1.

DESCRIEREA GENERAL A LUCRRILOR

1.1. Amplasamentul

Obiectivul de investiie propus este un pod amplasat n oraul Copa Mic, pe

DC 8 i traverseaz rul Trnava Mare.

1.2. Descrierea podului

Podul existent este drept, cu ase deschideri, poziionat n aliniament, cu
lungimea total de 75,00m avnd suprastructura realizat din cte apte grinzi metalicc
tip I 40, pe fiecare deschidere i infrastructura alctuit din dou culee i cinci pile din
beton armat, fundate direct.
Podul are limea total de 5,20 m n gabaritul creia intr carosabilul de 3,80m,
i dou trotuare cu limea de cte 0,70 m fiecare.
Drumul pe care este amplasat podul are clasa tehnic IV, cu carosabil de 5,50m
pentru dou benzi de circulaie.
Nu se cunoate anul execuiei podului.

a) Suprastructura
n seciune transversal, suprastructura este realizat din apte grinzi metalice tip
I 40, solidarizate cu antretoaze metalice I 36. Reeaua de grinzi i antretoaze a fost
alctuit din trei subansamble (un subansamblu central realizat din 3 grinzi i dou
subansamble marginale realizate din cte dou grinzi).
Peste grinzi sunt dispuse din 3 n 3 metri profile metalice U 20, iar pe deschiderea
dinspre malul drept sunt profile metalice tip Zores. Aceste profile ies n consol cca.
0,85 m. Podina de rezisten, din lemn este dispus ntre profilele U 20, respectiv Zores,
amplasate transversal peste profdele tip I.

b) Calea pe pod
Calea pe pod este reprezentat de podina de uzur, cu grosimea de 4 cm, dispus
oblic fa de podina de rezisten. Pe trotuare, podina este realizat din scnduri de
grosime 2,50 cm.

c) Infrastructura podului
Infrastructura podului este realizat din dou culee i cinci pile din beton armat,
fundate direct.
Culeea mal stng este realizat din piloi din beton armat, n spatele crora au
fost dispuse traverse din beton pentru a ine umplutura din spatele culeei. Peste stlpi
a fost realizat o grind care are rol de banchet de rezemare pentru grinzile metalice.
Culeea mal drept este realizat din beton.
Pilele sunt realizate din beton armat, fiind compuse din 9 piloi cu seciunea
ptrat de 0,34x0,34m - 8 dispui pe dou rnduri (cte patru pe un rnd) i unul n
SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 1
partea amonte dispus la mijlocul distanei dintre cele dou rnduri - care sunt
solidarizai n partea superioar cu o rigl din beton armat pe care reazem grinzile
metalice. Pila, astfel creat a fost mbrcat cu dulapi din lemn pentru evitarea agrii
de plutitori.

d) Albia rului Trnava Mare

Podul se ncadreaz n categoria 4 a construciilor hidrotehnice, respectiv n clasa
de importan IV (conform STAS 4273-83 "Construcii hidrotehnice - ncadrarea n
clase de importan") i ca urmare este necesar, pentru condiii normale de exploatare,
calculul pentru un debit cu probabilitatea anual de depire de 5% (conform STAS
4068/2-87 "Debite i volume maxime de ap Probabilitile anuale ale debitelor i
volumelor maxime n condiii normale i speciale de exploatare").

e) Utilitati
Pe exteriorul parapetului din aval sunt montate trei conducte de utiliti, iar pe
exteriorul parapetului n amonte o conduct de gaz.

1.3. Starea tehnic a podului

Conform raportului de expertiz tehnic ntocmit n mai 2013 se menioneaz
urmtoarele aspecte privind starea tehnic a podului.
Referitor la starea tehnic (fizic) a lucrrii, s-au avut n vedere:
C1. Elemente principale de rezisten ale suprastructurii
Principalele elemente de rezisten ale suprastructurii sunt grinzile metalice
longitudinale.
La aceste elemente s-au putut constata vizual urmtoarele defecte i degradri:
Coroziunea elementelor metalice n puncte i ntre piese;
Reducerea pronunat a seciunii elementelor datorit coroziunii metalului;
Lipsa proteciei anticorozive;
Zonele de capt, de rezemare, sunt inaccesibile pentru controlul de ntreinere.
C2. Elemente de rezisten care susin calea
Elementele de rezisten care susin calea n cazul de fa sunt grinzile,
antretoazele i podina de rezisten. Degradrile constatate la aceste elemente sunt:
Coroziunea elementelor metalice n puncte i ntre piese;
Lipsa proteciei anticorozive;
Reducerea pronunat a seciunii elementelor datorit coroziunii metalului;
Atac microbiologic;
Infiltraii i degradri la nivelul podinii de rezisten;
Podina de rezisten cu tendina de ridicare;
SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 2
 C3. Elemente ale infrastructurii (pile i culei), aparate de reazem,
dispozitive de protecie la aciuni seismice, sferturi de con sau aripi
Infrastructura podului este realizat din dou culee i cinci pile din beton armat,
fundate direct. Racordarea cu terasamentele s-a fcut cu taluz de pmnt pe malul drept
i cu taluz pereat cu beton pe malul stng.
Degradrile constatate la aceste elemente au fost:
Rotirea i nclinarea piloilor care susin riglele pilelor;
Degradarea taluzurilor n zona culeelor;
Deplasri ale infrastructurii fa de poziia iniial;
Lipsa dispozitivelor de protecie la aciuni seismice;
Modificarea exagerat a formei i proprietilor fizico-mecanice ale betonului;
Nefuncionarea corespunztoare a aparatelor de reazem.
C4. Albia, aprri de maluri, rampe de acces, instalaii pozate sau
suspendate de pod
La aceste elemente s-au consemnat:
Coborrea talvegului;
Degradri ale malurilor;
Tendina ruperii malurilor;
Degradarea lucrrilor de aprare;
Lipsa scrilor de acces n albie.
C5. Calea podului, guri de scurgere, trotuare, parapete, rosturi
Defectele i degradrile constatate la calea pe pod i la elementele aferente ale
cii sunt:
Neasigurarea pantei de scurgere a apei pe pod;
Lipsa parapetului de siguran;
Lipsa dispozitivelor de acoperire a rosturilor;
Degradarea podinei de uzur.
1.4. Concluziile raportului de expertiz tehnic
Analiza parametrilor de stare fizic i de funcionalitate a condus la obinerea
unui indice de stare tehnic Ist= 18, care permite ncadrarea lucrrii, dup Instruciuni
AND 522 - 2006, n starea tehnic V - STAREA TEHNIC NU ASIGUR
CONDIIILE MINIME DE SIGURAN A CIRCULAIEI. ncadrarea n clasa
tehnic a rezultat att n urma stabilirii Indicelui de stare tehnic, ct i datorit obinerii
unui punctaj de 10 puncte la indicele C1, iar conform normativelor C175 i 76/73 se
recomand nlocuirea sau consolidarea structurii de rezisten afectat de degradare.

SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 3
 Starea tehnic a podului nu recomand demararea unor lucrri de consolidare,
care, chiar dac ar aduce podul la o stare de exploatare cel mult similar cu cea iniial,
nu asigur capacitatea portant conform cerinelor actuale. Costurile de consolidare
sunt comparabile cu cele pentru realizarea unui pod nou i nu asigur o exploatare de
durat, n condiii de siguran i confort.
Avnd n vedere starea tehnic se propune realizarea unui pod nou.

1.5. Studii efectuate (topografice, hidrologice si geotehnice)

1.5.1. Studiu topografic
Pentru redactarea planului de situatie cotat, au fost interprinse operatiuni topo
cadastrale de teren si de birou.
Pentru operatiunile de teren au fost folosite puncte de sprijin noi, determinate cu
ajutorul tehnologiei GNSS, utilizand serviciul ROMPOS RTK (cinematic in timp real).
S-a folosit soluia oferita de sistemul GPS AshtechProMark 200. Ridicarea topografic
a detaliilor din teren a fost realizat cu aparatur de specialitate utiliznd staia total
Leica TS02 cu o precizie de msurare de 5CC . Reeaua de sprijin a fost format din
punctele de staie care au fost materializate cu cuie metalice precum i din staiile
GNSS. Pentru ridicarea detaliilor planimetrice i altimetrice a fost folosit metoda
drumuirii cu radiaia, sprijinit la capete pe puncte de coordonate cunoscute.
n urma ridicarii topografice de detaliu, sprijinit de puncte geodezice
determinate n prealabil prin tehnologia GNSS, s-a realizat planul de situatie scara
1:500. Determinarile s-au efectuat n sistem de proiectie STEREO 1970, iar cotele
punctelor au fost determinate n sitem absolut, plan de referinta MAREA NEAGRA
1975. Planurile finale au fost obtinute n format dwg, folosindu-se softuri specializate
de editare.

1.5.2. Studiu geotehnic

Programul de investiii a cuprins lucrri specifice de teren i laborator pentru:
identificarea stratificaiei prin foraje,
determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de fundare n zona de
influen a fundaiilor,
precizarea nivelului de apariie i stabilizare a apei subterane.
Cercetarea geotehnic a terenului de fundare s-a efectuat n conformitate cu
prevederile:
Normativului privind documentaiile geotehnice pentru construcii, indicativ NP
074-2007,
EN ISO 22476-2:2005 Cercetri i ncercri geotehnice. ncercri pe teren. Partea
2: ncercare de penetrare dinamic,
SR EN ISO 14688-1:2004/AC:2006 Cercetri i ncercri geotehnice.

SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 4
 Identificarea i clasificarea pmnturilor. Partea I: Identificare i descriere.
Calculul i dimensionarea piloilor conform Normativ privind proiectarea
geotehnic a fundaiilor de piloi, Indicativ NP 123 : 2010

i. Date privind morfologia terenului

Din punct de vedere morfologic, Copa Mic. cu localitile adiacente, se
situeaz n Podiul Trnavelor, caracterizat prin interfluvii netede, orientate est-vest,
prin prezena domurilor gazeifere, a vilor largi, cu terase dezvoltate, adic un inut
deluros, uor ondulat, relief cu cueste i versani asimetrici, deseori afectai de
alunecri de teren.
Morfologia terenului este aproximativ plan-orizontal, de teras aluvionar al
rului Trnava Mare, cu albie cu profil asimetric.

ii. Date privind geologia zonei

Din punct de vedere geologic, formaiunea de baz, cat i cea de suprafa din
zona cercetat, este reprezentat de depozitele bazinului sedimentar al Transilvaniei de
vrst pannonian, alctuite din argile mrnoase.
Depunerile aluvionare a teraselor vii rului Trnava Mare sunt alctuite din
nisipuri cu pietri, medii ndesate, cu ap.
Terasa aluvionar are o grosime cuprins ntre 3-8 m , fiind acoperit de depozite
aluvial-deluviale cuaternare.

iii. Date privind climatul zonei

Din punct de vedere climatic, zona studiat aparine sectorului cu clim
continental-moderat, tipic climatului Bazinului Transilvaniei.
Principalele caracteristici meteorologice observate la staia zonal sunt
urmtoarele:
Temperatura aerului
Temperatura medie anual 9,0 C
Temperatura medic a lunii ianuarie -4,0 C
Temperatura medie a lunii iulie 16-19 C
Temperatura maxim absolut 40,6 C
Temperatura minim absolut -32,8 C
Precipitaiile atmosferice
Cantiti medii anuale 600,0 mm
Cantiti medii lunare cele mai mari 80-120 mm
Cantiti medii lunare cele mai mici 30-50 mm
Cantitatea maxim czut n 24 de ore 75,20 mm

SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 5
 Prima ninsoare apare n general n ultima decad a lunii noiembrie, iar
fenomenul de ninsoare se nregistreaz ntre 20 - 30 zile pe an.
ngheul este prezent ntr-un interval mediu de 120 - 130 zile pe an.
Adncimea de nghe n terenul natural, conform STAS 6054-77, este de 90-
100cm.

iv. Date privind tectonica zonei

Din punct de vedere seismic, conform SR 11 100/1-1993, zona studiat se
ncadreaz n gradul 7,1 (MSK) de intensitate seismic, iar potrivit Normativului P
100-1-2006 se situeaz n zona cu acceleraie seismic ag=0,12g i o perioad de col
Tc=0,7 sec.

v. Date privind hidrologia zonei

Din punct de vedere hidrogeologic, zona studiat se afl n bazinul hidrografic
al rului Trnava Mare, sub influena albiei creia se afl nivelul apei freatice.
Apa subteran este cantonat n stratul de pietri cu bolovani, nisip i liant,
avnd un nivel stabilizat la adncimi variabile ntre 3 i 5 m, funcie de regimul
precipitaiilor.

vi. Condiii geotehnice

Conform Normativului NP 074/2007, lucrarea se ncadreaz n categoria
geotehnic 2, cu risc geotehnic moderat, dup cum reiese din urmtorul punctaj:

Factorii de avut n vedere pt. Stabilirea Categoriei geotehnice Punctaj

Condiii de teren Terenuri bune 2
Apa subteran Cu epuismente excepionale 4
Clasificarea construciei dup Deosebit 5
categoria de importan
Vecinti Risc moderat 3
Zona seismic Ag=0,12g 0
Riscul geotehnic Moderat 14

Forajul F1 executat pe malul stng al rului Trnava Mare, cu adncimea de

20m, a pus n eviden o stratificaie orizontal, omogen, cu cota de apariie a stratului
bazal mrnos la adncimea de 10,40 m.
n zona forajului F1 executat pe malul stng, la 25 m de culeea Copa Mic, la
cca. 6 m diferen de nivelul podului, stratificaia este urmtoarea:

complex aluvionar cuaternar, alctuit

din nisip mediu i grosier, n proporii
0,00 10,40m
variabile, de ndesare medie, cu mult
ap,

SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 6
 complex mrnos, - strat geologic de baz
pannonian
10,40 20m
- marn cenuie tare cu
nivele nisipoase

Caracteristicele fizico-mecanice ale pmnturilor se prezint n detaliu n fiele

de stratificaie.
Complexul superior aluvionar, pe intervalul 0,00-10,40 m, alctuit din nisip
mediu grosier.
- v = 17,80-18,30 KN/m - greutatea volumetric n stare natural;
- = 22-32 - unghi de frecare interioar;
- c = 0 kPa - coeziunea.
- Pconv = l80-280 kPa - presiunea convenional de baz.

Complexul marnos, alctuit din marn, plastic vrtoas-tare, de la adncimea de

cca. 10 m, cu nivele nisipoase
- M2-3 = 18.500 - 20.300 kPa - modul edometric;
- v = 20,67-20,97 KN/m3 - greutatea volumetric n stare natural;
- = 25-28 - unghi de frecare interioar;
- c = 40-53 kPa - coeziunea.
- Ic = 0,96 - 1,18 - indicele de consisten;
- Ip= 19,89 - 26,57 - indicele de plasticitate,
- Pconv = 350 kPa - presiunea convenional de baz.

vii. Recomandri
La solicitarea beneficiarului a fost executat un foraj geotehnic pe malul stng al
rului Trnava Mare. La executarea podului nou peste rul Trnava Mare, avand n
vedere configuraia albiei din amplasament, stratificatia i caracteristicile geo-
mecanice al terenului de fundare, se recomand realizarea infrastructurii podului n
mod indirect, pe piloi forai de diametru mare.
Acetia vor fi calculai de proiectantul de rezisten, ca piloi flotani, cu o fise
activ de minimum 10m, sau purttori pe vrf (3xDiametrul pilotului), care vor fi
ncastrai n stratul de marn cenusie-compact, tare, cu nivele nisipoase.
Cel puin un pilot din lucrare va fi ncercat la compresiune, respectiv smulgere.
Capetele piloilor vor fi ncastrate ntr-un radier pe care se va funda culeea.
Calculul i dimensionarea piloilor se va efectuata conform Normativ privind
proiectarea geotehnic a fundaiilor de piloi, Indicativ NP 123 :2010.
Se va asigura protecia albiei i malurilor mpotriva eroziunii, att n amonte ct
i n aval la culeele podului.
La executarea spturilor, sunt necesare sprijiniri pentru zona de aluviuni i
epuismente.
Terenurile n care se vor executa spturi, se ncadreaz n normativul TS, dup
cum urmeaz:
Categori teren
Tipul pmntului
Sptur manual Sptur mecanizat
- marn semistncoas teren f. Tare teren categoria a IV-a

SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 7
 - aluviuni: nisip grosier teren tare teren categoria a II-a

1.5.3. Studiu hidrologic

Date generale
n conformitate cu prevederile STAS 4273-83 i STAS 4068-87 podul se
ncadreaz n clasa a IV-a de importan i se dimensioneaz hidraulic la debitele cu
urmtoarele probabiliti de depire:
c
Q5% = pentru condiii normale de exploatare (debit de calcul);

Conform Studiului hidrologic nr.R.C.4526/25.04.2013 ntocmit de A.N. Apele

Romne, Administraia Bazinal de Ap Mure, debitele maxime cu diferite
probabiliti de depire au fost stabilite la urmtoarele valori:
- Altitudinea medie - Hm = 532 m;
- Suprafaa seciune 2730 km2 ;
- Debitele maxime cu diferite probabiliti de depire sunt:
Q c = 515 m3/sec
5%

Valorile debitelor maxime nu includ sporul de siguran i se refer la regimul

natural de scurgere;
Rezult:
c
Q5% = 1,2 515 = 618 m3/sec.

1.6. Zonarea seismica

Localitatea Copa Mic i implicit amplasamentul podului investigat este situat

n zon cu adncimi maxime de nghe de 90-100 cm conform STAS 6054-77, iar zona
sesmic n care este situat podul conform normativului SR 11100/93 i normativului
P100-I-2013: Zona 71 cu coeficientul seismic ag=0,20g (pentru IMR 25 ani) i perioada
de col Tc=0,7 sec.

SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 8
 1.7. Graficul general de execuie a lucrrilor

Se estimeaz ca lucrarea se va executa n 10 luni, conform graficului general de execuie a lucrrilor.

