CAIET DE SARCINI

I. GENERALITI

Prezentele specificaii tehnice s-au ntocmit n conformitate cu: Regulament privind

procedurile de organizare a licitaiilor, prezentarea ofertelor i adjudecarea proiectrii investiiilor
publice - anexe la H.G.R. nr: 727/1993 - publicat n Monitorul Oficial al Romniei - anul IV-nr. 29
din 31 ianuarie 1994- care la art. 1.10 prevede elaborarea proiectului tehnic, caietului de sarcini i
detaliilor de execuie ale investiiei publice respective.
Prezenta documentaie cuprinde specificaiile tehnice - curente - pentru lucrrile aferente
lucrrilor de structur, terasamente, fundaii, elemente structurale din beton armat, dezafectri
(demolri) construcii, intervenii la elemente structurale existente din zidrie de crmid i beton
armat; n funcie de condiiile locale nu se vor respecta acele specificaii tehnice, care nu sunt
aplicabile sau sunt n exces.
De asemenea, documentaia cuprinde o serie de standarde de referin (standarde
romneti, normative de execuie a lucrrilor, prescripji tehnice, etc.);n cazul n care pe parcursul
elaborrii proiectului i execuiei lucrrilor, unele din standardele de referin se modific sau se
anuleaz fiind nlocuite cu altele se vor lua n considerare cele care se ncadreaz n legislaia n
vigoare .
n ntregul proces de derulare a lucrrilor de execuie sunt implicai trei factori:
- Beneficiarul de investiie - numit BENEFICIAR
- Proiectantul de specialitate - numit PROIECTANT
- Constructorul care i-a adjudecat lucrarea in urma licitaiei- numit CONTRACTOR.
n conformitate cu prevederile legislaiei n vigoare pe tot parcursul executrii lucrrilor prin
personal propriu de specialitate angajat permanent sau nepermanent,
BENEFICIARUL va asigura urmrirea lucrrii, sub dou aspecte :
- cantitativ, n vederea decontrilor.
- calitativ, din punct de vedere tehnic, n vederea respectrii proiectului i
specificaiilor tehnice.
Pe tot parcursul execuiei se numete DIRIGlNTE angajatul care urmrete cantitativ
lucrarea i CONSULTANT cel care urmrete lucrarea din punct de vedere calitativ - tehnic
(personal tehnic de specialitate " atestat " avnd calificarea cel puin la nivel de inginer).
Caietele de sarcini / specificaiile tehnice / sunt un instrument cu dublu rol :
- constituie baza de stabilire a preurilor pentru lucrrile care urmeaz s se execute, detaliind condiiile
tehnice complexe de execuie, calitatea materialelor care se pun n lucrare, standardele de calitate i
execuie i condiiile de verificare i recepie a lucrrilor - pe tot parcursul execuiei ct i la final
- constituie instrumentul de baz pentru beneficiar, alturi de proiect pentru urmrirea lucrrilor i
alturi de cantitile de lucrri executate, pentru stabilirea modului de msurare i decontare a
acestora.
Pentru stabilirea preturilor unitare, n cadrul ofertei i eventuala negociere a acestora,
conform prevederilor legislaiei n vigoare, CONTRACTORUL trebuie s prezinte oferta n
ipotezele de materiale i tehnologii precizate n proiect i n specificaiile tehnice, dar poate
prezenta i variante de ofert n alte ipoteze - cu respectarea standardelor i condiiilor de calitate

1
specificate - cu suportarea tuturor cheltuielilor presupuse de eventuale refaceri pariale sau totale
de documentaii tehnice de detaliu.
n acelai timp cu negocierea preurilor,. n funcie de eventualele variante tehnologice sau
de materiale, se vor adapta eventual i specificaiile tehnice respective, sau dup semnarea
contractutui se vor supune aprobrii i CONSULTANTULUI toate modificrile rezultate .
n ceea ce privete stabilirea materialelor i produselor ce se pun n oper n conformitate
cu uzanele internaionale, proiectul i specificaiile tehnice stabilesc condiiile tehnice i de calitate
ce trebuiesc ndeplinite de lucrri, materiale i produse, propunndu-se de regul o variant. fr
s se limiteze posibilitatea de a utiliza alte materiale / produse sau tehnologii alternative.
Pentru stabilirea materialelor / produselor /, tehnologiilor curente CONTRACTORUL va
trebui, la nceperea lucrrilor sau pe parcursul realizrii lucrrilor, s supun aprobrii
CONSULTANTUlUI variantele alese n condiiile de calitate specificate i n condiiile de pre
aprobate.
Graficul de ealonare a execuiei lucrrilor va avea n vedere i elementele specifice ale
lucrrii n condiiile neacceptrii continuitii funcionrii i exploatrii cldirii pe tot timpul
desfurrii lucrrilor de consolidare .

II. ZIDRII

2.1. PREVEDERI GENERALE

Prezentul capitol are ca obiect executarea zidriilor la pereii despritori.
Elementele de construcii din zidrie proiecteaz, execut i se exploateaz n conformitate
cu prevederile cuprinse n standardul STAS 10109/1- 82 i alte reglementri legale n vigoare.
ntrirea zidriei cu centuri i stlpiori din beton armat, precum i executarea legturilor
dintre pereii despritori i structura de rezisten a cldirii fac obiectul unui subcapitol separat.
Prezentul capitol are drept scop realizarea unui nivel ridicat de calitate a lucrrilor de
zidrie, avnd n vedere importana deosebit a construciei. n acest scop au fost adaptate i
completate prevederile actelor normative n vigoare .
Pe parcursul executrii lucrrilor de zidrie executantului i revin urmtoarele obligaii :
a) respectarea strict a prevederilor din proiect .i din prezentul capitol
b) obinerea n prealabil a acordului beneficiarului i proiectantului pentru :
- folosirea altor materiale dect cele precizate n prezentul capitol
- schimbri ale tehnologiei de execuie precizat n prezentul capitol.
Prevederile prezentului capitol pot fi completate, modificate sau adaptate, de ctre
proiectant pe parcursul execuiei lucrrilor, comunicndu-se n scris beneficiarului
i executantului noile prevederi.

2.2. STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN.

Standarde.
Principalele standarde ce trebuiesc respectate sunt :
- STAS 10104-83 Construcii din zidrie. Prevederi fundamentale pentru calculul
elementelor structurale.
- STAS 10109/1-82 Lucrri de zidrie. Calculul i alctuirea elementelor.
- STAS 457- 86 Crmizi ceramice pline.
- STAS 5185- 86 Crmizi i blocuri ceramice cu goluri verticale.
- STAS 8036- 81 Blocuri mici de beton celular autoclavizat
- STAS 1036- 85 Mortare obinuite pentru zidrie i tencuial.

