aprofundat. Ele reprezinta in acelagi timp, asa cum am aratat, o metoda transdisciplinara, cu caracter integrat. Sub raport scolar, harta constituie o parte semnificativa a geografiei, iar invatarea acestei discipline scolare nu se poate face in afara suportului cartografic. In ultimii ani se poate observa o diversificare foarte mare a modalitatilor de reprezentare cartografica a realitatii inconjuratoare. Proiectul pentru Invajamantul Rural 35Metodologii integrate de analizé a mediului inconjurator Studiu individual |. Alege trei lucrari de geografie. Precizeazé urmatoarele elemente identificate in aceste lucrari: 1. Modul in care este prezentaté o problem cu caracter interdisciplinar 2. Elemente in care sunt evocate metode cu _utilizare transdisciplinara 3. Referiri la teme integrate rezultate din suprapunerea domeniilor de cercetare 4, Aprecieri asupra unor domenii de interes pragmatic. Il, Analizeaza in continuare aceste lucrari, sub raportul caracteristicilor interdisciplinare ale obiectului de studiu si de transdisciplinaritate a metodelor, avand in vedere urmatoarele criterii: - Felul in care o anumita problema este evocata din perspective diferite; - Tipurile de harti utiizate si de metode folosite in alte discipline; - Modul de prezentare al rezultatelor; - Existenta unor referinte bibliografice exterioare domeniului; Formuleaza constatarile personale pe o pagind separata. Il, Realizeaz, pe o pagina separata, o lista bibliograficd minimala care s cuprinda cinci lucrari stiinfifice de mai mare intindere si cinci articole referitoare la problematica teoretica a geografiei, cu referiri la posibilitatile ei interdisciplinare. Ill. Urmareste imaginea de mai jos, care este realizata de pe un satelit artificial destinat fotografierii suprafetei Pamantului, Pe baza cestei imagini, demonstreaza: a) caracterul interdisciplinar si multidisciplinar al activitatilor stiintifice care permit realizarea unei astfel de fotograt b) caracteristicile ei de resursa imagisticd pentru infelegerea fenomenelor geografice reprezentate. 36 Proiectul pentru Invajamantul RuralMetodologii integrate de analizé a mediului inconjurator Test de autoevaluare 1. |. Completeazé urmatoarele enunturi, astfel incdt s4 reprezinte formuléiri corecte si coerente pentru elementele solicitate: a. Interdisciplinaritatea, din perspectiva geografiei, poate fi definita astfel: b. Elementele de interdisciplinaritate ale geografiei sunt: Il, Precizeaz, notnd mai jos, stiinfele sau disciplinele stiintifice (In afara geografiei) care sunt implicate in cercetarea elementelor de mai jos: a) asezarile omenesti b) relieful ©) resursele naturale: d) clima: e) populatia; f) hidrografia: g) inveligul biotic: h) utilizarea terenurilor: i) activitatile de transport: Ill. Precizeaza, in continuare, trei procese de interactiune intre cate un element fizico — geografic si cate un element de geografie umana. a) b) Proiectul pentru Invajamantul Rural a7Metodologii integrate de analizé a mediului inconjurator 2.4. Reprezentari grafice Tipuri de reprezentari grafice Elemente reprezen- tate Reprezentarile grafice, asemanator schitelor si desenelor, simplifica si esenfializeaza realitatea inconjuratoare. Ele incorporeaza informatii de natura statistic, fiind utilizate in discipline si preocupari stiintifice foarte diferite. Exist mai multe tipuri de reprezentari grafice, cum ar fi a) diagramele (diagrame in coloane, in benzi, sub forma de [inii, sub forma diferitelor figuri geometrice); b) Histogramele (care sunt diagrame in coloane, cu o destinatie predominant referitoare la fenomene hidrografice, de populatie sau de clima); c) Cartodiagramele (care sunt reprezentari grafice suprapuse unui suport cartografic); d) Modelele grafice (in care sunt reprezentate esentializat legaturi si interactiuni intre elemente si fenomene); modelele grafice pot si avea si anumita componenta calitativa; e) Blocdiagrama (care este o metoda utilizata larg in geografie si in geologie, reda spatiul si in dimensiunea sa verticalé). Daca luam in consideratie, spre exemplu, diagrama in coloane de tipul histogramelor, observém ca aceasta poate fi utilizaté ca metoda de reprezentare transdisciplinara in multe situatii, cum ar fi: = reprezentari geometrice care redau succesiuni de valori cantitative; - reprezentari ale unor marimi fizice; = reprezentarea datelor climatice i hidrologice; - reprezentarea cantitativa a populatiei; - feprezentarea tonajului navelor, a numérului de turisti sau a schimburilor comerciale; - evolutia biomasei unui teritoriu in cursul unui an; - feprezentarea unor elemente cantitative diferite (productia de crbune, petrol) la anumite momente sau in evolutia lor; - reprezentarea unor date statistice referitoare la fenomene sociale; - teprezentarea graficd a unui numar de evenimente, de fapte specifice si a unor date de natura istoricd sau sociala. Tema de reflectie Presupunem ca ai la dispozitie urmatoarele categorii de date: = numéarul populatiei unei localitati in 20 de ani succesivi; - productia de cereale pe un anumit spatiu, intr-un interval de zece ani consecutivi; = numéarul de persoane tranzitate prin autogara unei localitafi; - osuccesiune de date climatice, referitoare la precipitati Avand in vedere modalitatile de reprezentare graficd a realitati precizeaza, pentru fiecare caz in parte, pe o pagina separata, ce reprezentare ai putea utiliza si motiveaza aceasta alegere 38 Proiectul pentru Invatamantul RuralMetodologii integrate de analizé a mediului inconjurator 2.5. Metode de observare, analiza si interpretare Caracterul trans- disciplinar al metodelor Observarea Metodele de observare si analiza au un caracter transdisciplinar, deoarece se pot aplica in orice situatie cu un caracter investigativ. Difera foarte mult ins profunzimea activitatii de observare si de analiza, in functie de dimensiunile fenomenelor si de caracteristicile instrumentelor de analiza Metodele de interpretare au comun intre ele doar bazarea lor pe anumite date de observare si analiza. Interpretarea diferd foarte mult in functie de nivelul cunoasterii stiintifice de la un moment dat in disciplina respectiva. Interpretarea reflect, dincolo de observare si analiza, 0 anumité modalitate de raportare a faptelor la o constructie teoretica anterioara Observarea reprezinté o metoda elementard de cercetare, care se exerciti asupra obiectelor reale, a imaginilor acestora sau a_unor modele, Observarea direct reprezinta principala sursa de cunoastere a realitatii inconjuratoare. Cunoscuta lucrarea a lui Aristotel, denumité Fizica, reprezinté un exercitiu de evocare a unor fenomene observate anterior. Tema de reflectie Citeste cu atentie textul de mai jos: ,Devreme ce cunoasterea si stiinfa, in toate disciplinele care au principii sau cauze sau elemente rezulté din cunoasterea acestora (cdci numai atunci socotim c& cunoastem un lucru, cand ne dém seama de cauzele prime si de elementele initiale). (...) Nou& ne sunt evidente si clare in primul rand lucrurile compuse, apoi din acestea, cand le descompunem, ni se fac cunoscute elementele acestora si principiile. De aceea, trebuie s& pornim de la lucrurile generale la cele particulare. Intregul este mai cunoscut pentru senzatie, iar generalul este un fel de intreg, caci cuprinde mai multe parfi din acesta.” Aristotel, Fizica, Editura Moldova, lasi, 1995 Rezuma acest text in spatiul de mai jos, in termeni actuali, identificand si notand trei idei principale. Proiectul pentru Invajamantul Rural Er}Metodologii integrate de analizé a mediului inconjurator Tipuri de observare Metode de analizi Interpretarea datelor de observare $i analiza Pot exista mai multe forme de observare a realitaii, Acestea pot fi: - observarea libera, prin care observatorul nu urmareste un anumit lucru, ci doar perceperea generala a fenomenului observat; ea are un caracter relativ indiferent si devine eficienta in masura in care in urma acestei observari libere, este identificat un element de noutate; = observarea cvasidirijaté are ca obiect cercetarea unui anumit element scos din context sau un anumit aspect al realitatii; pe baza ei, acea parte observatd cu prioritate are o semnificatie mai mare pentru observator si permite identificarea unor elemente supuse cercetarii; = observarea dirijat (cu un pronuntat caracter algoritmic), presupune fragmentarea realitaii in parti componente, asamblarea lor ulterioara, identificarea unor legaturi presupuse si patrunderea analitica intr-un spatiu cu o profunzime mai mare decat cel care este aparent la prima vedere. Aceste metode presupun identificarea unui element supus unei atenti suplimentare. Analiza se poate realiza pe elemente reale, dar si pe imagini ale acestora sau pe modele, Aceasta presupune, de asemenea, un anumit interval de timp in care sa se urmareasca transformarile diferitilor parametrii Analiza elementelor, fenomenelor si proceselor este foarte mult influentaté. de instrumentele de investigatie. Profunzimea analizei depinde foarte mult de acestea. Astfel, microscopul electronic sau radiotelescoapele acceseaz un spatiu imposibil observatiei libere. Analiza se poate realiza si asupra unor rezultate provenite din prelucrarea unor date. In acest caz, este vorba despre o patrundere mai profunda in partea relativ invizibila a fenomenelor. In acest fel, se poate trece la interpretare, la construirea unor ipoteze si apoi la verificarea lor, In urma demersului analitic de observare dirijata a unei realitati rezulta o serie de constatari si de date (acestea provenind din masuratori succesive). Ele in sine au o valoare limitat daca nu sunt incluse intr-un proces interpretativ. in cazul unor serii diferite de date, pot fi identificate anumite conexiuni care sé reflecte un fenomen real; de exemplu, in cazul repartitiei precipitatiilor atmosferice pe un bazin hidrografic si regimul hidrologic al bazinului, pot fi facute corelatii care identifica legaturi neidentificate prin observare directa. Modalitatile de interpretare a datelor de observare si analiza difera in funcfie de domeniul stiintific care se raporteazd la realitatea inconjuratoare. Astfel, analiza unui rau se poate face sub raport fizic, chimic, biologic, geomorfologic; fiecare disciplina implicata foloseste anumite metode, un anumit limbaj si contribuie la identificarea_unor constatari rezultate din observare si analiza. Corelarea lor constituie 0 activitate cu un pronuntat caracter interdisciplinar, iar rezultatele pot fi integrate in structuri complementare, care descriu mai exact comportamentul unui astfel de organism natural care este bazinul hidrografic. 