Durata SAPTAMANI
Nr. Activitati
activitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34
crt.
Organizare
santier si
2
semaforizare
1 lucrare
Executare
15
2 infrastructura
3 Dispunere grinzi 5
Realizare placa
5
4 de suprabetonare
Dispunere
parapeti,
hidroizolatie, 5
straturi cale,
5 realizare trotuare
Realizare zone de
2
6 racordare
7 Lucrari la albie 2
Demolare pod
2
8 existent
Curatare zona si
1
9 receptie

TOTAL 34 DE SAPTAMANI

SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 1
 1.8. Program de urmrire a comportrii n timp

- Legii nr. 10/18 ianuarie 1995 privind calitatea n construcii, art. 18 (publicata
n MO nr. 12 din 24 ian. 1995);
- Hotrrea Guvernului Romniei Nr. 766 din 21 nov. 1997 pentru aprobarea
Regulamentului privind calitatea n construcii (publicata in MO nr. 352 din 10.
dec. 1997);
- Ordinul nr. 57/N/18.08.1999 privind aprobarea "Normativului privind urmarirea
comportarii in timp a constructiilor" indicativ P130/1999.

MIJLOACE
NR. ELEMENT MODUL DE FENOMENE SAU PERIODICI- COMPONENTA DOCUMENT
CRT. URMARIT OBSERVARE URMARITE DISPOZITIVE TATEA COMISIEI INCHEIAT
FOLOSITE
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Calea pe pod Vizual - denivelari - ruleta Dupa fiecare Administrator (min. Raport din
- valuriri - dreptar anotimp in 3 persoane din care si releveu
- fagase - lata si primii 2 ani, unul cu studii fotografii
- fisuri boloboc apoi de doua superioare)
- crapaturi - lupa ori pe an vara
- faiantari - aparat foto si toamna)
- goluri - pensula si dupa
- imbatraniri evenimente
deosebite
(accidente de
circulatie)
2 Hidroizolatia Vizual - infiltratii - aparat foto De doua ori Administrator (min. Raport din
- releveul pe an in 3 persoane, din care ...................
petelor primii doi unul cu studii si releveu,
ani, apoi superioare) fotografii
anual
3 Rosturile la culei Vizual -la mijlocul - ruleta De doua ori Administrator (min. Raport din
deschiderii si - aparat foto pe an in 3 persoane, din care .....................
la capete primii doi unul cu studii si releveu,
- rupturi ani, apoi superioare) fotografii
-infiltratii anual
4 Suprastructura Vizual - fisuri - ruleta Anual si dupa Administrator (min. Raport din
podului - crapaturi - lata evenimente 3 persoane, din care .......................
- rupturi - boloboc deosebite unul cu studii si releveu,
- dislocari - aparat foto (cutremure superioare) fotografii
- deplasari viituri,
- loviri explozii, etc.)
5 Infrastructura Vizual - fisuri - lupa Anual si dupa Administrator (min. Raport din
podului - crapaturi -aparat foto evenimente 3 persoane, din care .....................
- rupturi deosebite unul cu studii si releveu,
- dislocari (cutremure superioare) fotografii
- deplasari viituri,
- eroziuni explozii, etc.)
- loviri
6 Rampele podului Vizual - tasari - aparat foto si dupa Administrator (min. Raport din
- alunecari evenimente 3 persoane, din care ....................
deosebite unul cu studii si releveu,
(cutremure superioare) fotografii
viituri,
explozii, etc.)

SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 1
 INSTRUCTIUNI DE URMARIRE CURENTA

1. Fenomenele enumerate n program se vor urmri prin observaii vizuale sau

cu dispozitive simple de msurare.
2. Zonele de observaie se vor concentra la punctele expuse ale elementului
urmrit (ex. deschiderea rostului, tasri, afuieri, loviri, etc.).
3. Pentru accesul la locurile greu accesibile se vor amenaja, din timp, ci de acces
prin grija beneficiarului (scri, platforme, balustrade, etc.).
4. n cazul n care, se constat c pot exista sau pot apare unele fenomene
neprevzute, se va dispune urmrirea periodic sau special a acestora.
5. Datele culese din msurtori se vor pstra n fie sau fiiere.
6. Prelucrarea primar a datelor va consta n efectuarea de grafice.
7. Pentru interpretare se va apela la proiectant.
8. Decizia o va lua Administratorul lucrrii.
9. n cazuri speciale, aprute n urma unor evenimente deosebite (calamiti,
etc.), cnd exploatarea lucrrii pune n pericol viei omeneti, aceasta se poate nchide
traficului.
Se pot considera evenimente deosebite, evenimentele provenite din urmtoarele
cauze:
- accidente de circulaie pe drum;
- explozii pe sau sub lucrare;
- efectuarea unui transport greu, agabaritic, care a produs stricciuni;
- constatarea unor deteriorri grave din cauze interne ale structurii;
- apariia unor deformaii vizibile;
- inundaii, viituri, sau alte calamiti naturale (alunecri de terasamente);
- efecte hidraulice din scurgerea apelor mari lng drum;
- efectul aciunilor periodice;
- aprinderea si arderea unor rezervoare de combustibil pe drum sau n apropierea
acestuia, care, prin efectul lor, au provocat daune drumului.
10. La prezentele instruciuni se anexeaz lista orientativ de fenomene care
trebuie avute n vedere.
11. Toate rapoartele vor constitui Jurnalul Evenimentelor.

LISTA ORIENTATIVA DE FENOMENE CARE TREBUIE AVUTE IN

VEDERE IN CURSUL URMARIRII CURENTE

A. Se vor urmari, dupa caz:

a. Schimbari in pozitia obiectelor de constructie in raport cu mediul de implantare al

acestora, manifestate direct, prin deplasari vizibile (orizontale, verticale sau
inclinari) sau prin efecte secundare vizibile (desprinderea unor parti de constructie,
aparitia de rosturi, crapaturi, smulgeri); aparitia de fisuri si crapaturi in zonele de
continuitate ale drumurilor si rampele podurilor; deschiderea sau inchiderea
rosturilor de diferite tipuri dintre elementele de constructie;

SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 2
b. Schimbari in forma obiectelor de constructii, manifestate direct prin deformatii
vizibile verticale sau orizontale si rotiri sau prin efecte secundare ca: distorsionarea
traseului conductelor de instalatii, indoirea barelor sau altor elemente constructive;
c. Schimbari in gradul de protectie si contort oferite de constructie sub aspectul
etanseitatii, izolatiilor hidrofuge, antivibratorii, sau sub aspect estetic, manifestate
prin umezirea suprafetelor, infiltratii de apa, aparitia izvoarelor in versantii
rambleelor, inmuierea materialelor constructive, lichefieri ale pamantului dupa
cutremure, exfolierea sau craparea straturilor de protectie, schimbarea culorii
suprafetelor, aparitia condensului, ciupercilor, mucegaiurilor, efectele nocive ale
vibratiilor si zgomotului asupra oamenilor si vietuitoarelor, manifestate prin stari
de nesiguranta, mergand pana la imbolnavire, etc.;
d. Defecte si degradari cu implicatii asupra functionalitatii obiectelor de constructie:
porozitate, fisuri si crapaturi in elementele constructive etanse, denivelari, santuri,
gropi in imbracamintea drumurilor, curatenia, deschiderea rosturilor functionale,
etc.
e. Defecte si degradari in structura de rezistenta, cu implicatii asupra sigurantei
obiectelor de constructie: fisuri si crapaturi; coroziunea elementelor metalice si a
armaturilor la cele de beton armat; defecte manifestate prin: pete, fisuri, exfolieri,
eroziuni, etc, flambajul unor elemente componente comprimate sau ruperea altora
intinse; slabirea imbinarilor sau distrugerea lor, afuieri la apararile de maluri din
apropjerea drumurilor sau apararile rambleelor; putrezirea sau slabirea elementelor
din lemn/sau din mase plastice in urma atacului biologic, etc.

B. In cadrul activitatii de urmarire curenta se va da atentie deosebita:

1. Oricaror semne de umezire a terenurilor de fundatie loessoide sau de alta natura

din jurul obiectelor de constructie si tuturor masurilor de indepartare a apelor de la
fundatia obiectelor de constructie, amplasate pe terenuri.. loessoide, etanseitatea
rosturilor, scurgerea apelor spre canalizari exterioare, integritatea si etanseitatea
conductelor ce transporta lichide de orice fel, etc.
2. Elementele de constructie supuse unor solicitari deosebite din partea factorilor de
mediu natural sau tehnologic: terase insorite; mediu umed; zone de constructie
supuse variatiilor de umiditate (uscaciune); locuri in care se pot acumula: murdarie,
apa sau solutii agresive, etc.
3. Modificarilor in actiunea factorilor de mediu natural, care pot avea urmari asupra
comportarii constructiilor urmarite.

1.9. Organizarea de santier

Organizarea de santier cuprinde compartimentul tehnic si administrativ al

santierului, platforme de depozitare si de lucru, depozit de carburanti, si ateliere
mecanice de intretinere a utilajelor. Organizarea de santier se supune strict regulilor de
protectie a muncii si de protectie impotriva incendiilor.
Organizarea de antier (grupul social + baza de producie) se va amplasa ntr-o
zon de comun acord cu beneficiarul, fiind asigurate cile de acces, sursele de ap,
energie electric, etc., pentru necesitile antierului.
SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 3
 Lucrrile de organizare de antier necesare executrii lucrrilor de construire
vor cuprinde: construcii i instalaii ale antreprenorului care s permit satisfacerea
obligaiilor i relaiilor cu beneficiarul, precum i cele privind controlul execuiei.
Constructorul va rspunde de protecia tuturor bunurilor mobile i imobile
aflate n zona de lucru mpotriva fumului, efectului substanelor chimice, materialelor
bituminoase, a combustibililor i lubrifianilor.
Constructorul va trebui s respecte, la toate instalaiile i utilajele folosite,
limitele noxelor prevzute n normativele n vigoare la data execuiei. Nivelul de
zgomot pentru utilaje nu trebuie s depeasc 55 dB.
n privina instalaiilor care sunt n zona podului, dac tehnologiile de
constructie a acestuia o reclam, acestea vor fi mutate provizoriu pn la terminarea
execuiei lucrrilor.
n cazul producerii unor daune la diverse instalaii sau bunuri, constructorul
trebuie s anune beneficiarii acestor instalaii i va lua msuri pentru repararea de
urgen pe cheltuiala sa a daunelor produse.
Semnalizarea antierului se va realiza conform normelor n vigoare innd cont
de condiiile n care se realizeaz lucrrile de reparaii si consolidri.
Execuia lucrrilor se va face cu respectarea exigenelor de calitate prevzute
n caietele de sarcini i n standardele i normativele n vigoare n Romnia.