2
 - STAS 388- 80 Liani hidraulici, ciment portland
- STAS 10265-75 Tolerane n construcii, calitatea suprafeelor, termeni i
noiuni de baz
Normative.
- P2- 85 Normativ privind alctuire, calculul i executarea structurilor
de zidrie
- P104-89 Normativ pentru proiectarea i executarea pereilor din b.c.a.

2.3. MATERIALE FOLOSITE LA EXECUTAREA ZIDRIILOR

Crmida
La executarea lucrrilor de zidrii se vor folosi numai crmizi pline marca C100, calitatea
A, clasa C1, conform STAS 457 -86 sau crmizi cu goluri verticale marca C100, calitatea A,
clasa C1, conform STAS 5185-1-86, i 5185-2-86.
De asemenea, pentru lucrrile de zidrie se vor folosi blocuri mici din beton celular
autoclavizat, sortiment GBN 50, STAS 8036-81.

Metodele de verificare a calitii crmizilor si a blocurilor d e b.c.a

Verificarea dimensiunilor se va face cu metrul metalic sau cu ublerul; se efectueaz pe
acelai element trei msurri pentru fiecare dimensiune i se vor considera ca dimensiune media
aritmetic a celor trei msurtori.
Verificarea aspectului se va face vizual i cu instrumente obinuite de msurare.
Verificarea caracteristicilor pentru betonul celular autoclavizat se va face n laboratoare
autorizate conform prevederilor din STAS 7344-70, iar pentru zidrie exist condiiile tehnice de
calitate NTl 1290-1986.
Livrarea blocurilor din beton celular autoclavizat i a crmizilor pline se va face paletizat.
Nu se vor recepiona blocurile i crmizile livrate n vrac. Fiecare lot de livrare va fi nsoit de
documentul de certificare a calitii ntocmite la productor conform dispoziiilor legale n vigoare.
Pe timpul transportului, blocurile de zidrie i b.c.a. vor fi protejate mpotriva umezirii
datorit intemperiilor. Depozitarea blocurilor mici din beton celular autoclavizat i cele din zidrie,
se va face n mod obligatoriu pe nivelul de lucru pe paleii cu care s-a efectuat transportul, n
scopul evitrii manipulrilor suplimentare care ar putea conduce la deteriorarea blocurilor. Se
interzice cu desvrire manipularea blocurilor
de zidrie i b.c.a. prin procedee care pot provoca deteriorarea lor: aruncare, rsturnare.

Mortare de zidrie
Prevederile din prezentul subcapitol se refer la compoziia, prepararea i transportul
mortarelor de zidrie de tipul ciment-var, utilizate la executare zidriilor precum
i la verificarea calitii lor.
Condiii tehnice
Mortarele de zidrie de tipul ciment-var, vor avea marca M 50, notat M 50Z.
Verificarea realizrii mrcii mortarului pus n lucrare se face conform STAS 2634- 80; rezistena
minim la compresiune la 28 zile care asigur ncadrarea n marca M 50Z conform STAS 1030- 84
este de 5 N/mm2. Consistena mortarului va fi de 7-8 cm; determinarea consistenei se face cu
conul etalon conform STAS 2634- 80 pct.3.11.
Densitatea aparent a mortarului va fi cuprins ntre 1950- 2200 kg/m3; determinarea densitii
aparente se face conform STAS 2634- 80 pct.3.l2. Tendina de segregare, exprimat prin
coeficientului de segregare va fi de maximum 50 cm3 i STAS 2634- 80 pct.3.l.3. Capacitatea de
reinere a apei exprimat prin indicele de reinere a apei, trebuie s aib urmtoarele valori :

3
 - n cazul metodei prin vacuumare min.70 %;
- n cazul metodei strat absorbant min.90%.
Verificarea se face conform STAS 2634 -80 pct.3.l.4. Adeziunea la suport, exprimat prin
rezistena la smulgere va fi egal n medie cel puin cu 0,4 N/mm2. Determinarea se face conform
STAS 2634 -80, pct.4.l6.
Materiale
Pentru prepararea mortarului se vor folosi urmtoarele materiale :
Var past conform STAS 146-78 "Var pentru construcii". Se poate utiliza oricare din
cele dou caliti de var prevzute n standard. Densitatea aparent a pastei de var
corespunztoare consistenei de 12 cm., este indicat n tabelul 1.
Tabelul 1
3
Calitatea pastei Densitatea aparent a pastei de var (Kg/m )
I 1250 - 1300
II 1301 - 1350
Ciment Pa 35, conform STAS 388-81.
Nisip natural de ru, conform STAS 1667-76. Granulozitatea nisipului trebuie s se
ncadreze n limitele din tabelul 2
Tabelul 2
Granula % treceri n mas prin sita mm
maxim 0,2 1,0 3,15 7,1
7 min. 3 min. 25 min. 51 min. 95
min. 12 min. 40 min. 70 min. 100

Apa : se va utiliza din reeaua public de alimentare a municipiului.

Compoziia-mortarelor
Dozajul pentru mortarul de zidrie de tipul var ciment care poate fi utilizat fr ncercri
preliminare n cazul folosirii nisipurilor naturale ( conform STAS 1667-76 ) este artat n tabelul 3.
Tabelul 3.
Marca Tip Materiale pentru 1 mc mortar
mortar mortar Ciment Pa 35 Var past Nisip
(kg) (mc) (kg) (mc) (kg)
M50 Z ciment-var 230 0,09 115 1,18 1600

2.4. ALCTUIREA ZIDRIILOR

Zidriile se execut din blocuri ntregi aezate pe lat, n rnduri orizontale i paralele. La
alctuirea zidriei pe lng blocuri ntregi se folosesc i fraciuni de blocuri necesare eserii
corecte a zidriei. Aceste fraciuni se obin din blocurile ntregi prin tierea cu fierstrul. eserea
rosturilor verticale se face la fiecare rnd, astfel nct suprapunerea blocurilor din dou rnduri
succesive pe nlimea zidriei s se fac pe 1/2 sau 1/4 din lungimea blocului.
Rosturile verticale i orizontale vor avea grosimea de 10mm i se vor umple complet cu
mortar pe toat grosimea (Atenie la umplerea rosturilor verticale). Abaterile admisibile de la
grosimea rosturilor vor fi de 2mm, att pentru cele orizontale ct i pentru cele verticale.
Se recomand ca n cazul zidriei ntrite cu stlpiori i centuri de beton armat, distanele
pe vertical dintre centuri s fie multiplul nlimii rndurilor de zidrie, astfel nct ntreaga
cantitate de zidrie s poat fi realizat folosind blocuri ntregi.