40 Proiectul pentru Invatamantul RuralMetodologii integrate de analizé a mediului inconjurator 2.6. Metode in stiintele natu Metode generale Metode in stiinfele naturii Metode in stiinfele sociale le si in stiintele so In stiintele naturii existé metode cu un caracter general, aplicabile tuturor domeniilor cercetarii stiintifice. Acestea au anumite caracteristici in cazul in care se refera la o realitate naturala obiectiva, situata in exteriorul celui care observa. in acest caz, este vorba mai mult despre adaptarea unor metode transdisciplinare la sistemul muttidisciplinar al stiintelor naturii, Aceste metode sunt: = metode de observare; - metode de analiza; - _metode de simulare; = metode de interpretare; - metode statistice; - _metode bazate pe modele; - analiza datelor si documentelor; - metode experimentale; = metode de prezentare a rezultatelor. Aceste metode generale sunt adaptate specificului fiecarei discipline. In fizica, ele sunt concentrate spre fenomenologia proprie acestei discipline. In biologie, ele se aplicd la studiul materiei vii. In geologie, aceste metode se aplica scoartei terestre, cu elementele sale componente (minerale, roci, fosile, structuri, straturi). In geografie, in masura in care se refera la partea natural a mediului geografic, sunt asemanatoare celor din celelalte stiinte ale naturii Tn cazul stiintelor naturii, o importanté deosebité o au metodele de analiza directa, de masurare si interpretare. In mod deosebit insa, prin specificul lor, stiintele naturii dezvolta foarte mult o parte experimentala, in care fenomenele sunt studiate intr-un mod simulat sau dirijat. Metodele experimentale reprezinta, in acest context, partea de specificitate metodologica a stiinfelor naturii. Cercetarea in domeniul stiintelor sociale utilizeaza, intr-o masura mai mare sau mai mica, aceste metode generale, aplicdndu-le intr-un mod adaptat realitatii sociale Existé anumite metode specifice, cum ar = chestionarul obiectiv sau de opinie; - interviul individual sau de grup; - metode de analiza demografica; = studierea documentelor (cu un caracter pronuntat in cazul istoriei, dar prezenta si in cazul psihologiei, sociologiei si al flosofiei); - analiza textelor; - observarea directa si dirijaté a fenomenelor sociale; - metode bazate pe interpretarea modelelor. In ultima perioada de timp, tehnologia informatiei permite procesarea rapida a datelor de informare si ofertarea lor, sub forma unor serii interpretabile, Proiectul pentru Invajamantul Rural a1Metodologii integrate de analizé a mediului inconjurator 2.7. Metode in geografie Corelarea metodelor Geografia utilizeazé atét metode din stiintele naturii, cat si metode specifice stiintelor sociale, Corelarea lor este necesard pentru a surprinde mediul geografic in calitatea sa de realitate nou creata din interactiunea om - natura. In acest caz, un rol deosebit il au metodele care pot surprinde corelatile dintre cele dou domenii, la orice sacra si dimensiune a teritoriului Observarea directa reprezinta, prin traditie, 0 metoda larg utilizata in cazul geografiei, prin care realitatea analizata pe teren este transformata in imagine, schita, desen sau harta, Observarea mediata se realizeaz asupra unor produse rezultate dintr- 0 observare anterioara: fotografi, harfi, desene, imagini satelitare. Observarea dirijata reprezinta mai mult un algoritm prin care realitatea globalé este disociaté in parti componente observabile in mod individual. Un exemplu in acest sens ar fi edificator: decuparea mentala dintr-un sistem (un bazin hidrografic) a felului in care sunt organizate meandrele raului in raport cu elemente exterioare; in acest caz, observarea dirijaté incearcd sé gaseasca explicatii la forma si amplasarea meandrelor in functie de elemente care exista pe teren. Modelele grafice simplifica realitatea si permit o apreciere globala. Aceasta este insotité uneori de utilizarea unor date statistice ofertate prin serii si tabele Harta constituie metoda de baz a geografiei si forma specifica sub care este investigata si prezentata realitatea Analiza documentelor istorice si statistice reprezinta surse importante jn analiza geografica. Ele completeaza doar observarea directa, fara a avea un scop in sine. Imaginile satelitare permit o pozitionare precisa, in raport cu sistemul referential al harfilor clasice, a fenomenelor surprinse pe acesta. Metodele de masurare cantitativa se refera la orice fenomen investigat: densitatea fragmentarii reliefului, cantitatea de precipitatii ete. Compararea diferitelor situati si regiuni permite identificarea_unor asemnari si deosebiri vizibile; aceasta reprezint& mai mult un procedeu care, in cazul geografiei, are o utilizare foarte larga. Metodologia de investigatie a realitatii trebuie s& aib&, in cazul geografiei, un caracter integrat, deoarece realitatea observata este si ea vizibild intr-o forma integratd. Identificarea geosistemelor, a tipurilor de mediu, regiunilor si peisajelor, reprezinta, in acest context, o preocupare semnificativa prin care aceasta realitate este descrisd intr-un mod obiectiv. 42 Proiectul pentru Invatamantul RuralMetodologii integrate de analizé a mediului inconjurator 2.8. Prezentarea rezultatelor Modalitati de prezentare Geografia in ‘manualele scolare Modalitatile de prezentare a rezultatelor reprezinté forma prin care acestea sunt transmise de la o persoana sau un colectiv care a realizat © anumita investigatie, altor persoane interesate. Scopul investigailor il reprezinta sporirea cémpului de cunoastere prin analiza unor situatii noi si prin construirea unor sisteme conceptuale evoluate Tn cazul geografiei, metoda principala de prezentare (judecdnd dupa cea mai mare parte a lucrarilor de aceste fel) 0 constituie prezentarea narative, sub forma unor texte, mai mult sau mai putin explicative. Textele cu caracter demonstrativ sunt insotite de reprezentari grafice corespunzatoare. Prezentarea narativa este insotita, intr-un numar mare. de situatti, de imagini, grafice si indeosebi reprezentari cartografice. In cazul geografiei, se pare ca cel mai bun sistem de prezentare il reprezinta sistemul imagine — text — hart, in succesiuni diferite, care urmaresc logica inducerii adevarului. Supraabundenta descriptiva si informationala a textelor reduce posibilitatea inelegerii lor. Existenta hartilor oferd metode integratoare de analiza. Un rol important in prezentarea datelor il pot avea modelele care, printr- © constructie atenta, simplificd exprimarea si ofera un suport intuitiv interpretarilor. Prezentarea elementelor specifice geografiei ca disciplina scolara in manualele de geografie se realizeaza prin: - texte explicative si narative; - imagini; = reprezentari grafice; - harti (de diferite feluri si la diferite scari); - rezumate; = texte; - date cantitative dispuse in tabele; - sugestii tematice de analiza ulterioara. Tn cazul manualelor, acestea interfereazé in cadrul fiecarei unitati de invatare sau lectii, astfe! incat sd contribuie la atingerea unor obiective sau competente precise. In acest fel, manualul scolar este in acelagi timp 0 modalitate de prezentare a realitatii, cat si o metoda de intelegere structurata a acesteia. Studiu individual Analizeazi un manual scolar, dintre cele pe care le folosesti in procesul de invatamant, din perspectiva modului de prezentare a realitati geografice care face obiectul sdu, identificand - tipurile de texte; = reprezentarile grafice si cartografice; - modalitatile de prezentare a datelor, - modul de prezentare a informatiei factuale. Proiectul pentru Invajamantul Rural a3Metodologii integrate de analizé a mediului inconjurator Test de autoevaluare 2 |. Analizeaza intrebarile de mai jos si noteaza, pe o foaie alaturata, litera corespunzatoare raspunsului corect, pentru fiecare dintre ele (1) Imaginile satelitare au caracteristici care le aseamana foarte mult cu a. schitele; b, fotografile; ©. hartile; d. modelele. (2) Mediul inconjurator, peisajele si regiunile geografice sunt entitati teritoriale: a) fizico - geografice; _b) de geografie umana; ©) integrate; d) biopedogeografice. (3) Pentru compararea caracteristicilor diferitelor regiuni, hartile referitoare la acestea trebuie sa aiba urmatoarea caracteristica: a) sa fie la scari diferite; b) sd fie realizate la aceeasi scara; c) Sd reprezinte regiuni geografice diferite; 4d) s utilizeze aceleasi semne conventionale. (4) Metoda specifica de investigatie a geografiei si de prezentare a rezultatelor o reprezinta: a) observarea atenta si nararea elementelor observate; b) analiza elementelor si sintetizarea lor pe modele; c) analiza surselor de informare; d) reprezentarea cartografica a realitati (5) Metodele de interpretare, in cazul geografiei, presupun: a) indepartarea progresiva de datele de informare; b) cantonarea constatarilor in datele de informare; c) prezentarea datelor de informare; d) reprezentarea grafica a datelor de informare. Il. Explicd, peo pagina alaturata, de ce harta sinoptica este o metoda comuna mai multor stiinte Ill. Precizati raportul care ar trebui s& existe intre elementele componente ale manualelor de geografie (texte, imagini, hari, grafice, date) si programele gcolare corespunzatoare, precizind: a) raportul dintre obiective sau competente si activitatile de invatare; b) raportul dintre reprezentrile cartografice si continuturile programei; c) legatura dintre diversitatea modalitatilor de prezentare si atingerea obiectivelor sau a competentelor generale. 44 Proiectul pentru Invatamantul RuralMetodologii integrate de analizé a mediului inconjurator = Lucrare de verificare 2, notata de tutore Avand in vedere elementele parcurse pana in acest moment, experienta la clasa si caracteristicile spatiului geografic situat in jurul localitafii unde iti desfasori activitatea realizeaza, pe o pagina separata, sarcinile de mai jos. 1. Identifica trei elemente de geografie umana din orizontul local al asezarii unde iti desfagori activitatea, care sunt explicabile, fiecare, prin cate un element de geografie fizicd. Argumenteaza aceasta legatura pentru fiecare element (3x2p.=6p) 2. Identifica din realitatea inconjuratoare elementele care nu pot fi reprezentate cartografic si precizeaza, in fiecare caz in parte, ce modalitate consideri ca poate fi optima pentru a le prezenta intr-un mod intuitiv si sugestiv. (6p) 3, Presupunem realizata planificarea anuala la clasa a Vill-a Selecteaza trei elementele de legatura intre aceasta planificare si elementele corespunztoare presupuse de invatarea istoriei (4x2p.