Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Sisteme Multimedia

    Încărcat de

    CuțitaruAdrian
    11 vizualizări9 pagini
    lab 5 sisteme multimedia

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    lab 5 sisteme multimedia

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    11 vizualizări9 pagini

    Sisteme Multimedia

    Încărcat de

    CuțitaruAdrian
    lab 5 sisteme multimedia

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 9

    Universitatea Tehnica a Moldovei

    Facultatea Calculatoare,Informatica si Microelectronica


    Departamentul Ingineria Software si Automatica

    Raport
    Sisteme multimedia
    Lucrarea de laborator nr.5
    Tema: Utilizarea tehnologiilor HTML, CSS, PHP, AJAX

    A efectuat : st. gr. TI-142 Cuitaru Adrian

    A verificat : lect.sup. Sava Nina

    Chiinu 2017
    Scopul lucrrii: familiarizarea cu limbajele HTML, XHTML, CSS..

    Limbajul HTML (HyperText Markup Language), a fost proiectat s poat opera cu


    functionalitile multimedia ale reelei Web. El este un limbaj de marcare care permite editarea
    sau transformarea oricrui text sub form de hipertext prin introducerea unor marcaje, care vor
    indica pe lng modul cum se efectueaz legturile documentului cu alte resurse externe i
    modul cum vor aprea formatate paginile documentului. Un document HTML poate fi fcut
    public prin instalarea lui pe un server Web. Marcajele introduse de HTML poart numele de tag-
    uri HTML.

    Versiunile cele mai importante de HTML:

    HTML 1.0 (~1991) - draft CERN, 20 de taguri


    HTML 2.0 (~1995) - standard, 49 taguri
    HTML 3.2 (~1997) - standard, adopt mare parte din tagurile propuse de Netscape, asigur
    suport pentru tabele, a fost propus extinderea prin MathML pentru a permite includerea de
    formule matematice
    HTML 4.0 (~1998) - standard, primul conform International Standard ISO 8879, suport CSS,
    obiecte multimedia, limbaj script extins, faciliti pentru tiprirea paginilor etc.
    HTML 5.0 (~2008) - draft, include MathML si SVG n documente HTML, adaug tag-uri
    pentru dialog,video, audio, embed, progress, canvas etc.

    Exemplu de document HTML:

    <!doctype html>
    <html>
    <head>
    <title>Exemplul1 HTML</title>
    </head>
    <body>
    <p>Textul meu!</p>
    </body>
    </html>
    Tehnologia CSS (Cascading Style Sheets) este un standard pentru formatarea elementelor unui
    document HTML. Ea a aprut n primul rnd din dorina de a putea formata unitar toate paginile
    unei aplicaii ntr-o manier uoar i flexibil.

    Menirea pricipal este aceea de a specifica cum vor fi afiate diversele entitati HTML. CSS a
    aprut odata cu HTML 4.0. Stilurile CSS pot fi definite n pagina sau ntr-un fiier separat (de
    obicei cu extensia .css). Exemplu de CSS utilizat n pagina:

    <head>
    ...
    <style type="text/css">
    ol.roman { list-style-type: lower-roman }
    </style>
    </head>
    <body>
    <ol class="roman">
    <li> Step one ...
    <li> Step two ...
    </ol>
    ...

    Prin utilizarea unor fiiere .css se poate schimba foarte usor modul de afiare a informaiei n
    aceiai pagin: exemplu CSS.

    Din punct de vedere sintactic CSS este format din trei prti: un selector, o proprietate i o
    valoare: selector {property:value}. Pentru a crete lizibilitatea mai multe proprieti pot fi
    grupate pentru acelai element:
    p
    {
    text-align:center;
    color:black;
    font-family:arial
    }

    De asemenea se permite i gruparea mai multor selectori pentru aceleai proprieti:

    h1,h2,h3,h4,h5,h6
    {
    color:green
    }

    Pentru a putea varia definiia pentru un selector a fost introdus noiunea de clas. n felul acesta
    dou entiti HTML de acelai tip pot fi formatate diferit dac se va preciza o clas diferit
    pentru fiecare.

    n fiierul css:
    p.right {text-align:right}
    p.center {text-align:center}
    n fiierul html:
    <p class="right">Acest paragraf va fi aliniat la dreapta.</p>
    <p class="center">Acest paragraf va fi aliniat central.</p>
    Dac la definiia unei clase este omis selectorul atunci clasa se va putea aplica la orice entitate
    html care suport acea proprietate:

    .center {text-align:center}
    .green {color:green}
    Dac se dorete, unei entiti html i se pot aplica simultan mai multe clase:
    <p class="center green">Textul paragrafului.</p>
    Exist 3 moduri diferite de a aduga elemente css la un document:

    Internal Style Sheet


    Se definete cu ajutorul tagului <style> n interiorul seciunii <head> din document.
    Inline Style
    Se definete ca atribut n interiorul unui tag:
    <p style="color:sienna;margin-left:20px">Text paragraf.</p>
    Nu se recomand utilizarea acestui stil pentru c se pierde din lizibilitate.
    Extenal Style Sheet
    Se definete n fiiere externe paginii html i are avantajul c este aplicabil mai multor pagini
    prin simpla incluziune a unelui fiierului prin intermediul unui tag <link>. Ex:
    Fiierul stil1.css
    hr {color:green}
    p {text-align:center}
    Fiierul p.html
    <html><head>
    <link rel="stylesheet" type="text/css" href="stil1.css" />
    </head> ...
    Dac mai multe stiluri sunt definite pentru acelai element html ordinea prioritilor este
    urmtoarea:
    1. Inline style
    2. Internal style sheet
    3. External style sheet
    4. Browser default
    Mersul lucrarii

    Exemplu in HTML

    Figura 1 Exemplu HTML

    In aceasta figura puteti vizualiza o simpla pagina scrisa in HTML cu logoul de la UTM , in
    aceasta pagina am folosit paragrafuri si li, pentru enumerarea Facultatilor
    Exemplu in CSS

    Figura 2 Exemplu CSS

    In aceasta figura puteti vizualiza o simpla pagina scrisa in CSS , Observam ca acele 3 butoane
    Albastre in partea de sus a paginii sunt Editate cu ajutorului CSS .

    Figura 3 Exemplu PHP


    Figura 4 Cod sursa PHP

    Exemplu AJAX

    Figura 5 Exemplu pe AJAX

    In aceasta figura puteti vizualiza o simpla pagina create pe AJAX. Aici sunt amplasate 6 butoane
    care putem selecta fara ca pagina sa faca reload.Pentru a functiona aceasta pagina este nevoie de
    a o incarca pe un host, sau de a instala PHP Local .
    Concluzie
    In aceasta lucrare m-am familiarizat cu limbajele HTML si CSS, PHP si AJAX. Am invatat
    versiunile importante de HTML si CSS cum ar fi HTML 1,2,3.2, 5. Am invatat tipuri de taguri
    HTML cum ar fi tagul document, text, liste, tabele si altele.

    S-ar putea să vă placă și