4
 Legturile cu pereii de contravntuire se vor face prin intermediul stlpiorilor de beton
armat care se vor realiza n grosimea zidriei, la intersecia cu peretele de contravntuire. n
vederea asigurrii unei conlucrri ct mai bune ntre pereii care se intersecteaz, centurile de pe
ambii perei se vor realiza la acelai nivel, armtura longitudinal a centurilor de pe peretele de
contravntuire ancorndu-se n centura de pe peretele contravntuit.
Turnarea betonului n centurile de beton armat se va face n mod obligatoriu concomitent
pe ambele direcii ncepnd din zona de intersecie ( zona stlpiorului ).
Ancorarea zidriei de elementele structurale se va face cu musti din otel beton conform
detaliilor din proiectul de execuie. Mustile vor avea lungimea n planul orizontal al rostului de 45-
50 cm i vor fi sudate de piesele metalice nglobate n elementele de structurii. Se va acorda o
grij deosebit poziionrii armturilor n raport cu axul pereilor i asigurrii protejrii lor cu mortar.
n anumite zone, pereii nestructurali de zidrie vor fi prevzui cu tencuial armat pe una
sau dou fee, conform anexelor imediat prezentate.

Tehnologie de execuie a zidriilor

nainte de nceperea lucrrilor de zidrie, se va proceda la executarea trasrii pereilor pe
suprafaa planeului pe care sunt amplasai. Trasarea se va face complet, cuprinznd toate
elementele din plan (intrnduri, ieinduri, coluri, intersecii, goluri de ui n vederea evitrii
modificrilor (demolrilor) ulterioare.
Trasarea dup planurile de execuie se va face cu ajutorul abloanelor, dreptarelor
colarelor, etc. Liniile de trasare ale feelor zidriilor pot fi marcate cu ipci de lemn prinse cu ipsos
de planeu. nainte de punerea n lucrare, crmizile se vor uda bine cu ap. Pe timp clduros,
udarea se va face abundent.
Rosturile orizontale i verticale ale zidriilor se vor umple bine cu mortar, dar lsndu-se
neumplute pe o adncime de 1...1,5 cm de la faa exterioar a zidriei. Orizontalitatea rndurilor
de zidrie se obine utiliznd rigle metalice sau de lemn gradate la intervale egale cu nlimea
rndului de zidrie aceste rigle se fixeaz la nceperea lucrrilor la capetele panoului de zidrie de
executat. Verificarea permanent a orizontalitii fiecrui rnd de zidrie efectuat, se face cu o
sfoar de
trasat ntins ntre riglele gradate.

Verificarea calitii lucrrilor de zidrie

La realizarea lucrrilor de zidrie din blocuri mici de beton celular autoclavizat se vor
efectua verificri att n timpul execuiei zidriei ct i dup terminarea lor. Se va verifica dac
lucrrile corespund cu documentaia tehnic care st la baza execuiei precum i calitatea
lucrrilor executate.
Verificarea dimensiunilor i calitii materialelor utilizate se face conform condiiilor
precizate la subcapitolul 2 "Materiale folosite la executarea zidriilor".
Verificrile privind calitatea zidriilor constau .n :
- verificarea grosimii pereilor netencuii se va face considernd media a trei msurtori, cu
precizia de 1mm efectuat ntre dou dreptare aezate pe feele pereilor. Abaterile limit
de la grosimea de execuie a pereilor din zidrie avnd grosimea brut de 25 cm vor fi de
8 mm pentru b.c.a. i 6 mm pentru crmida din argil ars.
- verificarea. grosimii rosturilor verticale i orizontale se face prin stabilirea unei grosimi
medii de rost, pentru o poriune de mbinare, msurat pe orizontal, respectiv pe
vertical. Dac la examinarea vizual se observ neuniformiti mari ntre grosimile
diferitelor rosturi se va proceda i la verificarea grosimii fiecrui rost. Verificarea se face
cu o rigl metalic sau rulet metalic avnd gradaie milimetric Abaterile limit de la
grosimea rosturilor vor fi de 2mm att pentru cele orizontale ct i pentru cele verticale.

5
 - verificarea umplerii rosturilor se va face prin examinare vizual.
- verificarea eserii corecte a zidriei n cmp se face n cursul execuiei, prin examinare vizual,
rezultatele verificrii consemnndu-se n documentele de antier.
- verificarea orizontalitii suprafeelor superioare a le rndurilor de zidrie se face cu
ajutorul nivelei i a dreptarului. Abaterile fa de orizontal a suprafeelor superioare a
fiecrui rnd de zidrie vor fi de max. 2mm/m, dar cel mult 15mm pe toat lungimea
nentrerupt a peretelui.
- Verificarea planeitii suprafeelor i a rectilinitii muchiilor se face prin aplicarea pe
suprafaa peretelui n lungul muchiilor, a unui dreptar de minimum 2m lungime i prin
msurarea intervalului dintre acest dreptar i suprafaa peretelui (sau linia muchiei).
Abaterile limit de la planeitatea suprafeelor vor fi de 2 mm/ m. Abaterile limit de la
rectilinitatea muchiilor vor fi de 1mm pentru o msurtoare i cel mult 10mm pe toat lungimea
nentrerupt a muchiei peretelui.

- verificarea verticalitii suprafeelor i muchiilor cu ajutorul unei rigle gradate n mm cu o

lungime de minimum 2.,0 m i a unui fir cu plumb. Abaterile limit de la verticalitate vor fi
de 3 mm/m i cel mult 6 mm pe toat nlimea peretelui.
- verificarea dimensiunilor ncperilor i a mrimii golurilor pentru ui, ferestre, nie, se face
prin msurri executate cu metrul sau ruleta. Abaterile limit pentru dimensiunile golurilor
de ui, ferestre, nie vor fi de 10 mm.
naintea nceperii lucrrilor de finisare (tencuieli, placri) lucrrile de zidrie propriu-zise vor
fi recepionate att faptic ct i scriptic (pe baza documentelor ntocmite) de ctre organul de
control intern al executantului mpreun cu reprezentantul beneficiarului. Rezultatele recepiei
lucrrilor de zidrie vor fi consemnate n documentele de antier.
n cazul n care lucrrile de zidrie executate se consider recepionate, se poate trece la
executarea lucrrilor de finisare, acest lucru consemnndu-se intr-un proces verbal de predare e
fazei ncheiate respectiv a lucrrilor de zidrie propriu-zise.
Defecte admise ale blocurilor de zidrie i b.c.a. sunt cele date n STAS1 -80, STAS
5185/2-80, respectiv STAS 457-80.