= 8p) Raspunsuri la Testele de autoevaluare Testul 1, \. a. Definitia s& cuprinda elementele mentionate la pagina 27. b. Elementele mentionate trebuie sd fie similare celor descrise la pag. 28 — 29 si sd reflecte interesul comun cu al altor stiinte pentru problematica realitatii inconjuratoare. II. Raspunsurile corecte trebuie sa se refere la: a) demografie, urbanism, sociologie, tehnologie; b) geologie; ¢) economie, geologie; d) fizica, matematica, tehnologia informatiei; e) demografie; f) fizica, chimie, matematica; g) biologie; hh) agricultura, economie, sociologie; i) tehnologie, economie. Proiectul pentru Invajamantul Rural rrMetodologii integrate de analizé a mediului inconjurator lll. Raspunsurile corecte pot fi similare unora dintre exemplele de mai jos: a) precipitatii bogate — cultura orezului; b) caracterul depresionar al reliefului — concentrarea populatiei: c) ariditatea climei — densitatea redusa a populatiei ete. Testul 2. |. Raspunsurile corecte sunt: 1 — ¢, 2-0,3-d,4-d,5-b Aceste raspunsuri pot fi verificate prin elementele de la pag. 33 - 35. \l. Explicafia trebuie sA cuprinda elemente care sa reflecte urmatoarele aspecte: - harta sinopticd este in esen{a o harta geografica; = elementele reprezentate sunt, in principal, date de natura fizica; - prelucrarea datelor are la baza un instrumentar matematic si tehnologia informatiei; - harta sinoptica poate avea destinatti diferite; - prevederea evolutiei vremii pornind de la harta sinopticd se poate baza pe modele de simulare. lll. Raspunsurile corecte trebuie s& cuprinda elemente similare celor de mai jos: a) activitatile de invatare presupuse de manuale trebuie sa duca in mod precis la atingerea obiectivelor sau a competentelor; b) confinuturile semnificative ale programei trebuie sa fie reflectate cartografic; existenfa_unor _reprezentari cartografice in sine nu faciliteaza_perceperea confinuturilor; ©) atingerea obiectivelor sau a competentelor generale este proportional cu diversitatea modalitatilor de prezentare a continuturilor ofertate, astfel incat acestea sd permita utilizarea unor forme diferite. Raspunsuri la lucrarea de verificare 2 |. Se acorda punctajul maxim pentru explicarea legaiturii dintre | trei elemente de geografie umana, explicabile prin elemente de geografie fizica. Il. Elementele nereprezentabile se refera la succesiuni de stari, elemente de evolufie, elemente de geografie sociala si culturalé, mentalitatile, opiniile personale ale locuitorilor, elemente de memorie individual sau colectiva 46 Proiectul pentru Invatamantul RuralMetodologii integrate de analizé a mediului inconjurator lll. Exemple: localizarea unor elemente istorice precise ale unor areale cu semnificatie istorica, a unor fenomene ale societatii, desfagurate pe anumite spatii, evolutia istoricd sau oragelor etc. Raspunsurile pentru lucrarea de verificare gi testele de autoevaluare de bazeaza, in mare mésura, pe anumite experiente personale, pe gradul de cunoastere a geografiei si a disciplinelor sale, precum gi pe experienta didactica. In cazul acestor raspunsuri, trebuie avuté in vedere caracteristica argumentatiei, care poate justifica raspunsul ales. Recomandari. Resurse suplimentare Pentru aprofundarea aspectelor invatate pana in prezent, este necesard utilizarea urmatoarelor elemente suplimentare: a) revederea programelor scolare, a continuturilor lor tematice si a planificdrilor anuale; b) Este utild parcurgerea manualelor scolare alternative. Din unele dintre aceste manuale au fost preluate in acest modul, in parte, fotografii, grafice si harli (manualele de clasele a IV-a si a Xi-a ale Editurii Corint, autor Octavian Mandrut, 2006), cu acordurile respective. c) Utiizarea atlaselor scolare pentru a sesiza diversitatea modaiitatilor de reprezentare cartografica in raport de scara, tipul harti, suprafata reprezentata, gradul de profunzime si semnele conventionale. Proiectul pentru Invajamantul Rural 47Relatilinterdisciplinare la nivel curricular Unitatea de invatare 3 RELATII INTERDISCIPLINARE LA NIVEL CURRICULAR Cuprins Obiectivele unitatii de invatare 3 3.1. Interdisciplinaritatea in stiinta si scoala 3.2. Programele scolare - analiza generala 3.3. Programele scolare din invafamédntul primar 3.4. Programe scolare din gimnaziu 3.5. Programe scolare din liceu 3.6. Structuri de invatare similare la diferite discipline 3.7. Opfionale integrate Lucrare de verificare 3 Raspunsuri la testele de autoevaluare. Recomandéri. Resurse suplimentare Obiectivele unitatii de invatare 3 48 49 51 53 55 58 61 64 68 69 70 - SA identifici corelatiile posibile la nivelul programelor gcolare; SA corelezi elemente disciplinare la nivel factual, procesual si metodologic; Sa aplici elementele interdisciplinare din stiinta in scoala; Sa elaborezi structuri interdisciplinare de instruire. Pe parcursul acestei unitati de invatare urmeaza sa realizezi urmatoarele obiective: 48 Proiectul pentru Tnvajamantul RuralRelatilinterdisciplinare la nivel curricular 3.1. Interdis: Accepfiuni ale termenilor Interdisci- plinaritatea stiintifica Un exemplu plinaritatea in stiinta si scoala Desi existé mai multe definitii si acceptiuni ale termenilor din sfera corelatilor interdisciplinare, anumite acceptiuni comune pot fi degajate in mod corespunzator pentru a avea un sistem referential comun in aplicarea curriculumului scolar. Interdisciplinaritatea reprezinté modalitatea de a utiliza concepte specifice diferitelor discipline in abordarea unor probleme comune, a unor domenii de granité si pentru realizarea unor corelatii intre discipline, grupe de discipline, precum si pe ansamblul activitatilor scolare. Transdisciplinaritatea semnificd mai mult latura metodologica, comuna mai multor discipline, situata in interiorul si intre acestea, Multidisciplinaritatea (sau pluridisciplinaritatea) inseamna analiza unei situatii din perspectiva unor discipline diferite, fara 0 corelare imanenta la nivelul conceptelor si al metodelor. Interdisciplinaritatea stiintificd reprezinta o problema la nivelul procesului de cunoastere in ansamblul sau. Aceasta tsi propune ca finalitate: - producerea de cunostinte noi, ca raspuns la necesitatile sociale; - realizarea unor legaituri intre disciplinele stiinfifice; - stabilirea unor legaturi intre ramurile stiintei; - ierarhizarea disciplinelor stiintifice; - infelegerea diferitelor perspective disciplinare. in domeniul stiintific, obiectul de studiu il reprezinta orice problema teoreticd sau rezultaté din necesitafi sociale, in urma careia rezulté o serie de concluzii cu caracter inovator. Interdisciplinaritatea stiinfificd este foarte legata de nofiunea de cercetare, care presupune, in acelasi timp, un sistem metodologic, transdisciplinar, corespunzator. In urma procesului de cercetare pot s& apara discipline noi, prin structurarea semnificativa a unor preocupari si constatari cu caracter inovator. Meteorologia este, in esenta, un domeniu interdiscipiinar, desi la origine este mai mult diviziune a fizicii. Termenul de meteorologie, utilizat prima data de Aristotel, a fost investit initial cu un confinut situat in paralel cu fizica. in prezent, meteorologia reprezinté un domeniu de utiltate stiinfifica si practica, spre care existé o convergenta disciplinara Este utiizat un aparat matematic complex, indeosebi legat de situatille probabilistice. Fizica isi pastreaza centrul de greutate in explicarea fenomenelor meteorologice. Amplasarea lor pe harta este o componenta apropiata cartografierii geografice. Proiectul pentru Invalamantul Rural 49Relatilinterdisciplinare la nivel curricular Interdiscipli- naritatea scolara Interdiscipli- naritatea profesionala Diferentieri Disciplina geografica cel mai apropiaté de meteorologie este climatologia, in care sunt luate in consideratie valori medii, suprafete intinse si elemente de omogenitate. Tehnologia si indeosebi supravegherea satelitara au dat un impuls deosebit cercetarilor meteorologice. Centrul de greutate calitativa al analizelor este transferat din statiile meteorologice in centrele de analiza a informatiei satelitare. Tehnologia informatiei permite atat prelucrarea datelor, cat si vizualizarea corespunzatoare a rezultatelor. Fizica, tehnologia informatillor si matematica faciliteazé elaborarea prognozelor meteorologice, cu 0 precizie mult mai mare decat in trecut. Predictiile reprezinté 0 preocupare importanta, de natura stiintifica si practica, a cercetarilor din domeniul meteorologiei Spre deosebire de interdisciplinaritatea stiintifica, interdisciplinaritatea scolara are ca finalitate difuzarea cunostintelor stiintifice si formarea actorilor sociali. Ea isi propune sa ofere conditille dezvoltarii proceselor integratoare referitoare la cunostinte, produse cognitive si are in preocupari organizarea cunostintelor scolare pe plan curricular, didactic si pedagogic. Obiectul de interes il constituie disciplinele gcolare (spre deosebire de interdisciplinaritatea stiintifica, orientata spre disciplinele stiintifice). Interdisciplinaritatea scolara are ca subiect al sdu ,elevul care invata” si se aplic in mod teoretic acestor subiecti in forme diferentiate. O caracteristic’ a interdisciplinaritatii scolare este aceea ca sistemul referential al continuturilor nu se restrange la stiinte, nici la disciplinele scolare, ci se poate baza pe o abordare care sé puna in al doilea plan diviziunile clasice ale stiinfelor. interdisciplinaritatea scolara duce la construirea unor legaturi suplimentare intre materiile gcolare prin intermediul unui proces de instruire orientat de obiective comune. Interdisciplinaritatea profesionala constituie 0 modalitate de integrare a cunostinfelor gi abilitajilor dobandite in scoala pentru atingerea unor performante cu caracter profesional. Aceasta are dimensiuni noi in cazul invatamantului liceal vocational, tehnologic si a scolilor de arte si meserii, unde exist posibilitatea certificarii nivelurilor de achizitie profesional, Acest tip de interdisciplinaritate are elemente comune cu interdisciplinaritatea gcolaré mijlocité de disciplinele din planul de invatamant, cu activitatile practice, tehnologii si cerintele calificarilor profesionale. De altfel, in formarea profesionala a elevilor nu au lipsit niciodata elemente de legatura intre diferite activitati, profesii si initiative individuale Spre deosebire de interdisciplinaritatea din stiinté (unde oamenii de stint din diferite domenii se intalnesc mai rar pentru a negocia probleme comune), in scoala existenta profesorilor de specialitati diferite faciliteaza, cel putin teoretic, o comunicare continua 50 Proiectul pentru Invaamantul RuralRelatilinterdisciplinare la nivel curricular 3.2. Programele gcolare — analiza generala Construirea programelor Programele actuale Majoritatea programelor au la baza concept si modele anterioare, care au evoluat pe parcursul mai multor secole, prin transformari succesive, Aceste programe au fost construite initial intr-o forma cu elemente de corelare, iar apoi s-au diferentiat in discipline scolare independente. Pana in prezent, construirea programelor a avut un caracter predominant disciplinar, ignorand destul de mult celelalte discipline scolare. Incepand cu derularea Proiectului de reforma a educatiei, co-finantat de Guvernul Roméniei si Banca Mondialé (1994 — 2001), a existat o preocupare de construire a unui curriculum national cu elemente de corelare si interdisciplinaritate, Astfel: - a fost introdusa disciplina Stiinte in invatamantul primar, cu tentative nereusite de a fi introdusa si th ciclul gimnazial; - a fost diversificata oferta curricular pentru liceu, prin curriculum la decizia scolii (care a facilitat abordarea unor domenii interdisciplinare); - s-au realizat anumite decupaje in planul de invatamant, sub