1.10. Cai de acces

Organizarea de santier se va amplasa cat mai aproape de lucrare si asigura

accesul direct si facil atat al muncitorilor, utilajelor si mijloacelor de transport proprii,
cat si a mijloacelor de interventie rapida in caz de urgen.
Caile de acces provizorii se vor amplasa astfel incat sa nu se intersecteze cu
traseele retelelor de utilitati care urmeaza sau au fost deja deviate din amplasamentul
lucrarii.

1.11. Trasarea lucrarilor

Trasarea lucrarilor se va face cu convocarea tuturor factorilor implicati in

realizarea investitiei: beneficiar, proiectant, constructor.
In baza coordonatelor (bornelor de reper) predate de proiectant, trasarea se va
face prin materializarea punctelor caracteristice pentru fiecare element constructiv al
podului (infrastructuta, suprastructura, cota caii pe pod, limita rampe de acces, casiuri
de descarcare).

1.12. Protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier

Caietele de sarcini cuprinse in documentatie prevad toate etapele in care este

necesara protejarea lucrarilor de executie si a materialelor din santier. In organizarea
de santier vor fi construite incinte si platforme de depozitare acoperite, destinate special
pentru protejarea materialelor.
Se indica in mod expres aplicarea unor masuri speciale de protejare in
urmatoarele cazuri:
SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 4
 1. Protejarea colacilor de armatura si a armaturilor fasonate impotriva ruginirii,
prin depozitare in incinte acoperite;
2. Protejarea impotriva ruginirii, prin depozitare in incinte acoperite, a panourilor
de parapet pietonal si de siguranta pe pod si pe rampele de acces;
3. Protejarea corespunzatoare a betonului turnat pe timp friguros sau la
temperaturi foarte ridicate;
4. Protejarea sapei de protectie, a hidroizolatiei si a sapei de protectie imediat
dupa turnarea sau montarea acestora.

1.13. Masurarea lucrarilor

Cantitatile stabilite in lista de cantitati cuprind valori estimative si deci nu vor fi

considerate drept valori definitive pentru lucrarile de constructii-montaj ce urmeaza a
fi executate de Contractant in indeplinirea obligatiilor sale contractuale.
Responsabilul tehnic cu executia lucrarilor va determina prin masuratori
cantitatile exacte pentru fiecare categorie de lucrari executata de Contractant si acestea
vor fi cele platite in conformitate cu prevederile din contract. Atunci cand
Responsabilul solicita masurarea oricarei parti a lucrarii el va notifica in timp util despe
aceasta Contractantului si i-i va solicita sa participe sau sa-si trimita un agent calificat
care sa-l reprezinte la aceste masuratori.
Contractorul sau agentul sau vor asista Responsabilul de proiect in efectuarea
acestor masuratori si va furniza toate detaliile cerute de acesta. In cazul in care
Contractorul nu va participa sau va omite sa-si trimita reprezentantul, masuratorile
facute de responsabilul de proiect sau aprobate de acesta, vor fi obligatorii pentru
Contractant.
Lucrarile trebuie masurate si evaluate net, fara taxe vamale generale sau locale,
exceptand cazurile cand in contract se specifica altfel.

1.14. Laboratoarele contractantului si testele care cad in sarcina sa

Laboratoarele contractantului (ofertantului) si testele care cad in sarcina sa sunt

precizate in caietele de sarcini din documentatia tehnica de executie.

1.15. Curatenia in santier

Curatenia in santier este obligatorie si poate constitui un motiv de oprire a

lucrarilor de constructii daca acestea influienteaza in mod negativ conditiile de mediu
sau calitatea lucrarilor executate.

1.16. Servicii sanitare

In organizarea de santier si in amplasamentul lucrarii se vor asigura conditii de

igiena si curatenie conforme cu normele in domeniu.

1.17. Relatii dintre contractant, consultant si persoana juridica achizitoare

SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 5
 Beneficiarul persoana juridica achzitoare este reprezentat printr-un consultant
responsabil tehnic, inspector de santier, care va avea sarcini de urmarire a lucrarilor
executate, sesizare a ramanerilor in urma fata de graficul de lucrari contractat sau
neconformitati in legatura cu cantitatea lucrarilor executate in comparatie cu caietele
de sarcini aferente.
Contractantul are obligatia de a respecta conditiile impuse in caietele de sarcini
si fazele de verificare impuse in Programul de control pe santier al lucrarilor vizat de
Inspectia in Constructii.

SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 6
 2. MEMORIU TEHNIC. DESCRIEREA LUCRARII.

Podul nou va fi realizat corespunztor clasei E de ncrcare (convoaie de calcul

A30, V80).
Podul nou se va realiza n amonte de podul existent i va avea o oblicitate de
cca. 80 dreapta. Podul va avea lungimea de 108,61 m i o lime de 10,80 m ntre
parapetii pietonali. Infrastructura noului pod va fi constituit din dou culee i trei pile,
fundate indirect.
Suprastructura noului pod n seciune transversal, are 9 grinzi tip T cu H =1,03
m, cu lungimea de 20,00 m pe deschiderile marginale, respectiv de 30,00 m pe
deschiderile centrale. Peste grinzi se va realiza o plac de suprabetonare din beton de
marc C35/45.
Calea pe pod va asigura un gabarit de liber trecere pentru 2 benzi de circulaie
a cte 3,90 m i dou trotuare cu limea de 1,5m.
Calea va fi alctuit dintr-o ap suport de 2 cm din mortarde ciment M100 cu
rol de a prelua denivelrile din placa monolit i de a asigura un suport pentru
hidroizolaie. Se continu cu hidroizolaia din membran modern conform AND
577/2002 peste care pe zona carosabil se dispune un strat de motrat asfaltic n grosime
de 3 cm, iar pe zona trotuarelor se va turna beton de umplutur pn la 3 cm de nivelul
superior al bordurii. Pe zona carosabil se vor aterne 2 straturi de beton asfaltic pentru
poduri tip BAP16 cu o grosime total de 7 cm, iar pe zona trotuarelor se va aterne un
strat de MA8 de 3 cm.
Dup realizarea plcii de suprabetonare, parapetul pietonal se va monta pe lisa
parapetului i va avea nlimea de 1,10 m. Circulaia n siguran a pietonilor pe
trotuare este asigurat prin dispunerea unui parapet de siguran de tip greu cu o lis.
La nivelul cii sunt prevzute guri de scurgere, cte apte pe fiecare sens.
La nivelul infrastructurii sunt prevzute dou culee i trei pile fundate indirect.
Fundarea culeelor va li realizat cu cte 6 piloi 1,08 de 12,00 m lungime, solidarizai
cu un radier din beton armat peste care se va dezvolta elevaia. Elevaia culeelor va fi
realizat din beton armat, iar racordarea cu terasamentele se va face cu ziduri ntoarse,
excepie racordarea cu malul drept n aval, unde se realizeaz un zid pentru susinerea
racordrii la strada paralel cu malul. n spatele culeelor, racordarea drumului cu calea
de pe pod se va realiza cu ajutorul unor plci de racordare din beton armat.
Fundarea pilelor se va realiza, de asemenea, pe piloi 1.08 cte 8 pe fiecare
pil, cu lungimea de 12,00 m la pilele marginale i de cte 15,00 m la pila central.
Peste radierul din beton armat care va solidariza piloii, se va dezvolta elevaia pilei de
tip lamelar cu capetele seciunii ogivale. Peste elevaia pilei se va realiza rigla, pe care
vor rezema grinzile prin intermediul unor cuzinei cu aparate de reazem din neopren.
La albie sunt cuprinse lucrri de reamenajarea malurilor n vecintatea culeelor.
Datorit deschiderii mai mari a noului pod, dup demolarea celui existent se va desface
i rampa de acces de pe malul stng, pe cca 15 m lungime, urmnd ca taluzul s fie
pereat conform seciunii curente de scurgere.
Pereul se va realiza dintr-un strat de beton C25/30 cu grosimea de 15 cm dispus
pe un strat de balast de 15 cm. La baza pereului este prevzut a se realiza o grinda de

SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 7
fundare din beton cu dimensiunile 0,6x0,80m. Amenajarea se realizeaz pe malul stng
pe cca 20 m amonte de pod i 40 m aval.
Pentru facilitarea accesul n albie s-a prevzut realizarea unei scri de acces pe
fiecare mal.