2.5. ZIDRIE NTRIT CU TENCUIAL ARMAT

TEHNOLOGIE T1 - Pregtirea patului

Se ndeprteaz materialul neaderat.
Se adncesc rosturile la 10 - 25mm dup context.
Se perie suprafaa cu peria de srm, energic, pn la deschiderea porilor crmizilor
crude sau a asperitilor blocurilor de piatr. Se sufl suprafeele astfel pregtite cu aer comprimat
(dac se dispune).
NOTA: Pregtirea corect a patului este o operaie deosebit de important pentru realizarea
aderenei ntre mortarul pentru tencuial armat i peretele existent pentru fiecare 1kg/m2 de
aderent obinuit, corespunde o interaciune coeziv de 10 to/mp.

TEHNOLOGIE T2 - Aplicarea sistemului de armare

Pe patul pregtit conform tehnologiei T1 se monteaz reeaua de bare de oel la pasul
specificat n proiect. Se leag toate interseciile reelei cu srm neagr. Se fixeaz reeaua de
armturi de pat cu scoabe sau crampoane (5-10 buc/mp ). Se monteaz armtura de bordaj cu
diferite structuri (goluri de ui sau ferestre, intersecii de ziduri) .

TEHNOLOGIE T3- Cmuirea pereilor cu mortar pentru tencuial armat aplicat cu

6
mistria

Se umezete patul i sistemul de armturi de dou ori n interval de 3-4 ore. Aplicarea primului
strat cu mistria se va declana la cca. 2 ore dup a a doua umezire, decalaj necesar pentru
deschiderea porilor prin svntare. Aplicarea mortarului pentru tencuiala armat se va face energic
sub directa supraveghere a conductorului de lucrare. Pentru resudarea chimic ntre straturi se
vor lua urmtoarele msuri :
- se va delimita zona care urmeaz a fi executat n flux continuu n decursul unei zile de
lucru; sub nici o form nu se va extinde execuia unui tronson bine delimitat de la o zi la
alta.
- revenirea de la strat la strat va fi dozat funcie de condiiile climatice; n condiii normale
este bine s nu se depeasc 3 ore. Aplicarea se ve face de 3-4 ori astfel nct sistemul
de armturi s fie perfect mulat iar grosimea cmii de 5-6 cm.

Reeta mortarului pentru tencuiala armat

- 1 parte ciment;
- 2 pri nisip grunos
- max. 2 pri nisip mare - 3 mm;
- 0,1 pri var de fluidificare;
- ap suficient pentru a obine un amestec semivrtos care prin aruncare cu mistria s nu
se separe de pat sau de stratul aplicat anterior.
Abaterile fa de orizontal ale suprafeelor superioare a fiecrui rnd de zidrie, vor fi de
max. 2mm/m, ns cel mult 15 mm pe toat lungimea nentrerupt peretelui.
Pe timpul execuiei, se va controla permanent verticalitatea zidriei, fie cu firul cu plumb
lsat s cad liber pe nlimea zidriei, fie cu ajutorul unui dreptar i a nivelei aezate cu
lungimea pe nlimea zidriei.
Mortarul scurs pe feele zidriei sau ieit din rosturi, se va cura cu ajutorul mistriei dup
executarea a 2-3 rnduri de zidrie.
ntreruperea lucrului pe timpul executrii zidriei se va face fr a aterne mortar peste
ultimul rnd de blocuri mici de beton celular autoclavizat .
Tierea blocurilor din beton celular autoclavizat n vederea obinerii unei trasri
corespunztoar se va face n exclusivitate cu fierstrul special din trusa pentru lucrri de zidrie
pentru beton celular autoclavizat . Tierea crmizilor n fraciunile necesare pentru realizarea
corespunztoare a eserii sau a eventualelor legturi de zidrie bine ascuit sau cu o unealt
electric cu disc abraziv .

2.6 PEREI NEPORTANI NTRII CU STLPIORI I CENTURI DIN

BETON ARMAT

Prevederi generale
Prezentul subcapitol are ca obiect alctuirea i executarea pereilor interiori neportani din
zidrie de crmid sau b.c.a. inclusiv ntrirea zidriei cu centuri i stlpiori din beton armat i
realizarea legturilor dintre pereii interiori neportani i elementele structurii de rezisten ale
cldirii i alctuirea i executarea zidriei de compartimentare.
Pereii interiori neportani i zidriile de placaj nu preiau alte ncrcri verticale dect cele
provenite din greutatea proprie, din greutatea elementelor de finisaj ( placaje, tavane false ) i a
eventualelor obiecte suspendate ( mobilier sau echipamente tehnico- sanitare )
Prevederile prezentului subcapitol pot fi modificate , sau readaptate funcie de condiiile
specifice pentru fiecare tronson sau subansamblu al cldirii, fr ca prin aceasta

7
s se ajung la nerespectarea condiiilor tehnice de principiu cuprinse n caietul de sarcini.

Materiale
Crmizi pline i blocuri b.c.a.
Pentru executarea zidriilor se vor folosi crmizi i blocuri b.c.a. conform celor artate n
prezentului capitol.n vederea realizrii n pereii despritori a unor trasee (de instalaii de
nclzire, sanitare sau electrice ) orizontale se vor utiliza crmizi speciale din beton,
confecionate pe antier. Aceste crmizi se vor confeciona din beton de marc B 200 n
tipare speciale i vor fi puse n oper cel puin 21 zile de la data turnrii.
Mortare
Pentru executarea zidriilor se va utiliza mortar marca M 50 Z .
Betoane
n elementele de beton armat nglobate n zidrie (centuri, buiandrugi, stlpiori ) se va
utiliza beton de marc minimum Bc15 (B200).
Armturi
Pentru armarea elementelor din beton armat nglobate n zidrie se va utiliza oel beton
OB37 i PC 52, conform STAS 438/1- 80 Oel beton laminat la cald; mrci i condiii
generale de calitate
Ghermele
Pentru prinderea tocurilor de ui interioare se vor utiliza la zidria pereilor despritori
acolo unde este cazul, crmizi ghermele din beton confecionate pe antier.