forma arillor curriculare, care permit legaturi interioare mai stranse si mai eficiente; - a fost construit unui model de proiectare curricular (anual si a unitatilor de invatare) care, cel putin teoretic, ar fi trebuit sa omogenizeze procesul educational; - au fost elaborate obiective - cadru si competente generale pentru ariile curriculare si pentru mai multe clase succesive; astfel, obiectivele - cadru ale istoriei si ale geografiei in gimnaziu sunt foarte asemanatoare. Se observa ca programele scolare actuale se regdsesc in urmatoarele situatii in cadrul ciclurilor de invajamant: a) In invatamantul primar, programele sunt mai bine corelate intre ele si ofera o viziune interdisciplinara mai pregnant. Acest lucru este facilitat si de existenta unui organizator al invatarii pentru intreaga activitate (invatator). Succesiunea ,disciplinelor" gcolare in cadrul orarului zilnic si sAptamanal, in conditiile aceluiasi cadru didactic, oferé treceri foarte usoare de la o activitate la alta si, prin acestea, de la 0 disciplina la alta. b) In cictul gimnazial, programele scolare sunt atomizate intr-un mare numar de discipline individuale, contribuind la fragmentarea realitatii care trebuie invatata. In esenf, individualizarea unor discipline noi (biologia, fizica, chimia) este un fapt pozitiv, deoarece permite studierea acestora in modalitati similare stiintelor. Practicarea instruirii de cétre cadre didactice diferite (cu exigente disciplinare cunoscute) contribuie la fragmentarea cAmpului invatari. Utilizarea unor obiective — cadru comune sau asemanatoare in cadrul arilor curriculare de cadre didactice diferite nu integreaza cunostintele si achiziile, Proiectul pentru Invalamantul Rural 51Relatilinterdisciplinare la nivel curricular Logic si psihologic in invatare c) In ciclul liceal inferior (clasele IX — X) se accentueaza diversificarea. Un element de noutate (dupa anul 2002) este incorporarea in cadrul programelor scolare a unor elemente minimale ce deriva din utilizarea competentelor - cheie sugerate sistemelor de invatamant europene. Existen|a disciplinelor optionale, chiar daca sunt predate de persoane cu pregatire disciplinaré, favorizeaz@_construirea unor —cursuri interdisciplinare atractive. d) In ciclul liceal superior exista o tendinté de diversificare disciplinara, completata cu extensiunea curriculumului la decizia gcolii si promovarea unor optionale interdisciplinare. Incepand de la un anumit nivel, tehnologia informatica favorizeaza conectarea cunostintelor ofertate prin intermediul unor metode transdisciplinare, precum gi accesarea unor informafii care nu mai este cantonaté in mod strict in cadrul_unor discipline clasice, Tema de reflectie Reciteste textul anterior, referitor la programele scolare (a - d) Presupunem ca iti este cunoscut succesiunea disciplinelor scolare ale obiectului de studiu geografie, pe parcursul claselor IV — Xl Exemplificd aceste caracteristici (a — d) cu elemente specifice ale programelor scolare de geografie pentru clasele corespunzatoare Principiul raportului psihologic — logic in invatare (Kneller, 1973) are o semnificatie deosebité in zilele noastre, atat_ in _domeniul interdisciplinaritatii, cAt si al organizairii invatarii si continuturilor dintr-o perspectiva integrata, Conform acestui principiu, in prima parte a scolaritati continuturile trebuie sd fie adecvate dimensiunii psihologice a individului si sA urmeze structurile psihologice de invatare. In a doua parte a scolaritatii, invatarea trebuie sd fie predominant logicd, adic adecvata logicii si metodologiei stiintei in general si a stiintelor in special. Fixarea ca varsta a trecerii de la etapa logicd la cea psihologic in invalare nu este stabilité cu precizie, dar in principiu ar trebui sa fie situaté pe parcursul parti finale a gimnaziului Invatarea psihologicd presupune organizarea continuturilor in structuri adecvate proceselor de cunoastere si activitatii intelectuale, facdnd o relativa abstractie de limitarile disciplinare Tnvatarea logicd presupune abordarea in profunzime a domeniilor disciplinare, cu elementele conceptuale si metodologice implicite disciplinelor. Elaborarea acestei teorii (1935) s-a facut intr-un moment in care exista o dezvoltare disciplinara accentuaté. Raportul psihologi - logic in invatare devine de mare interes si actualitate, in contextul incerearilor de integrare a conceptelor disciplinelor si stiintelor intr-un camp corelat. 52 Proiectul pentru Invaamantul RuralRelatilinterdisciplinare la nivel curricular 3.3, Programele scolare din invatamantul primar Caracteristici generale Stiinfe ale naturii Geografia Tn invatamantul primar, programele gcolare au 0 corelatie mai puternica intre ele, deoarece traditia acestui inva{amént si nivelul de varsta al elevilor au presupus intotdeauna 0 instruire de tip integrat, In primul an de scoala, disciplinele gcolare au o individualitate relativ redusa, deoarece prin natura activitafilor elementare presupuse se realizeaza parcurgerea unor continuturi cu caracter elementar. jin clasele | — Il, diferentierea este mai mare intre limba romana si matematica, celelalte discipline gravitand in jurul acestora Tn clasele Il — IV, prin aparitia unor discipline noi (stiinte ale naturii, educatie civicd, istorie si geografie), se mareste mult aria cunoasterii situaté dincolo de cele doud diviziuni clasice (matematica si limba romana, cu toate formele sale). Structura interioaré a programelor permite urmérirea unor obiective transversale gsi schimbul de continuturi. In ultimii ani, panorama continuturilor ofertate in ciclul primar este puternic completata si amplificata cu informatiile multimedia. Tn clasele Il — IV a fost introdusa in ultimii ani o disciplina de invatamant denumita Stiinte (stiinte ale naturii). Ea inlocuieste o disciplina aparent similar, denumita Cunoasterea naturi Programa de Stine este unitaré pentru clasele Ill — IV, cu anumite diferentieri in ‘nivelul de atingere a obiectivelor si in detalii ale continuturilor. Prin intermediul acestei discipline gcolare se incearca construirea unei imagini integrate asupra campului actual al cunoasterii naturii. Prin stiinte se subinteleg fizica, chimia si biologia, la un nivel elementar si intr-o forma integrata Diviziunile interioare ale acestei discipline realizeazé o distinctie intre trei mari componente: a) lumea inconjurétoare (corpuri, substanta, transformairi); b) lumea vie (plante si animale); ¢) omul Aceasta structura nu are propriu-zis un caracter disciplinar, dar las s& se intrevadi divizéri ulterioare. Dimensiunile metodologice ale programelor insist foarte mult pe activitati de invatare bazate pe observarea realitatii si anumite activitati experimentale (care pot sd puna baza cercetérilor stiintifice) Schimbarea programei de geografie in anul 2006 a facilitat aparitia unei discipline gcolare cu o denumire noua, care a inlocuit un punct de vedere pastrat prin traditie Proiectul pentru Invalamantul Rural 53Relatilinterdisciplinare la nivel curricular Procesul de invafamant Disciplina scolaré denumita ,Introducere in geografie” arata foarte clar cd igi propune sa ofere o perceptie elementara globala a geografiei, cu un caracter predominant intuitiv si minimal. Titlul ei este insotit de precizarea vectorului metodologic interior ,de la localitatea natala la planeta” Aceasta dimensiune metodologicd principalé a geografiei araté ca demersul de cunoastere trebuie s4 porneasca de la localitatea natala, pand la dimensiunea planetei, parcurgand etape _succesive intermediare: orizontul apropiat si local, regiunea, tara si continentul Prin pozitia pe care 0 are geografia in cadrul ariei curriculare ,Om si societate", noua programa dezvolt legaturi importante cu istoria gi educatia civicd. Prin geografia fizicd are legaturi foarte stranse cu stiintele naturi Sub raportul dimensiunii interdisciplinare, aceasta disciplina scolara (,Introducere in geografie") realizeaza conexiuni cu stiinfele naturii si stiintele despre om gi societate. Programele scolare pentru invatémantul primar induc si elemente comune de proiectare, organizare si desfagurare a instruiri. Modul de construire a obiectivelor educationale, corelarea lor intre discipline asemanatoare, recomandarea unor activitati de invalare observative si experimentale faciliteazi realizarea unor legaturi stranse la nivel conceptual si metodologic pentru toate disciplinele dintr-un an scolar. Experienta invatatorilor faciliteazé un proces de invatémant in care legaturile intre discipline sa fie evidente. Gradul rapid de schimbare al unor discipline scolare (stiinfe ale naturii, geografie, istorie) au creat invatatorilor, la inceput, anumite dificultati, prin noutatea si abundenta informafiei curriculare, in conditile in care atenjia principala a invatatorilor se indreapta spre matematica si limba romana. Exist activitafi sugerate de programa scolard care stimuleaza lucrul in grup, elaborarea unor portofolii, realizarea unor cercetari in orizontul local. Legaturile interdisciplinare pot fi practicate astfel la nivel metodologic si al unor centre de interes (cum ar fi studiul integrat al orizontului local). Studiu individual Compara programele de stiine ale naturii, istorie, geografie si educatie civica pentru clasa a |V-a, Pe baza acestora, identifica: 1. Exemple de legaturi intre cate doua discipline; 2. Exemple de legatur la nivelul obiectivelor de referinta; 3, Exemple de legatur la nivelul continuturilor. Consemneaza aceste exemple pe pagii separate. Ele se vor adéuga surselor de informare necesare unei predari interdisciplinare. 