Lucrrile la podul peste rul Trnava Mare din Copa Mic se vor executa n
urmtoarea ordine tehnologic:

2.1. Organizarea de antier

Pe tot parcursul executrii lucrrilor de constructie a noului pod se vor respecta

normele de Protecie a Muncii, normele de Prevedere i Stingere a Incendiilor, normele
de Protecie a Mediului.
Dup acceptul nceperii lucrrilor de execuie i dup predarea amplasamentului
se realizeaz organizarea de antier, se fac racordri la toate utilitile necesare pentru
desfurarea lucrrilor n cele mai bune condiii de calitate.
Se pregtesc instalaiile i utilajele necesare efecturii lucrrilor prevzute n
proiect.
Pe tot parcursul desfurrii lucrrilor de construcie circulaia rutier i
pietonal se va desfura pe podul vechi, fiind pstrat ca variant provizorie.

2.2. Trasarea podului

Se vor trasa toate elementele constructive ale podului, poziia exact a fiecrui
element de infrastructur, conform planei nr. 7.

2.3. Execuia coloanelor

Infrastructurile podului sunt compuse din 2 culee si 3 pile. Infrastructurile sunt

proiectate pe fundaii indirecte, pe piloi de diametru mare(coloane), dispuse cte 2
rnduri paralele. Culeele si pilele marginale sunt fundate pe coloane, avand lungimea
L=12,00 m si diametrul =1,08 m, iar pila central este fundat pe coloane cu lungimea
L=15,00 m i diametrul =1,08 m. Culeele au cte 6 coloane, iar pilele au cate 8
coloane.
Avnd n vedere numrul mare de coloane necesar pentru fundarea
infrastructurilor, la pila P1 se va executa suplimentar o coloana pentru a se testa.
Principalele faze tehnologice la executia coloanelor sunt:
- trasarea pe teren a pozitiei coloanelor;
- instalarea utilajului pe pozitie;
- forarea coloanei;
- curatarea fundului gaurii;
- introducerea carcasei de armatura in gaura forata;
- betonarea coloanei;
- injectarea la baza coloanei;
- pregatirea capului coloanei n vederea nglobrii n radierul elementului de
infrastructura.
SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 8
- controlul calitatii si continuitatii betonului din coloane, prin metode nedestructive si
incercarea statica la compresiune.
Trasarea axului fiecrei coloane va avea ca punct de referin sistemul general
de trasare a podului.
Forarea coloanei se executa cu tubaj recuperabil, iar in cazul prezentei apei in
urma interceptarii pe inaltimea forajului a panzei freatice, se vor respecta urmatoarele
reguli constructive minimale:
- Este obligatorie prevederea, la baza tubajului, a unei coroane dintate.
- Baza tubajului se va mentine in permanenta cu cel putin 50 cm sub talpa
forajului (tunare in devans);
- Nivelul de apa in interiorul tubajului se va mentine in permanenta cu cel putin
1,00 m deasupra nivelului hidrostatic.
- Se va impune un ritm de excavare moderat, urmarindu-se ridicarea lina a
graifarului de pe fundul forajului.
- Intervalul de timp intre terminarea forajului coloanei si inceperea betonarii nu
va depasi 36 ore.
Carcasa de armatura se introduce in gaura forata, dupa care se suspenda la fata
superioara a gaurii. Se interzice lasarea carcasei pe fundul gaurii.
Carcasa de armatura a coloanei este formata din bare longitudinale, freta, inele
de rigidizare si distantieri.
Carcasa de armatura este compusa din 32 bare 28 mm.
Freta si cercurile de rigidizare se vor fixa prin puncte de sudura de armaturile de
rezistenta. Tevile de control si dispozitivul de injectie la baza coloanei, se vor monta
odata cu carcasa de armtur.
Betonarea coloanei se face cu beton de clasa C20/25.
Diametrul tubului de betonare se alege in functie de dimensiunile agregatelor
betonului, fara a cobora sub 20 cm. Dozajul minim de ciment este de 325 kg/mc.
Coloana se va betona pe o lungime de 12,00 m, respectiv 15,00 m din care se
vor demola primii 85 cm din capul coloanei, ramanand 10 cm din coloana in interiorul
radierului.
Betonarea se va organiza ca o operatie continua, care se efectueaza intr-o singura
repriza, la un debit de betonare stabilit prin caietul de sarcini, care trebuie sa fie de cel
putin 5 mc/ora. La prima sarja trebuie sa se asigure separarea betonului de apa.
Cantitatea de beton se stabileste astfel incat tubul de betonare sa fie in permanenta
amorsat.
Baza tubului de betonare trebuie sa se gaseasca, in permanenta, cu cel putin 2,00
m sub nivelul betonului, dar nu mai mult de 4,00 m.
Pe parcursul betonarii coloanei se vor efectua urmatoarele determinari:
- la fiecare 10 mc de beton turnat in gaura forata, se preleveaza probe de beton
de la locul de turnare si se determina consistenta lui prin metoda tasarii conului,
conform STAS 1759-80;
- la fiecare 20 mc de beton pus in opera, dar cel putin o data pentru fiecare pilot,
se vor preleva probe (trei cuburi) de beton de la locul de turnare si se va determina
clasa betonului conform STAS 1759-80 si STAS 1275-81;

SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 9
 - pentru fiecare pilot se va intocmi o curba de betonare, sarja cu sarja, din care
sa rezulte consumul de beton pe lungimea pilotului. La consumuri anormale, sub profil
sau cu peste 30% peste profil, se vor lua masuri corespunzatoare.
Se verifica datele referitoare la forare, introducerea carcasei de armatura si
betonarea coloanei din fisa de forare-betonare.
Fisa de forare-betonare serveste ca document de receptie a lucrarilor ascunse.
Injectarea la baza coloanei se va face cu lapte de ciment, prin cele 3 tevi
metalice fixate in interiorul carcasei de armatura. Injectarea la baza coloanei se face in
scopul sporirii capacitatii portante si pentru micsorarea deformatiilor datorate terenului
de la baza, slabit prin operatia de forare.
Reteta suspensiei si tehnologia de injectare este precizata in caietul de sarcini.
Pregatirea capului coloanei se executa la o cota superioara cotei capului
coloanei inglobate in radier. Inaltimea suplimentara de turnare a coloanei va fi de
minim 1,00 m. Dupa terminarea betonarii coloanei se indeparteaza betonul pe intreaga
inaltime pe care se constata ca este necorespunzatoare, completandu-se dupa caz pentru
a se asigura o inaltime minima de incastrare in radier de 10 cm.
Controlul calitatii coloanelor dupa executie consta din:
- verificarea pozitiei in plan si a inclinarii;
- controlul calitatii betonului din corpul pilotului;
- verificarea continuitatii corpului pilotului.
Controlul calitatii betonului pus in opera se va face prin sondaj, la cate un pilot
la fiecare fundatie, ales prin intelegere intre beneficiar, proiectant si constructor.
Controlul calitatii betonului si continuitatii corpului coloanei se face prin metoda
nedestructiva a carotajului sonic.