ntrirea zidriei cu stlpiori din beton armat

Pereii interiori neportani executai din zidrie de crmid se vor ntrii cu stlpiori din
beton armat, dispui la aproximativ 3m. Prevederile de stlpiori din beton armat este obligatorie
pentru toi pereii interiori neportani a cror lungime depete 3m, precum i pentru bordarea
golurilor pentru ui sau ferestre metalice a cror greutate este mai mare de 50kg/m2 .
Dimensiunile minime ale stlpiorilor din beton armat vor fi de 25 x 25 cm pentru perei de
25cm i de 125 x 125 cm grosime .
Stlpiorii din beton armat vor fi realizai din beton B200 i armturi din oel beton OB 37.
n scopul sporirii conlucrrii ntre stlpiorii din beton armat i zidria n care sunt nglobai
se va realiza zidria n trepi; n acelai scop n rosturile orizontale ale zidriei corespunztoare
penelor din beton se vor dispune armturi ( 2 6 (8) /60 )
Armarea minim longitudinal a stlpiorilor va fi 4 10, procentul de armare nedepind
de regul pentru stlpiorii de 24 x 24 cm, valoarea de 1,2% din seciunea de beton. nndirea
barelor longitudinale se va face prin suprapunere, lungimea minim de suprapunere fiind de 40
diametre. Barele vor fi prevzute cu ciocuri .
Etrierii vor fi n mod curent din bare de oel 6 /20cm ( 8 /20cm) ndesii la 10cm n zonele de
nndire a armturilor longitudinale precum i n zona de ntlnire cu centurile pe o lungime de cel puin
50cm de o parte i alta. n zonele n care stlpiorii sunt solicitai la fore tietoare etrierii se vor
dimensiona ca pentru elementele din beton armat.
n scopul evitrii tierii armturilor n 'cazul eventualelor treceri de trasee de instalaii, se va
asigura pe una din feele stlpului ( situat n planul pereilor ) o acoperire
de beton de 5cm la stlpiorii de 24 x 24cm i de 4cm la stlpiorii de 24 x 115 cm.

Intrirea zidriei cu centuri din beton armat

Concomitent cu prevederea de stlpiori din beton armat zidria pereilor interiori
neportani va fi ntrit i cu centuri din beton armat.
Se vor prevedea n mod obligatoriu centuri din beton armat la partea superioar a tuturor

8
pereilor care ajung la planeul superior; aceste centuri vor fi legate cu stlpiori din beton armat.
In cmp curent, distana maxim ntre centuri va fi de aproximativ 3,0m, formnd mpreun
cu stlpiorii din beton armat o reea cu ochiurile de aproximativ 3,0m x 3,0m.
La pereii interiori neportani avnd goluri de ui, se vor prevedea centuri situate la partea
superioar a golului de u, funcie de nlimea uilor i care joac rol de buiandrug
n cazul n care nlimi1l de ui depesc nlimea de 3,0m, se pot prevedea i centuri
intermediare la jumtatea distanei pe nlime, ntre pardoseal i centura avnd rol de buiandrug.
Cotele intradosului centurilor buiandrug se msoar de la cota finit a pardoselii.
Se vor prevedea centuri din beton armat, n cmpul peretelui altele dect cele de mai sus,
avnd rolul de ntrire local a zidriei, n dreptul unor elemente grele de finisaj (bre i cornie din
piatr) sau a unor echipamente tehnice grele .
Dimensiunile minime ale centurilor din beton armat vor fi de 25 x 20cm pentru pereii avnd
25cm grosime i de 125 x 20cm pentru pereii avnd 125cm grosime. Centurile din beton armat vor fi
alctuite cu beton B200 i armturi din oel beton OB37.
Armarea minim longitudinal a centurilor va fi 4 10. Barele din centuri vor fi nndite
prin suprapunere pe o lungime de 40 diametre i legate cu srm n aceeai seciune se vor
nndi cel mult 50 % din bare, distana dintre zonele de nndire fiind de minimum 1m. Barele
longitudinale ale centurilor vor fi legate cu etrieri OB37 6
n seciunile n care centurile sunt supuse solicitrilor din for tietoare, etrierii se vor
dimensiona ca pentru elemente din beton armat. n poriunile alturate stlpiorilor din beton armat
etrieri se vor ndesi la 10cm pe o lungime de circa 50cm stnga dreapta.
n scopul evitrii tierii armturilor, n cazul eventualelor treceri de trasee de instalaii, se va
asigura pe una din feele centurii (situate n planul peretelui) o acoperire de beton de 5cm la
centurile de 25 x 20cm i de 4 cm la centurile de 125 x 20 cm.

Ancorarea pereilor interiori neportani de elemente structurale verticale (stlpi,

diafragme)
n scopul rigidizrii pereilor neportani interiori din zidrie de crmid sau b.c.a. pe
direcia perpendicular pe planul lor, se va proceda la ancorarea zidriei de elementele structurale
din beton armat verticale (stlpi, diafragme).
Ancorarea se va face cu bare de oel (conform proiectului) avnd lungimea de 50cm,
dispuse n rosturile orizontale ale zidriei i prinse prin sudur de elementele metalice nglobate n
elementele structurale. n cazul n care poziia elementelor metalice nglobate nu corespunde cu
necesitile de ancorare se va proceda la prinderea armturilor orizontale din rosturi de elementele
structurale cu ajutorul bolurilor expandabile (conexpand).
Prinderea la partea inferioar Pereii interiori neportani executai din zidrie de crmid sau b. c.
a, se vor fixa la partea inferioar n pardoseal; executarea pardoselii propriu-zise (peste planee din
beton armat, de rezisten) se va face dup executarea zidriilor.
Legturile cu planeele superioare
n cazul n care n proiect nu sunt date detalii speciale, pereii despritori vor fi mpnai la
partea superioar cu mortar de ciment i pene metalice la planeul superior; pereii interiori din
aceast categorie nu vor avea centuri la partea superioar, ultimul rnd al zidriei se va executa
cu crmizi aezate n lung.
Tehnologia de execuie a pereilor interiori ntrii cu stlpiori i centuri
nainte de executarea zidriei pereilor despritori pe suprafeele stlpilor sau diafragmelor la
care se ancoreaz pereii despritori se va aplica un pri de mortar de ciment; rostul vertical dintre
zidrie i elementul de structur va fi umplut complet cu mortar.
Armtura stlpiorilor se recomand a fi realizat n carcase prefabricate, care se vor monta
nainte de executarea zidriei, la poziia cerut n proiect. Pe msura executrii zidriei, n rosturile