54 Proiectul pentru Invaamantul RuralRelatilinterdisciplinare la nivel curricular 3.4, Programe scolare din gimnaziu Clasa a V-a Obiective $i continuturi in gimnaziu Geografie generala Diversitatea naturala $i umana Aceasta clas reprezinté un moment de schimbare profunda a confinutului si felului invafari. Prin trecerea de la un singur cadru didactic (care asigura unitate continutului si a invatarii) la mai multe cadre didactice (care favorizeazi segmentarea disciplinar si metodologica), elevii sunt pusi in fata unei modificdri radicale a demersului de invatare, Aparitia, in clasa a V-a, a unor discipline noi si cresterea substantiala a exigentelor contribuie la ridicarea nivelului general al exigentelor. Acest moment de inceput al gimnaziului se suprapune, in linii generale, momentului de trecere de la stadiul operatillor concrete, la stadiul operatiilor formale. Din acest punct de vedere, explozia disciplinara favorizeaza dezvoltarea operatiilor concrete in cazul unor situatii foarte diverse. Pe parcursul claselor gimnaziale (V - VIII) sunt urmarite, pentru fiecare disciplina, aceleasi obiective — cadru, cu obiective de referinta specifice fiecarei clase. Corelarea unor obiective de referinté s-a realizat in interiorul arilor curriculare. Exist pe parcursul claselor gimnaziale (V — VIII) anumite elemente cu origini in invatéméntul traditional, care nu au fost remediate pana acum - corelatia aproximativa intre fizica si matematica, anumite notiuni fizice depasind nivelul pregatirii matematic; - caracterul enciclopedist al unor discipline (biologie, geografie); corelatia redusa sub raportul continuturilor intre geografie si istorie, intre geografie si disciplinele stiintifice, intre istorie si educatia civicé: - absenta stiintelor la clasa a V-a (las neterminat proiectul de predare integrata a acestora, realizata in clasele III - IV); In clasa a V-a existé o disciplina scolaré cu un pronunfat caracter egrat si de legatura intre stiintele naturii si stiinfele societatii: geografie generalai (notiuni elementare). Aceasta disciplina cuprinde atat elemente minimale de geografie fizica, ct si de geografie umana Prin sintetizarea lor in acest obiect de invatamant se realizeazi o anumit& corelatie intre latura naturala si umana a mediului inconjurator. Disciplina ofera premisele unei dezvoltari ulterioare atat in zona stiintelor despre natura, cat si a disciplinelor sociale. Totodaté, exersarea reprezentarilor cartografice la acest nivel ofera elevilor o metoda aplicabila si in alte situatti Pe parcursul claselor V - VII, programele gcolare de istorie si de geografie realizeaza impreuna premisele intelegerii diversitafii mari a realitatii inconjuratoare. Astfel, prezentarea continentelor si a : tarilor, a evenimentelor istorice, popoarelor si culturilor, asigura intelegerea acestei mari diversitafi, in condifile in care societatea omeneasca are elemente si aspiratii comune. Proiectul pentru Invalamantul Rural 35Relatilinterdisciplinare la nivel curricular si lstoria roméanilor Pe parcursul invatamantului gimnazial, poate cea mai stransé legatura intre doua discipline scolare se realizeaza la nivelul clasei a VIll-a, intre istorie si geografie, prin {storia romanilor’ si ,Geografia Romaniei’. Legatura igi are originile in abordarea aceluiasi teritoriu, sub aspectul geografiei sale si a istoriei locuitorilor. Pe parcursul predarii acestor discipline, legaturile sunt foarte mult atenuate, deoarece constructia interioaré a lor nu s-a facut prin imbinarea acestora. Desi obiectivele — cadru sunt aseménatoare, ordonarea continuturilor ofertate indeparteaza corelatiile posibile, deoarece aceste discipline au la baza paradigme diferite: un anumit algoritm de prezentare a geografiei Romaniei (de la pozitia geografica la turism) gi caracterul predominant cronologic la istorie. In cazul unor profesori de istorie (care predau si geografie), de geografie (care predau si istorie) sau de istorie — geografie, corelatia este, teoretic, posibila intr-o masura mai mare. In mod frecvent la acest nivel exista resurse de timp pentru discipline optionale care uneori iau forma cercetrii orizontului local (,Geografia gi istoria orizontului local”) Studiu individual Analizeaza programele scolare de geografie, precum si ale altor discipline scolare in gimnaziu si raspunde, pe o pagind separata, urmatoarelor cerinte: 1, Precizeaza doua caracteristici ale programei scolare de geografie pentru clasa a V-a referitoare la dimensiunile sale interdisciplinar. 2. Demonstreaza, prin 2 -3 exemple, caracterul convergent al geografie si al istoriei, in prezentarea diversitatii lumii contemporane; 3. Compara obiectivul - cadru ,Situarea corecta in spatiu si timp” la geografie si la istorie, in doua clase ale invatamantului gimnazial 4. Precizeaza doud elemente pentru care programele de geografie si de istorie pentru clasa a Vill-a au posibilitati mai mari de a fi corelate. Tema de reflecti Analizeaz felul in care se realizeaz corelatia dintre geografie si stiinte pe parcursul claselor Ill V, avand in vedere urmatoarele criteri: - obiectivele de referinta; - caracteristicile continuturilor; - investigarea orizontului local; - observarea si masurarea fenomenelor. 56 Proiectul pentru Invaamantul RuralRelatilinterdisciplinare la nivel curricular Test de autoevaluare 1. |. Analizeaza intrebarile de mai jos si incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect, pentru fiecare dintre ele. 1. Mediul inconjurator este un concept care are in centrul sau: a. societatea omeneasca; b. activitatile economice; c. mediul natural; d. plantele si animalele 2. Caractetisticile mediului inconjurator sunt influentate de: a. pozitia in cadrul tipurilor de medii; b, Intinderea teritoriului; ¢. gradul de cunoastere al teritoriului; d. aspectul exterior al peisajului 3. Tipurile de informatii oferite de programele scolare sub raportul legaturilor interdisciplinare: a. au un caracter obligatoriu; b. au un caracter optional; ©, pot fi ignorate; d. sunt utilizate in masura reflectarii lor in manual. 4, Discipline scolare integrate pot fi realizate indeosebi intr-un dintre urmatoarele situatii: a. ca discipline optionale; b. ca extinderi ale capitolelor clasice; c. ca detalii disciplinare; d. ca adausuri la informatia existenta 5. Elementul de referint care omogenizeaza cerintele unei invat un caracter interdisciplinar este prezent in programele scolare prin a. competente specifice; b. confinuturile manualelor; c. competentele - cheie; d. activitatea profesorului ll. Analizeaz& caracteristicile _mediului geografic, sub raportul interdisciplinaritatii gi al transdisciplinaritatii, precizand elementele care argumenteaza aceste aspecte: a) Interdisciplinaritate: b) Transdisciplinaritate: Proiectul pentru Invalamantul Rural 37Relatilinterdisciplinare la nivel curricular 3.5. Programe gcolare din liceu Evolutia programelor Stiinte Istorie Geografie Programele de liceu s-au modificat sensibil in ultimii ani; aceste modifica se refera la: - utilizarea sistemului de competente (In locul sistemului de obiective); - modificéri ale structurii invatémantului prin generalizarea invatamantului obligatoriu de zece ani; - modificari ale planului de invatémant si in profilurile de formare; - utiizarea competentelor cheie sugerate de Uniunea Europeana in cadrul sistemului de referinta dat de competentele generale si specifice; - modificarea structurii interne a unor discipline (istorie, geografie); - aparitia unor discipline noi (stiinte, in ciclul liceal superior, la profilul uman, inlocuind discipline traditionale); - pastrarea unei oferte substantiale pentru discipline optionale si chiar a unei oferte de CDL (curriculum de dezvoltare locala)). In ciclul liceal superior a apérut o disciplind noua, denumita ,Stiinfe’, prin corelarea gi sintetizarea elementelor esentiale din biologie, fizicd si chimie, la profilul uman. Programele gcolare pentru aceste discipline au incercat sd integreze continuturi diferite, dar au pastrat in interiorul lor diviziuni in care se pot recunoaste disciplinele traditionale, chiar daca denumirile sunt estompate de ofertarea unei tematici La clasa a XiLa, aceasta disciplina noua este centraté mai mult pe biologie. Existenta acestui nou obiect de invatémant (Stiinte) ofera un exemplu de corelare interdisciplinara care este realizata insa doar intr-o forma elementara Renovarea programelor de storie s-a facut renuntandu-se la exclusivitatea criteriului cronologic (care a fost pastrat totusi subiacent in cadrul fiecarui capitol) si accentuarea problemelor majore: comunitatea, viala economicd, oragele, sistemul politic, evolujia cunoasterii, cultura S-a diminuat totodaté considerabil oferta informationala referitoare la ani, perioade, persoane, batalii. Continutul a devenit mai selectiv, lasénd posibilitatea alegerii dintr-o tematica ofertata. Istoria din ciclul liceal superior s-a indepartat sensibil de perceptia anterioara, in care era considerata 0 succesiune de evenimente, date si persoane, spre o situatie noua, in care se pune accentul pe o problematic cu elemente de interdisciplinaritate (cultura, viata spirituala, viata sociala si economica). Geografia_si-a modificat substantial structura interna, tematica si finalitatile in ciclul liceal superior. Au fost construite, in 2006 — 2007, doua discipline educationale centrate pe continuturi de geografie, cu un caracter profund inovator. La clasa a XI-a, a fost construit un obiect de invatémant cu un pronuntat caracter integrator si elemente de interdisciplinaritate: ,Probleme fundamentale ale lumii contemporane". Acesta are o predominanta geografica evidenta, dar include o tematicd de actualitate (protectia mediului, elemente de geopoiitica, sistemul economic mondial, probleme 58 Proiectul pentru Invaamantul RuralRelatilinterdisciplinare la nivel curricular Competente - cheie legate de populatie si asezari). Ea apeleaza (sau ar trebuie sa apeleze) in procesul educational la elemente din alte discipline gcolare, din tehnologie, find construita pe concretizarea unor competente - cheie, ele insele cu caracter interdisciplinar. La clasa a Xil-a, urmeaza s& se introducd o alta disciplina noua: »Europa — Romania - Uniunea Europeana — probleme fundamentale" Aceasta programa integreaza, pe un continut centrat pe sistemul Europa — Romania — Uniunea Europeand, probleme de actualitate, care isi propun sé creeze o baz minimal, de cunoastere a Europei si Uniunii Europene, in condifile noii pozitii a Romaniei fata de acestea Cele doud programe noi cuprind in interiorul lor si_un curriculum diferentiat, cu valente interdisciplinare, referitoare la societate si cultura (geografie sociala si culturala). Competentele — cheie sugerate de Comisia Europeana reprezinta un cadru referential suficient de articulat si de modern, care sa faciliteze, ceea ce acestea isi si propun, integrarea structurilor de invatare in perspectiva compatibilizarii sistemelor educationale europene si invatarea pe parcursul intregii viefi Competentele — cheie, prezentate in ,Didactica geografiei |", fac parte imanenta din programele scolare de geografie pentru liceu gi se regasesc, intro forma evoluata, pentru aceste doua clase terminale. Documentul de aprobare al programelor pentru ciclul liceal superior (clasele X! — XII) evocd aceste competente — cheie ca sistem referential maximal de raportare, Aceste competente — cheie u o profunda valoare functional interdisciplinard, deoarece presupun abordarea in comun, de disciplinele gcolare, a unor domenii cu semnificajie educationala, cum ar fi: limba si comunicare, stiinfe, tehnologii, educatie antreprenoriala si civicd, tehnologia informatiei si comunicarii, metode gi tehnici pentru educatia permanent, utilizarea metodologillor stiinftice. Intentia de realizare a unui invatamént cu valente interdisciplinare si metodologie transdisciplinara este sustinuta pe plan educational de o proiectare relativ unitaré, sugerata in cadrul programelor scolare si concretizaté in ghidurile metodologice de tip curricular. Proiectarea anuala, a unitatilor de invatare gi elementele lor interioare au o structura comuna pentru disciplinele din ciclul liceal, asigurand, cel putin formal, posibilitatea unificdrii conceptuale a procesului de invatamant centrat pe acestea. Modelele programelor sunt transferate si disciplinelor optionale. In interiorul programelor exista referiri semnificative pentru realizarea unor structuri interdisciplinare la nivel conceptul, metodologic si al continuturilor. Concretizarea programelor de liceu i urmarirea acestor competente - cheie au creat posibilitatea realizarii unor inovatii semnificative de catre cadrele didactice interesate si cu preocupari Proiectul pentru Invalamantul Rural 59Relatilinterdisciplinare la nivel curricular Tema de reflectie Analizati programele gcolare de geografie din ciclul liceal inferior (clasele IX — X) si pentru ciclul liceal superior (clasele XI — II), aga cum pot exista ele pe site-ul www.edu.ro si realizati urmatoarele cerinte. 