2.4. Execuia radierelor infrastructurilor

Radierele infrastructurilor se executa din beton de clasa C25/30 armat cu

armaturi de rezistenta PC52 si OB37. Radierele se vor construi cu forma prismatica
avand inaltimea de 1,40 m si dimensiunile in plan de 10,264,30 m pentru culee i 4,30
x 9,55 pentru pile.
Radierele inglobeaza capetele din beton ale coloanelor pe o inaltime de 10 cm,
asigurand o distanta de 1,30 m din axul coloanelor marginale pana la axul talpii
radierului, dupa ambele directii.
Executia radierelor infrastructurilor podului parcurge urmatoarele etape
tehnologice:
- Trasarea pozitiei in plan si a dimensiunilor radierelor;
- Amenajarea drumurilor de acces si stabilirea fluxului tehnologic de executie si
semnalizarea amplasamentelor;
- Executia sapaturii radierelor;
- Executia sapei suport si a sistemului hidraulic de evacuarea a apelor;
- Armarea radierului;
- Cofrarea radierului;
- Betonarea radierului si protectia ulterioara a betonului;
- Decofrarea radierului;
- Hidroizolarea radierului;
SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 10
 - Umplutura cu pamant in jurul radierului.
Trasarea pozitiei in plan si a dimensiunilor radierelor se face cu aparatura
topografice de mare precizie, pornind de la reperii precizati de topometristi.
Amenajarea drumurilor de acces si stabilirea fluxului tehnologic de executie
si semnalizarea amplasamentelor radierelor infrastructurilor pasajului propriu-zis, se
face de comun acord de catre proiectant, constructor si beneficiar.
Se stabileste un flux tehnologic precis pentru executia radierelor, care cuprinde
toate etapele tehnologice, fluxurile de circulatie si durate de executie. In functie de
fluxul tehnologic astfel stabilit, se vor amenaja drumurile tehnologice de acces pentru
muncitori, utilaje si mijloace de transport, in depline conditii de siguranta.
Executia sapaturii radierelor se va organiza in ordinea numerotarii
elementelor de infrastructura.
Sapatura se va executa mecanizat in proportie de 80% mecanizat si 20% manual,
cu taluzuri inclinate la 2/3 pentru a asigura stabilitatea acestora. Sapatura manuala se
va executa pe ultimi 15 cm si intre capetele coloanelor, cu o panta transversala care sa
conduca apele pluviale la o basa de colectare, de unde vor fi evacuate cu o pompa
hidraulica in afara sapaturii.
Dimensiunile in plan la nivelul talpii radierului sunt mai mari cu minim 1,00 m
dupa ambele directii, pentru a permite deplasarea personalului muncitor pe conturul
exterior al cofrajului, in depline conditii de siguranta, pe toata durata de constructie a
radierului.
Armarea radierului se face cu armaturi de rezistenta din PC52 14mm si
12mm, si armatura constructive din PC52 8mm.
Mustatile de armatura din capetele fiecarei coloane PC52 3232mm sunt
evazate spre exterior, dupa un contur circular, cu un unghi minim de 100. Intre barele
de armatura, deasupra capatului fiecarei coloane, se va monta un cuzinet cu 4 plane
orizontale de armare din PC52 8mm, avand rolul de a uniformiza pe sectiunea
transversala a coloaneI, incarcarile concetrate transmise de radier. Pe barele de
armatura se monteaza distantieri standardizati care sa permita asigurarea acoperiri cu
beton a armaturii radierului de minim 5 cm, dupa orice directie. Pentru grosimea
minima de 5 cm a stratului de acoperire cu beton a armaturilor, nu sunt admise tolerante
in minus, si se recomanda sa nu se depasesca sporirea grosimii stratului cu mai mult de
1 cm.
Pentru a permite continuitatea armaturilor din radier cu armaturile din elevatia
infrastructurii, se vor monta i barele de armtur din elevaie.
Se executa cofrarea radierului cu panouri de cofraj curate, unse pe suprafata
de contact cu betonul din radier, cu o solutie speciala care sa permite decofrarea rapida
si totala a panoului. Se verifica asigurarea acoperiri cu beton.
Cofrajul se va executa etans pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment, la
turnarea betonului n radier. Cofrajul se va sprijini n exterior n taluzul sapaturii dar
fara a bloca calea de acces si de evacuare a personalului muncitor.
Se vor respecta dimensiunile in plan ale fiecarui radier, prevazute in piesele
desenate, iar inaltimea cofrajului va fi de minim 0,50 m deasupra cotei superioare a
radierului, prevazute in proiect.
Betonarea radierului se face cu beton de clasa C25/30, fabricat in statii de
betoane, si transportat cu autocamioane autoagitatoare.
SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 11
 La turnarea betonului n radier, se vor respecta cu strictete toate regulile
tehnologice de buna executie.
Dupa turnarea betonului in radier, se vor asigura masuri speciale de protectie a
betonului, pe o durata de minim 3 zile, functie de conditiile atmosferice.
Decofrarea radierului se va putea executa dupa cel putin 3 zile de la turnarea
betonului in radier. Decofrarea se executa cu atentie pentru a nu deteriora, atat peretii
si muchiile radierului, cat si panourile de cofraj.
Nu se vor admite ruperi ale betonului pe peretii si la muchiile radierului mai mari
de 3 mm adancime, 5 cm lungime si suprafete de 20 cm2.
Nu se admit acoperiri de beton ale armaturilor din radier, mai mici de 5 cm.
Se interzice cu strictete prezenta la vedere a barelor de armatura, caz in care se
asigura acoperirea cu beton a acestora.
Hidroizolarea radierului se face cu un strat de bitum filerizat aplicat manual,
fara sapa de protectie. Stratul de hidroizolatie se aplica pe peretii laterali ai radierului
si pe fata superioara, mai putin zona pe care se va executa elevatia infrastructurii.
Se interzice aplicarea de bitum filerizat pe mustatile de armatura care vor asigura
continuizarea cu armatura din elevatie. In cazul in care se constata ca pe mustati exista
pete de bitum filerizat, se executa manual lucrari de curatire a fiecarei bare, cu peria de
sarma.
In jurul radierului se va executa o mecanizat o umplutura de pamant astfel
incat sa se asigure accesul la nivel elevatiilor infrastructurilor, fara a exista pericolul
producerii unor accidente de munca.

2.5. Execuia fundaiei directe a zidului de sprijin

Pentru a racorda culeea cu malul drept n aval se realizeaz un zid de sprijin a

racordrii la strada paralel cu malul rului.
Execuia fundaiei zidului de sprijin parcurge urmtoarele etape tehnologice:
- Trasarea poziiei n plan i a dimensiunilor blocului de fundaie,
- Execuia spturii a blocului de fundaie,
- Armarea blocului de fundaie,
- Cofrarea blocului de fundaie,
- Betonarea blocului de fundaie,
- Decofrarea blocului de fundatie;
- Hidroizolarea blocului de fundatie;
- Umplutura cu pamant in jurul blocului de fundatie.
Armarea blocului de fundatie se face cu armaturi de rezistenta din PC52 16
mm si 12mm, si armatura constructive din PC52 8mm.
Betonarea blocului de fundatie se face cu beton de clasa C30/37, fabricat in statii
de betoane si transportat cu autocamioane echipate cu bene autoagitatoare.
La turnarea betonului in blocul de fundatie, se vor respecta cu strictete toate
regulile tehnologice de buna executie, precizate la acest capitol in caietele de sarcini.

2.6. Execuia elevaiilor infrastructurilor podului

SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 12
 La capetele podului sunt prevzute culeele din beton armat. Racordarea cu
terasamentele se va face cu ziduri ntoarse la culeea mal stng i la culeea mal drept n
amonte. Racordarea culeei cu mal drept n aval, se realizeaz cu un zid de susinere a
racordrii la strada paralel cu malul rului.
Intermediar, suprastructura podului reazem pe 3 pile din beton armat, cu
nlime variabil.
Executia elevatiilor infrastructurilor parcurge urmatoarele faze tehnologice:
- Armarea elevatiilor infrastructurilor;
- Cofrarea elevatiilor infrastructurilor;
- Betonarea elevatiilor;
- Protectia betonului turnat in elevatii;
- Decofrarea elevatiilor infrastructurilor.
Armarea elevatiilor infrastructurilor se face cu o armatura de rezistenta din
PC52 14, 12, si armaturi constructive din PC52 10 si 8.
Armarea unei elevatii de pila este compusa din armatura elevatiei propriu-zise,
armatura banchetei de rezemare, armatura cuzinerilor si a dispozitivelor antiseismice.
Armarea elevatiei unei culei prezinta suplimentar si armatura zidului de garda, a
zidurilor ntoarse si a consolei drenului.
Armarea se face n amplasamentul fiecarui element de infrastructura, prin
montarea la pozitie a fiecarei marci de armatura.
Cofrarea elevatiilor infrastructurilor. Dupa montarea armaturii, se inchide
cofrajul elevatiei elementului de infrastructura, pana la nivelul superior al banchetei de
rezemare, in cazul pilelor, si pana la nivelul zidului de garda si a zidurilor intoarse, in
cazul culeelor.
Betonarea elevatiilor infrastructurilor se face cu beton de clasa C 30/37,
fabricat in statii de betoane, transportant cu autocamioane echipate cu dispozitive
autoagitatoare, si turnat in elevatia infrastructuri cu pompa de beton.
Betonarea elevatiei pilelor se va face pana la nivelul superior al banchetei de
rezemare, urmand ca dupa 3 zile, sa se cofreze si sa se betoneze cuzinetii si
dispozitivele antiseismice.
Betonarea elevatiei culeelor se va face in trei etape. In prima etapa elevatia se va
betona pana la nivelul superior al consolei drenului. In faza a doua betonarea elevatiei
culeei continua pana la partea superioara a banchetei de rezemare, urmand ca dupa 3
zile, in faza a treia, sa se cofreze si sa se betoneze cuzinetii, dispozitivele antiseismice,
zidul de garda si zidurile intoarse, pe inaltimea corespunzatoare.
La turnarea betonului in elevatii, se vor respecta cu strictee toate regulile
tehnologice de buna execuie, precizate la acest capitol in caietele de sarcini.
Se vor respecta cu strictete toate regulile de protectia muncii prevazute de
normele de munca in viguare.
Protectia betonului turnat in elevatii
Dupa turnarea betonului in elevatii, se vor asigura masuri speciale de protectie a
betonului, pe o durata de minim 7 zile, functie de conditiile atmosferice.
Decofrarea elevatiilor infrastructurilor se va putea executa dupa minim 7 zile
de la turnarea betonului. Decofrarea se executa cu atentie pentru a nu deteriora, atat
peretii si muchiile elevatiei infrastructurii.

SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 13
 Nu se vor admite ruperi ale betonului pe peretii si la muchiile elevatiei, mai mari
de 2 mm adancime, 3 cm lungime si suprafete de 10 cm2.
Nu se admit acoperiri de beton ale armaturilor din blocul de fundatie, mai mici
de 3 cm.
Se interzice cu strictete prezenta la vedere a barelor de armatura, caz in care se
asigura acoperirea cu beton a acestora.

2.7. Execuia elevaiei zidului de sprijin

Pentru a racorda culeea cu malul drept n aval se realizeaz un zid de sprijin a

racordrii la strada paralel cu malul rului.
Execuia elevaiei zidului de sprijin parcurge urmtoarele faze tehnologice:
- Armarea elevaiei zidului de sprijin,
- Cofrarea elevaiei zidului de sprijin,
- Betonarea elevaiei zidului de sprijin,
- Protecia betonului turnat n elevaia zidului de sprijin,
- Decofrarea eveaiei zibdului de sprijin.
Armarea elevaei zidului de sprijin se face cu o armatura de rezistenta din PC52
16 si 14, si armaturi constructive din PC52 8.
Betonarea elevaiei zidului de sprijin se face cu beton de clas C30/37, fabricat
n staii de betoane, transportat cu autocamioane echipate cu dispozitive autoagitatoare,
i turnat n elevaia zidului de sprijin cu pompa de beton.