9
orizontale ale acesteia se aeaz barele orizontale de regul la elementele structurale i stlpiorii din
beton armat, care vor fi nglobate n mortar.
Rosturile zidriei din dreptul stlpiorilor se las neumplute cu mortar pe o adncime de
cca. 2cm, pentru realizarea unei legturi ct mai bune cu stlpiorii. Turnarea betonului se face n
straturi cu nlimea de cca. 1m, dup udarea n prealabil a zidriei i cofrajului. ndesarea
betonului se va face cu vergele. Se interzice folosirea in acest scop a vibratoarelor sau baterea
cofrajelor cu ciocanul
Ghermelele speciale pentru prinderea tocurilor de u se vor zidi la poziia indicat pe msura
executrii zidriei sau se vor dispune n cofraje n cazul n care golurile de u
sunt bordate cu stIpiori din beton armat.

2.7. MSURTORI I DECONTRI

Lucrrile de zidrii se vor msura i deconta la mc, conform proiectelor, detaliilor de
execuie, dispoziiilor de antier.

III. PARDOSELI

3.1.GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru executarea de pardoseli.
Fiecare tip de pardoseala este alcatuita din:
a). Imbracaminte - strat de uzura - care este supusa direct tuturor sarcinilor si actiunilor in
exploatare
b). Stratul suport, care primeste incarcarea de la imbracaminte si o transmite elementelor
de rezistenta.

3.2. DOMENIU DE APLICARE

Pardoselile avute in vedere in prezentul proiect sunt pardoseli pentru cladiri de locuit si
social-culturale (fara a fi supuse unor solicitari sau conditii speciale in exploatare).
Pardoselile vizate in aceasta documentatie sunt:
Pardoseli din gresie
Pardoseli din parchet tristrat

3.3.STANDARDE, NORMATIVE
- Legea nr. 10/1995 - privind calitatea si siguranta in constructii
- Normativ C. 35/1992 - Normativ pentru executare pardoseli
- Se vor verifica, pentru fiecare material pus in opera, caracteristicile prevazute in
standardele si normele tehnice de ramura (de productie) specificate in capitolele respective

3.4. MASURI PREVENTIVE

- Instruirea personalului pe linie NTS si PSI, completarea si semnarea fiselor de instructaj
- Asigurarea echipamentelor specifice de protectia muncii

3.5.CONDITII PREALABILE
- Se va face controlul materialelor + receptia calitativa a materialelor, inainte de punerea in
opera, concordanta cu proiectul tehnic. Se vor insusi instructiunile din cartile tehnice ale
materialelor de constructie.

10
- Asadar, pentru toate materialele, semifabricate sau prefabricate care intra in componenta
unei pardoseli trebuie, in prealabil , sa se verifice ca:
Au fost depozitate si manipulate in conditii care sa evite orice degradare a lor;
Conducatorul tehnic al lucrarii sa verifice daca au fost livrate cu certificare de
calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective;
S-au efectuat la locul de punere in opera - daca prescriptiile tehnice sau
proiectul le cer - incercarile de calitate. Betoanele si mortarele provenite de la statii
centralizate, chiar situate in incinta santierului, pot fi introduse in lucrare numai daca
transportul este insotit de documente din care sa rezulte cu precizie, caracteristicile fizice,
mecanice si de compozitie.
- Controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al procesului
tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toata durata lucrarilor.
- Principalele verificari de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:
- Aspectul si starea generala
- Elementele geometrice (grosime, planitate, pante)
- Fixarea imbracamintei pe suport
- Rosturile
- Racordarea cu alte elemente de constructie sau instalatii
- Corespondenta cu proiectul.
- In cazul in care proiectul nu prevede linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardoseli, din
incaperi invecinate, aceasta va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii
de usa, in pozitie inchisa.
- Trecerea de la un tip de pardoseala la alta, acolo unde nu sunt praguri intre usi, se va
acoperi cu un profil special, din banda de alama .
- Pardoselile vor fi plane, orizontale si fara denivelari in aceeasi camera sau la trecerea dintr-
o incapere in alta.
Fac exceptie:
in grupuri sanitare si baie, pardoseala va avea panta de 1% spre sifoanele
de pardoseala;
in cele doua case de scara se va realiza o usoara inclinare a pardoselii (de
la + 11,40 in dreptul ultimei trepte a scarii - cota existenta deja - la + 11,42 la usa
dinsprecoridor. Pragul usii de acces in coridor (respectiv usa de acces inholul celulei de
cazare) va face trecerea de la cota + 11,42 la + 11,45 = cota finita a pardoselii in coridor,
hol.
- Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa receptia stratului
anterior (sapa suport va fi receptionata de beneficiar + constructor si se consemneaza
acest lucru inproces verbal pentru lucrari ascunse).
- Lucrari care trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli:
Instalatiile electrice, sanitare, termice, ventilatii etc.
Efectuarea probelor pentru instalatii
Compartimentarile interioare (din YTONG sau rigips)
Montarea tocurilor pentru usi
Tencuieli, inclusiv repaeratii la tencuieli
Zugraveli si vopsitorii sau alte finisaje la pereti
Montarea pragurilor
Diversele strapungeri din planseu, adancituri mai mari, rosturi etc. se vor
astupa sau chitui, dupa caz, cu mortar de ciment.
Armaturile sau sarmele care ies din planseu vor fi taiate sau indoile

11
 Conductorii care se monteaza inpardoseala vor fi acoperiti in grosimea strict
necesara pentru protejarea lor.
Se va verifica daca conductele instalatiilor electrice, sanitare, termice etc.
care strabat planseul au fost izolate corespunzator, pentru a exclude orice
contact al conductelor cu planseul si pardoseala.

3.6. IMBRACAMINTEA DIN PARCHET

3.6.1. Conditii necesare pentru montare

- Terminarea lucrarilor de instalatii, geamuri la ferestre si usi montate, zugraveli si vopsitorii
executate.
- In incaperile in care se executa imbracamintea din parchet, se asigura temperatura de
minim 5 C, umiditatea relativa a aerului 65 %.
- Stratul suport sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- Umiditate, max. 3 %
- starea suprafetei: neteda, plana si orizontala (denivelari sub 4mm la verificare cu dreptarul
de 2 m)
- sa nu prezinte fisuri, crapaturi, parti iesite in relief.