1. Compara confinuturile programelor sub raportul lor fata de problematica interdisciplinaritafil 2. Identificd acele elemente incluse in programa care fac referire la interdisciplinaritate. 3. Precizeaza domeniile noi, cu caracter interdisciplinar, abordate in ciclul liceal superior si mentioneaza disciplinele cu care sunt corelate 4, Explicd modul in care utilizarea competentelor — cheie faciliteaza un invatamént interdisciplinar. 5. Denumeste patru discipline optionale cu o tematica preponderent de geografie, care pot fi realizate in liceu si sd aiba un caracter interdisciplinar mai pronuntat. Foloseste spafiul liber de mai jos pentru rezolvarea sarcinii. 60 Proiectul pentru Invaamantul RuralRelatilinterdisciplinare la nivel curricular 3.6. Structuri de invatare similare la diferite discipline Curriculum National Strategii didactice Prin finalizarea activitatii de definitivare a curriculumului national (in anul 2007, prin noile programe pentru clasa a Xil-a), exist o structura unitaré a disciplinelor scolare, pe intregul parcurs al invataméntului preuniversitar, cu anumite diferente intre invatamantul din clasele | - VIII si ciclul liceal (acestea se referd la existenta sau nu a activitatilor de invatare, la centrarea pe obiective sau competente etc.). Curriculumul National a facilitat (cat a fost posibil) corelarea interdisciplinara in cadrul arillor curriculare, a favorizat introducerea unor discipline colare (presupuse a avea predominant un caracter integrat) si a oferit posibilitatea unei proiectari de tip curriculare, cu elemente de omogenitate. Publicarea programelor gcolare in volume care au cuprins mai multe programe (pe clase, pe grupe de clase, pe arii curriculare) a facilitat, la nivel teoretic, lecturarea lor de diferiti profesori, din perspectiva propriului obiect de invatémant, dar si din perspectiva unor legaturi interdisciplinare posibile. Organizarea colectivelor de profesori pe arie curricularé a facilitat, de asemenea, schimburi de opinii asupra proiectarii si realizarii instruiri, inclusiv a marit posibilitatea realizarii corelafillor interdisciplinare si a construirii unor optionale cu un caracter interdisciplinar sau integrat. Modelu! de proiectare aplicat incepand din anul 2001 in invatémantul liceal (concretizat in ghiurile metodologice pe discipline sau arii curriculare) ar fi trebuit s4 ducd, cel putin teoretic, la 0 corelare mai stransa a continuturilor si la asumarea competentelor transdisciplinare Este greu de evaluat in ce masura acest lucru se realizeazA sau va constitui un deziderat de viitor. Cea mai larga forma sub care pot fi corelate elementele educationale in structuri de invatare similare mai multor discipline o reprezinta strategiile didactice. Aceste strategii pornesc de la ideea ca invatarea trebuie organizata in structuri care sé aibé o coerenté interioard si sa fie parcurse cu ajutorul unei metodologii predominante (denumire transferata asupra strategie’). Strategia didactica este foarte mult influentata de factorii educationali externi (mediul educational, nivelul de dotare, caracteristicile colectivului de elevi) si depind foarte mult de stilul didactic al profesorului Tntr-0 lucrare relativ recent referitoare la_interdisciplinaritate (Interdisciplinary Approaches to Curriculum, 1997), se sugereaza un plan de construire a unitatilor cu caracter interdisciplinar, care cuprinde: denumirea unitatii tematice, temele, privire general, dezbaterea ideilor, vocabular, planificarea lectiei, evaluare. Aceasté metodologie se aplica relativ invariant in construirea unor unitati tematic. Dintre unitatile tematice, mentionam cAteva, pentru a sublinia caracterul lor Proiectul pentru Invalamantul Rural 61Relatilinterdisciplinare la nivel curricular Projectarea holistica Evaluarea rezultatelor instruirii interdisciplinar: zborul, ziarul, timpul, modificarile, mediul inconjuréitor, energie, inventi, modele. © modalitate integrata utilizaté, dupa cate stim, destul de putin, o constituie proiectarea holistica. Aceasta este destul de generalizaté in Regatul Unit, ghidurile metodologice pentru profesori promovand exclusiv aceasta strategie. Proiectarea holistic cuprinde elemente cunoscute (competente sau obiective, confinuturi, metode si mijloace), dar si unele elemente noi, cum ar fi: - ancorarea elementelor noi in structuri anterioare de invafare, printr-un referential biunivoc, care valorizeaza ambele structuri; - ofertarea unei problematici de discutie (cu un caracter minimal) pentru tematica abordatd, astfel incat parcurgerea ei si conduca la abordarea tuturor domeniilor presupuse; = acordarea unei pozitii semnificative a limbajului (general si de specialitate) in economia interioara a unitatii de invatare; - ofertarea unor sugestii bibliografice pentru dezvoltarea tematicii abordate; - 0 parte importanta este acordata legaturilor interdisciplinare care se presupun a fi realizate cu alte domenii (abordare interdisciplinara), Proiectarea holisticd, in aceasta forma, porneste de la construirea unor structuri asemanatoare unitatilor de invatare si caracteristicilor acestora: sa pomneasca de la obiective sau competente comune, sf se desfasoare continuu in timp si s& se finalizeze prin evaluare. Aceste elemente componente sunt reprezentate grafic in structura lor minimala. Parcurgerea designului unitatii de invatare de acest fel asigura o percepere globala, holistic, a intregului, in raport de care se realizeaza parcurgerea elementelor componente. Foarte interesanta este centrarea structurilor holistice pe teme cu un pronuntat caracter interdisciplinar. Dam cteva exemple din geografie: - omul si mediul inconjurator; - statele si diversitatea umana; - oragele $i amenajarea lor; - organizarea spatiului locuit; - energia si formele ei Evaluarea rezultatelor instruirii poate reprezenta in sine 0 modalitate de stimulare a interdisciplinaritatii. Evaluarea centraté. pe competente faciliteaz4 0 abordare care s& aiba in vedere competentele asumate disciplinar (dar care sunt, in realitate, construite intr-o viziune integraté). Evaluarea unei competenfe anumite, de exemplu ,Utiizarea terminologiei specifice’ (prezenta in majoritatea programelor scolare) presupune construirea unor itemi care, chiar dacd au o informatie disciplinara, pot s& faciliteze si aprecieri mai largi. De exemplu, construirea unui text cu termeni ofertafi, pe o tematica data (indiferent de disciplina). Demersul de evaluare are, in acest caz, un efect integrator. 62 Proiectul pentru Invaamantul RuralRelatilinterdisciplinare la nivel curricular ‘Studiu individual Analizeaza programele scolare de geografie pentru clasele V - Vill si, pe baza lor raspunde, pe o pagina separata, urmatoarelor cerinte: 1. Identificd teme care pot fi predate la aceeasi clasa intr-o structura interdisciplinara, cuprinzand elemente din cel putin doua discipline diferite; 2. Realizeaz4 un vocabular de termeni minimali, pentru o anumita clasa, identificati in programele scolare ale tuturor disciplinelor; 3. Identificd, pentru fiecare clas de gimnaziu, V, Vi, Vil, VIll, disciplinele cu care geografia are, in fiecare caz in parte, cele mai multe posibilitati de abordare interdisciplinara. In acest sens, mentionati aceste discipline si tematica de interes comun. Tema de reflectie Analizeaza urmatoarele teme: orasul, marea, poluarea aerului. Alege una dintre temele de mai sus si identifica disciplinele de invatamant (cu problematica lor, aga cum este redata in programele scolare) care pot oferi un suport disciplinar pentru abordarea acestor teme interdisciplinare Pe baza celor de mai sus, noteaza pe o pagina alaturata urmatoarele: a) Denumirea temei b) Obiectivele comune care pot sé fie asumate; ¢) Confinuturile minimale; d) Elemente de metodologie; e) Avantajele acestei abordairi; f) Dezavantajele; 4) Modul de evaluare necesar; h) Reflectarea acestora in pregatirea cadrului didactic; i) Referinte bibliografice minimale; }) Legatura tematicii cu comunitatea locala; k) Modul de colaborare cu alfi profesori Proiectul pentru Invalamantul Rural 63Relatilinterdisciplinare la nivel curricular 3.7. Optionale integrate Situatia actuala Optionale integrate Civilizatie si cultura Introducerea disciplinelor optionale in invatamantul preuniversitar (indeosebi dup 1998) a stimulat realizarea unor optionale cu un pronuntat caracter integrat. Existé o diversitate mare de abordari si niveluri diferite de realizare. Un important numar de optionale au fost transformate in lucrari cu un caracter independent, sub forma unor suporturi de instruire diferite de disciplinele traditionale Consiliul National pentru Curriculum a oferit si un cadru de proiectare a disciplinelor opfionale, pentru a omogeniza prezentarea ofertei curriculare din cadrul CDS. Dupa o perioada de maximizare a ofertelor (2000 — 2002), acestea s-au redus cantitativ. Desi nu exist un inventar al disciplinelor optionale, realizarile individuale atest o legatura strans intre profesorul care propune optionalul si tipul de optional Elementul principal in construirea acestor domenii de discipline optionale i reprezinta situarea sa intr-o anumité norma didactica. Disciplinele predate de profesori cu o pregatire mulilateralé sau de colective de profesori sunt foarte rare. Exist, de asemenea, putine situatii in care se realizeazé o ,predare de grup". Un optional integrat trebuie sa aiba anumite caracteristici care vizeaza: - asumarea unor obiective comune, transdisciplinare, asemanatoare celor din programele scolare si adaptate varstei elevilor; - identificarea unui centru de interes sau o problema importanta din domeniul cunoasteri; - inventarierea posibilitatilor disciplinare de a fi convergente spre un optional de acest tip; - realizarea unei proiectari curriculare corespunzatoare, in conformitate cu modelele sugerate; - crearea unei oferte de suporturi de instruire si a unor metodologii diverse, care s& permita abordarea tematicii din perspective diferite; - preocuparea pentru o evaluare transdisciplinara In perioada 1993 — 1994 (anterior construirii curriculumului national si a CDS din cadrul acestuia), a existat inifiativa realizarii unor cursuri de acest fel. Acest lucru a fost posibil prin includerea in planul de invajamant a 2 ore distincte destinate unor