2.8. Execuia suprastructurii

Suprastructura noului pod n seciune transversal, are 9 grinzi tip T cu H=1,03

m, cu lungimea de 20,00 m pe deschiderile marginale, respectiv de 30,00 m pe
deschiderile centrale.
Structura principal de rezisten format din 18 grinzi L=30,00m i 18 grinzi
L=20,00 m, cu precomprimate cu cabluri de pretensionare postntinse. Grinzile sunt
formate din tronsoane mari executate n fabrici de prefabrincate, transportate n
amplasamentul podului i solidarizate. Asamblarea tronsoanelor se va face respectnd
urmtoarele etape:
- Pregtire pist de precomprimare
- Aezare tronsoane pe blocurile de beton
- Armare, cofrare i betonare rosturi ntre tronsoane
- La 28 de zile dup betonare se poate efectua precomprimarea
- Dup precomprimare se injecteaz canalurile cablurilor cu lapte de ciment
- Dup ntrirea laptelui de ciment se pot monta grinzile pe infrastructuri

Schema static a structurii de rezisten, de grind simplu rezemat se va realiza

prin dispunerea de aparate de reazem din neopren, fixe pe pilele P1 i P3 i mobile pe
cele 2 culee i pe pila P2. n dreptul pilelor P1 i P3 suprastructura podului se va
continua la nivelul plcii de suprabetonare.

SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 14
 Montarea grinzilor pe infrastructuri se face cu macarale corespunztoare pentru
greutatea grinzilor. Dup asezarea grinzilor pe infrastructuri, acestea vor fi sustinute
de sprijiniri pn la ntrirea betonului din placa de suprabetonare.
Grinzile se vor monta la o distan de 2 cm ntre tlpile superioare.
Peste grinzi se va umple rosturile dintre grinzi, se va cofra placa n consol, lisa
parapetului i placa la capetele grinzii, apoi se armeaz cu armtura de rezisten
dispus n sens transversal podului, asigurnd acoperirea de beton de 3 cm i pantele
de scurgere a apelor.
Se betoneaz cu placa pe toat limea i toat lungimea verificnd n
permanen pantele transversale i racordarea la gurile de scurgere i la dispozitivele
de acoperire a rosturilor.
Dup betonare betonul se va proteja cel puin 7 zile.

2.9. Execuia cii pe pod

Calea pe pod va asigura un gabarit de liber trecere pentru 2 benzi de circulaie

a cte 3,90 m i dou trotuare cu limea de 1,5m.
Execuia cii pe pod necesit urmtoarele etape:
- Dup realizarea plcii de suprabetonare se va monta parapetul pietonal.
- Se stabilesc poziiile gurilor de scurgere.
- Se monteaza tuburile gurilor de scurgere.
- Se executa suportul pentru montarea hidroizolaiei.
- Se monteaz hidroizolatia din membrana moderna pentru poduri n
conformitate cu prevederile AND 507, rezistent la aciunea traficului de santier
i care s permit aternerea mixturii asfaltice direct pe membrana. Se asigur
racordarea hidroizolaiei la gurile de scurgere i la dispozitivele de acoperire a
rosturilor.
- Se monteaza bordurile prefabricate pe un strat de mortar de poza.
- Se executa umplutura trotuarului din beton de ciment in spatele bordurii.
- Se asterne sapa de protectie din MA8 - in grosime de 3 cm pe zona carosabila.
Circulaia n siguran a pietonilor pe trotuare este asigurat prin dispunerea unui
parapet de siguran de tip greu.
- Se asterne imbracamintea asfaltica din BAP16 in 2 straturi cu o grosime totala
de 7 cm.
- Pe trotuar se asterne un strat de 3 cm de MA8 pentru circulatia pietonilor.
- Se impermeabilizeaza rosturile longitudinale i cele din jurul gurilor de
scurgere cu cordoane de impermeabilizare.

2.10. Execuia cii pe rampele de acces

Execuia cii pe rampele de acces necesit urmtoarele etape:

1. Se executa prismul de piatra sparta si grinda de rezemare a dalei de racordare.
Prismul de piatra sparta are grosimea de 0,5 m iar grinda de rezemare cu sectiune
patrata 0,500,50 m, se executa din beton de clasa C25/30 armat cu OB37 si PC52,
turnat monolit.

SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 15
 2. Se monteaza dala de racordare, alcatuita din elemente prefabricate. Dala de
racordare se dispune pe un strat de nisip grauntos de 10 cm grosime cu rol anticapilar.
Fiecare element prefabricat este construit din beton de clasa C25/30 armat cu OB37 si
PC52, si este fixat articulat pe consola scurta din spatele zidului de garda, cu 2 ancore
PC52 22 mm. Celalalt capat al elementului prefabricat de dala reazema liber pe
grinda de rezemare. Dala de racordare se dispune inclinat spre rampa de acces, intre
capatul ancorat articulat pe consola scurta si capatul liber trebuie sa existe o diferenta
de 30 cm.
3. Se refac acostamentele pe rampele de acces, in spatele podului, cu latimi si la
cotele prevazute in proiect, pentru a permite constructia elementelor de racordare cu
culeelor podului.
Structura rutir pe rampe are urmtoarea componen:
a. Pmn de umplutur
b. Strat de fundaie din balast 30 cm
c. Strat din piatr spart 15 cm
d. Strat din mixtur asfaltic BADPC25 - 12 cm
e. Strat de uzur din beton asfaltic BA16 6 cm
Acostamentle se vor executa din balast cu o grsime minim de 15 cm. Taluzurile
rampelor de acces se vor compacta corespunztor, iar apoi se va executa o umplutura
din pmnt vegetal nierbat.
4. Se executa sferturile de con protejate cu un pereu de beton C25/30 de 15 cm
grosime, dispus pe un strat de balast de 20 cm grosime.
5. Se construiesc cate 2 casiuri de descarcare la fiecare capat al podului.
6. Se construieste cate 2 scari de acces sub pod a personalului de intretinere a
podului.
7.Se reface sistemul rutier pe toat lungimea de racordare a noului traseu cu
drumul existent.
8. Se monteaza parapetul de protectie pe rampe, pe malul drept amonte pe o
lungime de 20m.

2.11. Lucrri la nivelul malurilor

Avnd n vedere extinderea culeelor att n amonte ct i n aval, este necesar

refacerea racordrii cu malurile.
Pe malul drept n amonte de pod se va executa un sfert de con pereat, iar n aval
racordarea cu terasamentele se va face cu un zid de sprijin si un sfert de con pereat.
Pe malul stng racordarea se va face cu sferturi de con att n amonte ct i n
aval.
Protecia infrastructurilor, pila P2 i P3, se face cu anrocamente de jur nprejurul
radierului i racordarea cu malurile albiei minore n form de arce de cerc.

2.12. Lucrri n zona afectat de lucrri

1. Se reface umplutura de pmnt i se nierbeaz toate spaiile verzi afectate

de antier.
2. Se aplic marcajele rutiere.
SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 16
 La proiectarea lucrrilor de reparaii se vor respecta prevederile Legii 10/1995
privind calitatea n construcii i normativele n vigoare privind legislaia execuiei
lucrrilor de drumuri i poduri. Materialele folosite pentru realizarea lucrrii respect
HG 766/1997, deoarece sunt materiale agrementate de ctre legislaia romneasc n
vigoare. Se vor respecta standardele si normativele in vigoare prevzute de legislaia
romneasca, avndu-se in vedere necesitile de perspectiv ce deriv din orientarea
Romniei ctre Uniunea Europeana.

SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 17
 3. ETAPELE PRINCIPALE DE REALIZARE A INVESTITIEI

Fiecare tip de lucrare s-a prevzut a se executa cu utilaje specifice.

In cea mai mare parte operaiile se vor executa mecanizat avnd n vedere si
cantitatile de lucrari foarte mari de executat.
Lucrarile manuale se vor executa numai pentru corectii sau in zonele in care nu
este asigurat accesul utilajelor mecanice.
Ordinea aplicarii lucrarilor de construire a podului nou este urmatoarea:

1. Organizarea de antier
2. Trasarea podului
3. Execuia coloanelor
4. Execuia radierelor infrastructurilor
5. Execuia fundaiei directe a zidului de sprijin
6. Execuia elevaiilor infrastructurilor podului
7. Execuia elevaiei zidului de sprijin
8. Execuia suprastructurii
9. Execuia cii pe pod
10. Execuia cii pe rampele de acces
11. Lucrri la nivelul malurilor

SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 18
 4. PROTECIA MUNCII
La execuia lucrrilor se va respecta Legea 90/1996 privind protecia muncii.
Lucrrile de protecia muncii pe perioada execuiei sunt prevzute n normele de
deviz fcnd parte din tehnologia de execuie.
Semnalizarea zonei de lucru se va face conform normelor legale. Lucrrile de
semnalizare i costul acestora cad n sarcina antreprenorului. Zonele de lucru deschise
spre execuie vor fi obligatoriu iluminate corespunztor.
Modificrile intervenite n circulaie vor fi semnalizate cu semne de circulaie
corespunztoare, obinerea autorizaiilor necesare cznd n sarcina constructorului.
Constructorul va respecta n organizarea proceselor de lucru, normele de
protecia muncii n vigoare n Romnia la data execuiei.
La executarea lucrrilor in prezenta documentaie se va tine seama de legislaia
de protecie a muncii in vigoare si anume:
1. Norme de protecia muncii specifice activitii de construcii montaj pentru
construcii feroviare, rutiere i navale aprobate conform Ordinului nr. 9/25.06.1992 de
Ministerul Transporturilor i Telecomunicaiilor.
2. Regulamentul privind protecia si igiena muncii in construcii, elaborat de
IPC-SA publicat in BC 5-6-7-8/1993.
3. Norme tehnice cu caracter metodologic privind cercetarea si evidenta
accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
4. Ordinul Ministerul Transporturilor i Telecomunicaiilor nr. 8/1982 privind
aprobarea Normelor de protecie a muncii in activitatea de ntreinere a drumurilor.
5. Ordinul Ministerul Transporturilor i Telecomunicaiilor nr. 17/1984 privind
aprobarea Normelor de igiena muncii si acordarea primului ajutor in caz de accident,
specifice transporturilor si telecomunicaiilor.
6. Ordinul Ministerul Transporturilor i Telecomunicaiilor nr. 411/08.06.2000
privind aprobarea Normelor metodologice privind condiiile de nchidere a circulaiei
rutiere sau de instituire a restriciilor, in vederea executrii de lucrri in zona drumurilor
publice publicat in MO nr. 397/24.08.2000 si broura.
In afara acestora se mai fac urmtoarele precizri asupra:
7. Respectarea cu strictee a precizrilor din planurile de execuie, precum si cele
din cartile tehnice ale utilajelor aflate in dotarea antierului sau nchiriate;
8. Instruirii personalului muncitor la angajare, schimbarea locului de munca si
zilnic, asupra operaiilor ce urmeaz a se executa in ziua respectiva;
9. Obligativitatea folosirii echipamentului de protecie: cati, ochelari de
protecie, palmare, cizme de cauciuc, etc.
10. Interzicerea circulaiei persoanelor strine in zona de lucru pe timpul
execuiei lucrrilor.
SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 19
 5. RECOMANDRI PRIVIND PROTECIA MEDIULUI

Lucrrile de constructie propuse satisfac reglementrile de mediu naionale

(Legea 137/1995 privind protecia mediului; Ordinul 44/1998 pentru aprobarea
Normelor privind protecia mediului ca urmare a impactului drum-mediu nconjurtor)
precum i cerinele legislaiei Europene n domeniul mediului.
La executarea lucrrilor se vor lua toate msurile privind protecia mediului
nconjurtor. Depozitarea combustibililor, a materialelor de construcie, precum i
ntreinerea curent a utilajelor se vor face n locuri special amenajate ce nu vor permite
mprtierea materialelor, combustibililor, lubrifianilor i a reziduurilor la ntmplare.

6. OBLIGAII PENTRU BENEFICIAR, PROIECTANT SI

EXECUTANT

Obligaii pentru beneficiar, proiectant si executant sunt stabilite in conformitate

cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.

Obligatiile beneficiarului

1. Obinerea acordurilor si a avizelor prevzute de lege.

2. Asigurarea verificrii execuiei corecte a lucrariilor de construcii prin dirigini
de specialitate sau ageni economici de consultanta specializai, pe tot parcursul
lucrrilor.
3. Stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare si executie pe
baza reglementarilor tehnice, precum si a studiilor si cercetrilor efectuate.
4. Asigurarea recepiei lucrrilor de construcii la terminarea lucrrilor si la
expirarea perioadei de garanie.
5. Participarea la controalele impuse de programul de control.
6. Acionarea in vederea solutionarii neconformitatilor, a defectelor aprute pe
parcursul execuiei lucrrilor, precum si a deficientelor proiectelor.
7. Asigurarea receptiei lucrarilor de constructii la terminarea lucrarilor si la
expirarea perioadei de garantie.
8. Intocmirea cartii tehnice a constructiei, pastrarea si completarea la zi a acesteia
si in cazul instrainarii constructiei, predarii cartii tehnice noului proprietar.
9. Efectuarea, daca este cazul, de lucrari de reconstituire, consolidare etc, precum
si de lucrari de reparatii, numai pe baza de proiecte intocmite de catre persoane fizice
sau persoane juridice autorizate si verificate conform legii.
10. Sesizarea, in termen de 24 ore, a Inspectiei de stat in constructii, lucrari
publice, urbanism si amenajarea teritoriului zonal, in cazul unor accidente tehnice la
constructia in exploatare.

Obligatiile proiectantului
SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 20
 1. Prezentarea proiectului elaborat in fata verificatorului de proiecte atestat,
stabilit de catre beneficiar, precum si solutionare neconformitatilor si neconcordantelor
semnalate.
2. Precizarea prin proiect a categoriei de importanta a construciei.
3. Asigurarea prin proiecte si detalii de execuie a nivelului de calitate
corespunztor cerinelor, cu respectarea reglementarilor tehnice si a clauzelor
contractuale.
3. Elaborarea caietelor de sarcini, a instruciunilor tehnice privind execuia
lucrrilor, exploatarea, intretinerea si reparaiile, precum si, dup caz, a proiectelor de
urmrire privind comportarea in timp a construciilor.
4. Stabilirea prin proiect a fazelor de execuie determinate pentru lucrrile
aferente cerinelor si participarea pe antier la verificrile de calitate legate de acestea.
5. Stabilirea modului de tratare a defectelor aprute in execuie, din vina
proiectantului, la construciile la care trebuie sa asigure nivelul de calitate
corespunztor cerinelor, precum si urmrirea aplicrii pe antier a soluiilor adoptate.
6. Participarea la ntocmirea cartii tehnice a constructiei si la recepia lucrrilor
executate. Conform H.G. 273/14.06.1994, art. 9, proiectantul va preciza comisiei de
receptie, la incheierea procesului verbal de receptie la terminarea lucrarilor, raportul de
autor.
7. Participarea pe santier la verificarile de calitate legate de fazele de executie
determinate, stabilite prin programul de urmarire a lucrarilor pe santier, anexat la
proiect;

Obligatiile executantului

1. Sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor si a neconcordantelor

constatate in proiecte, in vederea solutionarii.
2. Incepera executiei lucrarilor numai dupa ce constructia a fost autorizata si
proiectul verificat de catre verificatorul de proiecte atestat.
3. Asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor printr-un sistem
propriu de calitate, conceput si realizat prin peronalul propriu, cu responsabili tehnici
cu executia, atestati.
4. Convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse
in faze determinante ale execuiei si asigurarea condiiilor necesare efecturii acestora,
in scopul obinerii acordului de continuare a lucrrilor.
5. Soluionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aprute in
fazele de execuie, numai pe baza soluiilor stabilite de proiectant cu acordul
investitorului.
6. Utilizarea in execuia lucrrilor numai a produselor si a procedeelor prevzute
in proiect, certificate sau pentru care exista agremente tehnice.
7. Respectarea proiectelor si a detaliilor de execuie pentru realizarea nivelului
de calitate corespunztor cerinelor.
8. Sesizarea in termen de 24 ore a Inspectoratului de stat in construcii in cazul
producerii unor accidente tehnice in timpul execuiei lucariilor de construcii-montaj.

SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 21
 9. Supunerea la recepie numai a construciilor care corespund cerinelor de
calitate si pentru care a predat investitorului documentele necesare ntocmirii cartii
tehnice a constructiei.
10. Aducerea la ndeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele
de control sau prin documentele de recepie a lucrrilor de construcii.
11. Remedierea pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aprute din vina sa,
att in perioada de execuie, cat si in perioada de garanie stabilita conform legii.
12. Stabilirea rspunderilor tuturor participanilor la procesul de producie
factori de rspundere, colaboratori, subcontractanti in conformitate cu sistemul
propriu de asigurare a calitatii adoptat si cu prevederile legale in viguare.
13. Solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in
fazele de executie, numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul
beneficiarului.
14. Utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor
prevazute in proiect, certificate, sau pentru care exista agremente tehnice, care conduc
la realizarea cerintelor, precum si gestionarea probelor-martor.
15. nlocuirea produselor si procedeelor prevazute in proiect, cu atele care
indeplinesc conditiile precizate, se va face numai pe baza solutiilor stabilite de
proiectant cu acordul beneficiarului.
16. Respectarea prevederilor din proiect pentru realizarea nivelului de calitate
corespunzator cerintelor.
17. Sesizarea, in termen de 24 de ore, a Inspectiei de Stat in constructii, lucrari
publice, urmabism si amenajarea teritoriului zonal, in cazul producerii unor accidente
tehnice in timpul executiei lucrarilor.
18. Suprapunerea la receptie a constructiei, numai cand aceasta corespunde
cerintelor de calitate si cand a predat beneficiarului documentele necesare intormirii
cartii tehnice a constructiei.
19. Aducerea la indeplinire, in termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele
de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii.
20. Remedierea, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa,
atat in perioada de executie, cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii.
21. Stabilirea raspunderilor tuturor participantilor la procesul de productie
factori de raspunde, colaboratori, subcontractanti in conformitate cu sistemul propriu
de asigurare a calitatii adoptat si cu prevenirile legale in vigoare.

SC POD-PROIECT SRL
Construire pod peste rul Trnava Mare, la Copa Mic
Pg. 22