3.6.2. Montarea parchetului prin lipire

- Lipirea parchetului se face cu poliacetat de vinil dispersie apoasa (aracet) tip D 50 sau
Crilorom DC 1183, pe o sapa autonivelatoare.
- Inainte de inceperea montarii, suprafata suportului se va curata de praf cu o matura, perie
cu par moale.
- Piesele de parchet se vor sorta dupa fibra si culoare, pe unul sau doua randuri complete.
- Montarea parchetului va incepe cu lipirea frizurilor de perete la o distanta de cca 10-15 mm
de perete. Frizurile de perete se vor intepeni fata de perete cu pene asezate la cca 50 cm
distanta una de alta.
- Montarea frizurilor de perete se va face prin lipire cu poliacetat de vinil dispersie apoasa
(aracet), intins pe stratul suport cu un spaclu dintat intr-un strat continuu si uniform
(grosime 1 mm). Lipirea pieselor de parchet se va face dupa minim 3 ore de la lipirea
frizurilor.
- Pentru lipirea pieselor de parchet in camp, aplicarea adezivului pe stratul suport se va face
pe fasii egale cu suprafata unui rand intreg.
- Piesele de parchet se vor aplica dupa cca 10 min. de la intinderea adezivului fixandu-se in
lamba si uluc cu o lovitura usoara data cu ciocanul de cauciuc.
- La asezarea fiecarui rand de piese de parchet se va verifica alinierea fata de randul
anterior gata montat.
- Asezarea pieselor de parchet se poate face paralel cu peretii sau in alte modele.
- Dupa lipirea parchetului pe intreaga suprafata a pardoselii se vor scoate penele de
intepenire a frizurilor.
- Circulatia peste parchetul lipit se poate face dupa 24 de ore de la aplicare.

3.6.4. Controlul executiei

- Calitatea executiei se va constata ata pe parcurs, cat si la terminarea lucrarii. Se va
verifica:
Aspectul, starea generala a suprafetelor
Planeitatea si orizontalitatea (abatere maxima admisa + 3 mm in cazul
planeitatii suprafetelor si + 2 mm/m in cazul orizontalitatii pardoselii).

12
 Montarea la acelasi nivel a lamelor sau panourilor alaturate
Marimea rosturilor dintre lamele si panouri; in cateva puncte izolate, latimea
maxima a rostului poate fi de 0,5 mm.
Aderenta la stratul suport.
Existenta rosturilor langa pereti.
- Lucrarile executate necorespunzator se vor remedia sau reface.

3.7. IMBRACAMINTI DIN DALE DE GRESIE

3.7.1. Conditii necesare pentru montare

- Montarea placilor sau a dalelor se face pe un strat de mortar de ciment de 15-30 mm
grosime, cu dozaj de 400 kg ciment la mc nisip. Rosturile dintre placi vor fi de max. 2 mm.
Ele pot fi si mai mari, atunci cand proiectantul prevede acest lucru in mod special.
- Sub pardoselile din gresie la grupurile sanitare se va prevedea o hidroizolatie din
memebrana bituminoasa. Hidroizolatia va fi ridicata minim 15 cm pe verticala .
- Stratul de protectie a hidroizolatiei va fi din mortar M 100 in grosime de minim 3 cm, armat
cu o plasa de rabit. La scafe stratul de protectie trebuie armat cu rabit pe retea de OB 4
cu ochiuri de 25 x 25.
- Panta hidroizolatiei si pardoseala catre gurile de scurgere va fi de minim 1,5 %.
- Inainte de a fi asezate in mortar, placile se uda cu apa. Durata umezirii depinde de
capacitatea de absorbtie a placilor. Inainte de asezare placile se scot din apa si se lasa
timp de 1-2 minute sa se scurga apa de pe ele, asezandu-le pe cant, langa locul de
montare.
- Montarea placilor sau dalelor se va incepe cu asezarea de placi sau dale reper, avand fata
vazuta la nivelul pardoselii finite intre care se vor monta o serie de placi formand randuri
reper. Asezarea placilor se va face cu ajutorul sforii de trasare care se muta dupa fiecare
rand asezat. Dupa executarea a 1-2 randuri de placi sau dale se va verifica cu dreptarul si
nivela orizontalitatea si planeitatea lor fata de randurile reper.
- Operatia se continua in acest mod pe toata suprafata care se executa intr-o zi de lucru.
Apoi intreaga suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca acesta sa patrunda
bine in rosturi.
- Dupa 2 ore de la inundare, excesul de lapte de ciment de pe suprafata pardoselii se
indeparteaza, prin asternerea unui strat subtire de rumegus de lemn care se indeparteaza
prin inlaturare dupa 2 ore.
- Dupa 4-5 zile, suprafata pardoselilor se va freca usor cu masina de frecat, pentru
eliminarea micilor denivelari care rezulta la asezarea placilor. Denivelarea admisa dupa
frecare este de 1 mm/m, masurate sub un dreptar (rigla) metalic de 2 m lungime, asezat pe
cant pe suprafata pardoselii. Dupa frecare, eventualele pete care raman pe pardoseala se
vor sterge cu o solutie de acid clorhidric diluat (5 %), apoi se va spala cu apa. Dupa aceea,
pardoseala se va lustrui cu acid oxalic si cerui. Folosirea de ulei in locul ceruirii este
interzisa deoarece pateaza placile sau dalele. Daca pardoseala este executata din placi
sau dale de gresie, acestea nu se vor freca sau lustrui, ci numai se vor cerui.

3.7.2. Conditii tehnice de calitate

Pe parcursul executarii lucrarii, se vor verifica urmatoarele:
- Stratul suport rigid al pardoselilor sa fie plan (se admit denivelari izolate de max. 10 mm
sub dreptarul de 2 m)
- Planeitatea pardoselii (abatere maxima: 2 unde cu sageata de max. + 2 mm)
- Pantele, abaterea maxima, in portiuni izolate + 2,5 mm/m.

13
 - Denivelarile dintre placile de piatra naturala - max. admis intre doua placi alaturate + 0,1
mm
- Marimea rosturilor - max. admis + 0,1 mm
- Aderenta la stratul suport
- remedierea sau refacerea lor.

3.8. CRITERII DE ACCEPTARE

- daca au fost respectate prescriptiile din procedura, prescriptiile tehnice, prevederile
proiectului si daca exista inregistrari de calitate semnate de beneficiar.