discipline si activitati optional. Acest curriculum integrat a fost descris si experimentat intro forma perfectionata pe parcurs (MAndrut. O, Mandrut, M, 1993, Proiect pentru un curs de civilizatie $i cultura). Aceasta incercare a fost transferata ca intentie si in zona invatémantului universitar. Scopul acestui curs, in ambele cazuri, era acela de a oferi o imagine coerenta asupra realitatii inconjurdtoare, indeosebi in domenii ignorate pana in acel moment (cultura, civilizatie, evolutia stiintei) 64 Proiectul pentru Invaamantul RuralRelatilinterdisciplinare la nivel curricular Finalitatea acestui experiment urmarea introducerea unei programe scolare la un anumit nivel, pentru intreaga generatie de elevi. Modul de abordare ulterior al construirii Curriculumului National a modificat paradigma spre preocupati disciplinare de mica intindere, pulverizate intr-o multitudine de discipline optionale. Suma acestora ar reprezenta, probabil, un curs integrat de civilizatie si cultura. Stiinte La nivelul inva{éméntului liceal exist in diferite {ri (inclusiv in fara noastra) preocupari pentru construirea unei structuri cu denumirea ~Stiinfe", cu un caracter integrat Pentru a oferi un sistem de referinté celor interesati, redam in continuare, pe scurt, structura unei discipline scolare utiizata larg si cu mult succes in Regatul Unit, ca disciplina importanta a pregatirii de baza (Science, 1997). Tematica cuprinde urmatoarele capitole: 1. Procese ale vietii si vietuitoare Procesul vietii si activitatea celulara Oamenii ca organisme Plantele verzi ca organisme Variatie si evolutie Vietuitoare si mediul lor de viat 2. Materiale si proprietafile lor Clasificarea materialelor Transformari ale materialelor Modele ale transformarilor 3. Procese fizice Electricitate si magnetism Forte si migcare Unde Pamantul si Universul Surse de energie si transformarea energie Radioactivitate Tematica interioara este detaliata in cadrul acestor probleme majore in 160 de unitati de invatare. Caracterul interdisciplinar se impune de la sine prin modul de abordare al problemelor, coerenta demersului, metodologia transdisciplinara si extensiunea problematicii in viata cotidiana, Studiu individual Identifica in lucrarile pe care le ai la dispozitie sau in biblioteca trei lucrari care fac referiri la interdisciplinaritatea tn stiintaé sau in invatémént, precizand pentru fiecare a) autorul, b) denumirea luerairii, c) anul si locul aparitiei, d) trei idei principale referitoare la acest subiect, e) doua elemente care pot fi utilizate in activitatea zilnica la clasa Proiectul pentru Invalamantul Rural 65Relatilinterdisciplinare la nivel curricular Tema de reflectie Pe baza celor studiate pana acum (subcapitolul 3.7.), realizeaza programa unei discipline optionale, care s& aiba urmatoarele caracteristici: - 84 aiba un caracter interdisciplinar, - 84 nu reprezinte o extindere a unui capitol din programele obligatorii; - 84 igi propuna atingerea unor obiective sau competente noi; - 8 utilizeze 0 metodologie transdisciplinara; - sa reprezinte un centru de interes pentru elevi; in structura acestui optional trebuie mentionate urmatoarele componente: = ttlul optionalului; ~clasa; - disciplinele convergente; - obiectivele sau competentele asumate; - resursele de timp; - referenfialul bibliografic minimal; -tematica interioard, cuprinzand: capitole, probleme, studii de caz, exemple; - activitati de invatare presupuse; - materiale didactice (existente sau care pot fi construite); - sugestii pentru evaluare; - cadrul didactic sau colectivul de cadre didactice implicate. Realizati descrierea acestui optional pe maximul 3 pagini, intr-o structura care sd urmareascé toate elementele de mai sus. 66 Proiectul pentru Invaamantul RuralRelatilinterdisciplinare la nivel curricular Test de autoevaluare 2 Realizeaza, pe pagini separate, sarcinile de mai jos. 1. Analizeazé intrebarile de mai jos si noteaza litera corespunzatoare raspunsului corect, pentru fiecare dintre ele. 1, Caracterul integrat al stiintelor sub raport metodologic este demonstrat de: a, legaturile traditionale dintre acestea; b. originea comuna; c. obiectul comun al investigatiei d, metodologia experimental. 2. Elementele de proiectare curricular si didacticd putand s& faciliteze cel mai mult un invatémant interdisciplinar se refera la: a. asumarea unor obiective interdisciplinare comune; b. suprapunerea continuturilor; c. reluarea exemplelor in cazuri disciplinare diferite; d. utilizarea unor strategii divergente. 3. Corelarea disciplinelor scolare si accentuarea elementelor de interdisciplinaritate se realizeazd in cadrul geografiei prin asigurarea legaturilor: a. in interiorul ariei curriculare ,Om si societate”, b. in interiorul ariei curriculare ,Stiinte"; c. intre cele doua arii curriculare; 4d. intre toate disciplinele gcolare. 4. Cea mai larga modalitate de proiectare a unei instruiri cu elemente de interdisciplinaritate se realizeaza in cazul a, proiectari lectillor; b, proiectarii anuale; c. proiectarii holistice; d. proiectarii unitatilor de invatare. Il, Analizeaz& disponibilitatile interdisciplinare ale geografiei din perspectiva ta, de profesor de geografie si in contextul unitatii de Invalémant unde ifi desfagori activitatea. Identifica: a, doua elemente favorizante; b, doua elemente cu caracter restrictiv. Ill. Analizeaza raportul dintre mediul inconjurétor, mediul geografic si regiunea geograficd, sub raportul legaturilor interne si al scarii de referinta. Realizeaz un text de cel mult 0 jumatate de pagina, in care sé explici raporturile dintre acestea. Proiectul pentru Invalamantul Rural 67Relatilinterdisciplinare la nivel curricular | Lucrare de verificare 3, notata de tutore Utilizind elementele studiate in acest capitol, precum si experienta ta personala la catedra, realizeaza, pe pagini separate, sarcinile de mai jos. |. Identifica doua metode de cercetare si dou metode de reprezentare a datelor geografice referitoare la localitatea in care iti desfasori activitatea, (4x1p.=4p) Il, Analizeazé programele gcolare pentru clasele V — VIII, sub raportul existentei unor referiri la interdisciplinaritate (atat in cadrul obiectivelor de referinfé, cat si al activitatilor de invatare si continuturilor). Pe baza acestei analize, realizeaza urmatoarele activitati a) precizeaz doud obiective de referinfé care au in vedere aspecte legate de interdisciplinaritate; b) precizeazd doua activitati de invatare sugerate de programa scolar, care pot fi aplicate in sistem interdisciplinar, ¢) identifica doud exemple de continuturi care se refer la elemente studiate la diferite discipline in aceeasi clasa; d) precizeaza doud metode de invatare si doua mijloace care pot fiutilizate pentru atingerea obiectivelor identificate mai sus (a). (4x2p=8p) Il, Presupunem ca ai proiectat unitatea de invajare ,Europa - caracteristici geografice generale”, din programa de clasa a VI-a. Pentru aceasta unitate de invaitare, identifica: a) doud obiective de invatare cu caracter interdisciplinar; b) doua activitati de invatare destinate atingerii obiectivelor; c) doud metode utilizate; 4d) doua tipuri de itemi destinate evaluaiii atingerii obiectivelor. (4x2p=8p) 68 Proiectul pentru Invaamantul RuralRelatilinterdisciplinare la nivel curricular Raspunsuri la Testele de autoevaluare be Testul 1. |. Raspunsurile corecte sunt: 1— a, 2— a, 3-a, 4—a, 5 - ¢ conform pag. 52 - 54. Il, Raspunsurile corecte trebuie s& aib& in vedere definitia mediului geografic din modului de Didactica geografiei | si acceptiunea termenilor din modulul actual. Astfel: a) interdisciplinaritatea deriva din cercetarea comund a mediului geografic de mai multe discipline, sub aspecte diferite si de cercetarea integrata pe care o realizeaza geografia; b) cercetarea mediului geografic are un caracter transdisciplinar, deoarece exist’ o convergenté a metodelor rezultata din caracteristicile obiectului de studiu (mediul geografic) Testul 2. |. Raspunsurile corecte sunt: 1 - b, 2 — a, 3 - c, 4 — c, conform elementelor prezentate in subcapitolul 3.7. Il, Raspunsul particularizeazé situatia concreta a fiecdrei unitati de invatamant. a) elementele favorizante se pot referi la mediul educational, cooperarea intre profesori, managementul institutiei de invatémant, disponibilitatile elevilor, interesul pentru activitati noi, schimbul de informafii si opinii la nivelul scolii, pregatirea initial predisponibild la colaborare etc.; b) elementele restrictive se pot referi la: dimensiunile unitatilor de invatamant, efectivele scolare, interesul autoritatilor, relatile interpersonal din scoala, nivelul de pregatire al elevilor, mediul educational, dotarile materiale Ill, Textul trebuie s& cuprinda idei care evidentiazé raportul de ordonare taxonomica a mediului de la nivelul cel mai extins, pana la orizontul local, cuprinzand referiri la caracteristicile generale, care determina proprietaitile subsistemului inscris intr-unul mai mare, precum si referiri la scara de manifestare a acestora Raspunsuri la lucrarea de verificare 3 be |. Se acordé punctajul maxim pentru identificarea a doud metode de cercetare si doud de reprezentare a datelor, dintre cele sugerate de textul acestui modul (pag. 50 - 52) Il, Se acorda cate 2 puncte pentru fiecare réspuns complet, conform programei scolare si a experientei personale. Il. Se acorda punctajul maxim (8 p.) pentru indicarea elementelor solicitate, in conformitate cu modelul de proiectare a unitajilor de invatare (Europa — caracteristici geografice generale). Proiectul pentru Invalamantul Rural 69Relatilinterdisciplinare la nivel curricular Recomandari Pentru sarcinile de invatare ale unitatii 3. Pentru parcurgerea si rezolvarea sarcinilor de invatare, este necesara revederea modulelor anterioare, precum si reorganizarea unor elemente invatate pana acum. La acestea se adauga elemente care isi au originea in experienta personala a cadrului didactic In mod deosebit este necesara parcurgerea noilor programe gcolare de geografie pentru clasele IV, XI si XIl, care introduc o paradigm noua in invatare, cu un pronuntat caracter interdisciplinar. Este utila parcurgerea programelor de stiinte pentru clasele XI — XII. De asemenea, profesorul de geografie trebuie s& cunoasca elementele din noile programe de istorie, corespunzatoare claselor de mai sus. Pentru rezolvarea in mod corespunzator a sarcinile de lucru prevazute, este necesara: - intelegerea corecta, dar nuanfaté, a _terminologiei interdisciplinare; - aplicarea elementelor teoretice la studiul geografiei; - argumentarea unor concluzii, opinii si pareri_personale referitoare la problematica interdisciplinara a geografiei Resurse suplimentare Presupunem ca ai studiat elementele prezentului modul, precum gi Didactica geografiei | si ll. De asemenea, presupune c& ai o baz informationalé corespunzatoare referitoare la elementele de geografie presupuse de noua programa pentru clasa a Xi-a. Pentru aprofundarea problematicii interdisciplinare a mediului inconjurator, iti sugerém s consult o lucrare foarte complexa si interesanta, aparuta in traducere romaneasca: Schimbari majore ale mediului (coord. Neil Roberts), editura ALL, 1994. 70 Proiectul pentru Invaamantul RuralGeografia scolaré ca domeniu de interferenfa intre natura gi societate Unitatea de invatare 4 GEOGRAFIA SCOLARA CA DOMENIU DE INTERFERENTA INTRE NATURA SI SOCIETATE Cuprins Obiectivele unitafii de invatare 4 74 4.1. Peisaje $i tipuri de medii reflectate in curriculum $i manuale 72 4.2. Mediul geografic ca realitate obiectiva 79 4.3. Mediul geografic ca interactiune dintre om si natura 83 4.4. Proiectarea unor elemente de evolutie a relafiilor dintre om si natura 86 Lucrare de verificare 4 89 Raspunsuri la testele de autoevaluare. Recomandari 89 Resurse suplimentare 90 Obiectivele unitatii de invatare 4 Pe parcursul acestei unitafi de invajare urmeaza sa realizezi urmatoarele obiective: - SAidentifici in curriculumul scolar conexiuni intre natura si societate; - SA identifici sisteme obiective om - natura prin utilizarea unor surse diferite de informare; - SA interpretezi realitatea inconjuratoare ca interactiune intre natura si societate; - SA stimulezi motivarea elevilor pentru perceperea importantei relatiilor dintre natura si societate; - Sa explici interactiunile globale dintre natura si societate. Proiectul pentru Invatamantul Rural 71Geografia scolar ca domeniu de interferena intre natura si societate 4.1, Peisaje si tipuri de medii reflectate in curriculum $i manuale Geografia casi Geografia in scoala Dimensiunea interdisciplinara a unei stiinfe este legata in mod strans de varietatea preocuparilor si de posibilitatea corelarii unor elemente din cadrul acesteia cu alte domenii stiinffice. Procesul de dezvoltare al unei stiinte duce la ,atomizarea” acesteia in subdiviziuni tot mai mici, cu obiective tot mai precise. Aceste diviziuni se afla in proces de corelare si integrare cu preocupari din alte domenii, devenind specialitati de interferenta Geografia a avut un parcurs istoric in care un obiect nedisociat (geografia generala), cu cele domenii clasice interioare, s-a diferentiat foarte mult in discipline cu o anumita independent. In prezent, existé un proces de reasamblare a acestor domenii, in structuri care sa raspunda mai bine necesitatilor cunoasterii Geografia are un caracter de interferenta intre doud domenii mari ale cunoasterii: stiintele naturii si stiintele sociale. Exista o atentie din partea cercetatorilor de a face distinctia intre legile care actioneaza in natura si cele care actioneaza in societate. Pe ansamblu insa, interactiunea dintre natura si societate reprezinta preocuparea cea mai semnificativa a geografiei, care fi confer o pozitie distincta in cadrul stiintelor actuale. Preocupari oarecum similare (angrenand gi elemente ale naturii si elemente sociale) se pot observa la alte doud domenii cu caracter integrat: psihologie (ca domeniu integrator al intelectului uman) si filosofia (ca domeniu integrator de maxima generalitate). Geografia scolar, chiar daca este o reprezentare a geografiei ca stiinta, in spatiul educational are o anumita independenta rezultata din traditia sa ca obiect de invatémant si domeniu de instruire a elevilor. Ea nu reprezinta o miniaturizare a geografiei stiintiice, ci un domeniu scolar care incearca sa se adapteze la evolutille stiintei. Ca disciplina scolara are, asemanator stiinfei, elemente de interdisciplinaritate care deriva din pozitia ei cu preocupari atat in stiintele naturii, cat si in stiintele sociale. Pozitionarea relativ recenté in aria curricularé Om si societate” si tendinja de a considera geografia mai mult o stiinf& sociala nu diminueaza din functia ei de legaturd intre stiintele naturii si ale societatii. Diviziunile interioare ale geografiei _scolare (Geografie generala, Geografia continentelor etc.) si-au pastrat coloratura clasica, desi mutatile din stiint& au schimbat sensibil structura sa interna Sub raport metodologic, geografia scolaré are un domeniu cu o mare specificitate si influent transdisciplinara: metoda cartografica. 72 Proiectul pentru Invatamantul RuralGeografia scolaré ca domeniu de interferenfa intre natura gi societate Nofiuni si Geografia scolara utilizeaza un ansamblu de concepte care se refera la concepte _localizare, spatiu, teritoriu, regiunea, mediul inconjurator, peisajul geografic, harta, zonalitate, geosfera Aceste concepte, chiar daca sunt utilizate gi in alte domenii colare, isi gasesc cea mai bund reflectare in cazul geografiei. Terminologia specifica este foarte variata, cuprinzand in domeniul scolar aproximativ 500 de termeni specifici nerevendicati de alte discipline. Terminologia se refera la fenomenele care fa obiectul geografiei, chiar daca acestea se regasesc si in alte stiinte. Domenii ale idee asupra organizairii interne a geografiei rezulta din disciplinele geografiei scolar si denumirile lor. In cadrul acestei diviziuni interioare exista scolare _diviziuni cu originea in geografia scolara clasica - geografia generala; - geografia tari; - geografia continentelor; - geografia fizica; - geografia umana Pentru fiecare diviziune de acest fel nu sunt necesare precizari suplimentare deoarece acceptiunea lor poate fi intuita ugor. Exista si domenii gcolare noi, centrate pe continuturi considerate in mod traditional ale geografiei, care se indeparteaza de cele percepute in mod traditional. Acestea sunt: - Introducere in geografie (care este aparent o disciplina, dar mai mult 0 paradigma si o metoda); - Lumea contemporand — probleme fundamentale (care este o sintezé pe domenii de interes si actualitate, in care diviziunile si preocuparile clasice nu sunt mentionate in mod direct); - Europa, Romania, Uniunea European (0 disciplina noua, care prin tematic, abordeazd mai mult sistemul de referinté decat ceea ce este presupus in abordarea geografica a acestor probleme); Noutatea abordarilor creste pe masura ce analizim componentele interioare ale acestor discipline gcolare noi. Astfel, geografia abordeaza probleme ale lumii contemporane, cum ar fi: geografie politica, globalizare, geografie regional, geopolitica, dezvoltare durabila, mediu si peisaje. Este de presupus ca in viitor structura geografiei in ciclul gimnazial s& se modifice in raport cu interesul de invatare al elevilor, formularile traditionale fiind transformate gi integrate in structuri noi Curriculumul scolar de geografie introduce pe oricine, din primul Terminologia moment, in universul ei terminologic. De altfel, pe intregul parcurs al geogr ‘invatémantului preuniversitar, utilizarea terminologiei reprezinté. un curiculum obiectiv sau o competenta central Curriculumul scolar face referiri foarte rare la nume proprii (denumiri geografice). Acestea ins se regasesc din plin in manualele scolare, Proiectul pentru Invatamantul Rural 73Geografia scolar ca domeniu de interferena intre natura si societate continuand traditia descriptiva gi enciclopedicd in care este perceputa geografia. Desi nu exist indicatii taxonomice propriu zise, utilizarea termenilor urmeaza 0 logica bazata pe gradul de generalitate si de importanta a unor anumifi termeni in raport cu alti, derivati Un element important al curriculumului scolar de geografie il constituie urmarirea continua a aplicarii metodei cartografice in situatii foarte diferite. Harta este considerata atat o metoda specifica cat si un vector de prezentare a informatilor. De altfel, este greu de realizat o disociere intre geografie si harta, sistem care isi pastreaza actualitatea de la originea sa pana in prezent (geografia insemnénd la origine mai mult desenarea - ,grafierea” — suprafetei Pamantului). Tema de reflectie Analizeaza programele scolare de geografie si identifica in cadrul acestora: - patru concepte, la alegere, dintre cele mentionate mai sus (subcapitolul 4.1.); - patru diviziuni interioare ale geografiei scolare, cu denumirile lor si clasa la care sunt prezente; - structura interna a geografiei generale, aga cum rezulta din aceste programe; - doua referirile la interdisciplinaritate din aceste programe. 74 Proiectul pentru Invatamantul RuralGeografia scolaré ca domeniu de interferenfa intre natura gi societate © dimensiune noua a programelor scolare de geografie o constituie incogjunttor includerea problematicii mediului tnconjurétor in cadrul acestora, in interiorul diferitelor diviziuni clasice sau sub forma unor structuri interdisciplinare noi (Geografia mediului inconjurator). Abordarea problematicii mediului inconjurator nu reprezinta 0 schimbare de optica, ci doar reorganizarea preocuparilor spre un domeniu de actualitate, Mediul inconjurator reprezinta prin esenté o preocupare multidiscipiinara si interdisciplinara de maxima generalitate pentru evolutia societatii omenesti Geografia mediului inconjurétor nu reprezinté o alta geogratie, ci doar 0 reorganizare tematica spre problematica acesteia, De altfel, intre ,mediu inconjurator” si ,mediu geografic” exist o foarte buna suprapunere conceptuala. Prin abordarea acestei problematici noi sunt utlizafi mai larg si o serie de termeni specific, cum ar fi: geosistem, geoecologie, factori geoecologici, tipuri de medi, interactiuni, peisaje, incalzire global, dezvoltare durabild etc. — Programele scolare noi pentru clasele Vill - XII utlizeaza tn mod explicit Tipuri de tipurile de medi ficativa fiei. Daca la ck ipuri de tiputile de mediu ca preocupare semnificativa a geografiel. Daca la clasa a Vila acestea sunt mentionate mai mult deciarativ, la clasa a IX-a fac obiectul unui capitol intreg. De altfel, insusi subtitlul disciplinei gcolare (Geografie fizica - ,Paméntul, planeta oamenilor’) faciliteaza o astfel de abordare. La clasa a X-a, tipurile de mediu sunt abordate din perspectiva modului de locuire si exploatarea teritoriului de catre comunitatile umane. La clasa a X:a, exist o teoretizare a tipologiei mediului, cu exemple si descrieri la nivel planetar si referiri din diferite regiuni pentru a percepe diversitatea acestuia Tipurile de mediu, desi sunt abordate predominant dintr-o perspectiva naturala, este avuté in vedere si componenta antropica, prin evidentierea mediilor in care aceasta este determinanta Nu exist o indicatie expresa a programei referitoare la descrierea detaliata a tipurilor de mediu, ci doar precizarea c anumite tipuri pot fi alese pentru o prezentare mai detaliata, Manualele gcolare cuprind referiri la tipologia mediului, iar unele dintre acestea au si harfi corespunzatoare. Exista tentatia de a identifica tipurile de mediu cu tipurile de clima sau cu zonele biogeografice. In realitate, acestea constituie structuri care sintetizeaza elementele de clima, vegetatie, relief, hidrografie si presiune umana. Importanta studierii mediului si a tipologiei sale rezida in preocuparea crescanda pentru problematica mediului ca domeniu de intere major al lumii contemporane. Proiectul pentru Invatamantul Rural 75