3.9. RAPOARTE SI INREGISTRARI

- Documente de certificare a calitatii materialelor/produselor.
- Procese verbale de receptie calitativa
- Registrul de receptie calitativa a materialelor inainte de punerea lor in opera
- Bonuri de transport beton/mortar/sapa
- R.N.C.
- D.S.

IV. INVELITORI TIGLA

4.1.GENERALITATI
Prevederile din prezentul capitol se refera la verificarea calitatii si receptia lucrarilor de invelitori,
realizate din tigla si olane.

4.2. NORMATIVE
- STAS 2274/88 Lucrari de tinichigerie la constructii civile si industriale
- STAS 2381/77 - Constructii civile, industriale, jgheaburi, burlane
- C 37/88 - Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor in constructii aparut in Buletinul
constructiilor 2/80

4.3.PREVEDERI COMUNE
Controlul executiei invelitorilor consta din:
Verificarea suportului invelitorii conform prevederilor specificate mai jos
Verificarea materialelor care urmeaza a fi puse in opera. Ea se efectueaza de
conducatorul tehnic al lucrarii si se refera la :
a. existenta si continutul certificatelor de calitate, la primirea materialelor pe
santier;
b. in cazul lipsei certificatelor de calitate, efectuarea incercarilor de calitate
prevazute in prescriptia tehnica a produsului (norma interna sau standard);
c. la punerea in opera, daca in urma depozitarii si a manipularii materialele nu au
fost deteriorate sau inlocuite gresit.
Verificarea pe parcurs a calitatii lucrarilor conform prevederilor proiectului, se face de
catre conducatorul tehnic al lucrarii pe tot timpul executiei.
Verificarea pe faze a calitatii lucrarilor, ce se efectueaza conform reglementarilor in
vigoare si se refera la corespondenta cu prevederile din proiect, respectarea conditiilor de
calitate si incadrarea in abaterile admisibile prevazute la pct. 3 Aceasta verificare se face

14
 la intreaga categorie de lucrari in invelitori si se face pentru fiecare tronson in parte,
incheindu-se "procese verbale de verificare pe faze de lucrari" si care se inscriu in
registrul respectiv.
Verificarea la receptia preliminara a intregului obiect se face de catre comisia de
receptionare, prin:
a. examinarea existentei si continutului certificatelor de calitate a materialelor si
a proceselor verbale de verificare pe faze de lucrari;
b. examinarea directa a lucrarilor executate, prin sondaj (cel putin unul la
fiecare tronson) cu referiri la toate elementele constructive ale invelitorii
urmarindu-se in special ca invelitorile sa indeplineasca functiile de
indepartare a apelor pluviale precum si conditiile respective de etanseitate.

4.4. PREVEDERI SPECIFICE

1.Suportul invelitorii.
Verificarea consta in examinarea proceselor verbale incheiate la terminarea fazei de lucrari din
care face parte suportul si din masurarea - prin sondaj - a elementelor geometrice ale acestuia
(pante, planeitate, rectiliniaritate, distante intre axe, protectia anticoroziva a partilor metalice).
Abaterile de planeitate masurate cu dreptarul de 3 m trebuie sa nu depaseasca 5 mm in lungul
pantei si 10 mm perpendicular pe aceasta.

2. Invelitoarea propriu-zisa.
In toate cazurile se va verifica:
a. concordanta lucrarilor executate cu prevederile si detaliile date de proiectant
(felul invelitorii, pante, racorduri, dolii, coame, strapungeri, tinichigerie etc.)
b. existenta si corectitudinea lucrarilor de tinichigerie aferente invelitorii conform
detaliilor din proiect si cataloagelor de detalii tip, in special: sorturile, detaliile,
paziile, imbracarea cosurilor, strapungeri pentru ventilatie;
c. existenta si modul de prindere pe suport a elementelor de tinichigerie.
3. Invelitorile de tigla (solzi si profilata) se va verifica:
a. asezarea randurilor pe linii orizontale, paralele cu poala cu abateri admisibile de
1 cm/ ml dar nu mai mult de 5 cm pentru intreaga lungime a versantului
b. prinderea de suport a tiglelor, care trebuie sa fie facuta cu sarma zincata la
fiecare al patrulea rand, iar la cele de pe coama, tamplarie si streasina, la
fiecare tigla;
c. tiglele solzi la poala si la calcane, sa fie asezate dublu;
d. coamele si mortarul de ciment (vopsit la culoarea tiglei) trebuie sa asigure
etanseitatea la intersectia planurilor de invelitoare;
e. la tiglele solzi randurile sa fie decalate, unul fata de celalalt, cu o jumatate de
tigla;
f. tiglele sa fie asezate astfel incat sa se asigure rezemarea pe toate laturile;
g. pentru cazurile exceptionale, cand este necesar - si s-a obtinut derogarea - ca
tiglele sa fie asezate pe astereala, sa se verifice existenta unui strat de carton
asfaltat, prins in cuie de astereala;
h. tiglele, olanele si coamele trebuie sa fie intregi, nefiind admise tigle sau olane
sparte, fisurate sau cu lipsuri mai mari de 2 cm din marginea lor;
i. olanele trebuie sa fie montate numai pe suport continuu (astereala sau beton);

15
 V. JGHEABURI SI BURLANE

5.1.GENERALITATI
Prevederile din prezentul capitol se refera la verificarea calitatii si receptia lucrarilor montare
jgheaburi si burlane.

5.2.NORMATIVE
- STAS 2274/88 Lucrari de tinichigerie la constructii civile si industriale
- STAS 2381/77 - Constructii civile, industriale, jgheaburi, burlane

5.3.PREVEDERI COMUNE
Verificarea materialelor care urmeaza a fi puse in opera; ea se efectueaza de
conducatorul tehnic al lucrarii si se refera la :
a. existenta si continutul certificatelor de calitate, la primirea materialelor pe
santier;
b. in cazul lipsei certificatelor de calitate, efectuarea incercarilor de calitate
prevazute in prescriptia tehnica a produsului (norma interna sau standard);
c. la punerea in opera, daca in urma depozitarii si a manipularii materialele nu au
fost deteriorate sau inlocuite gresit.
Verificarea pe parcurs a calitatii lucrarilor conform prevederilor proiectului, se face de catre
conducatorul tehnic al lucrarii pe tot timpul executiei.
Verificarea pe faze a calitatii lucrarilor, ce se efectueaza conform reglementarilor in vigoare
si se refera la corespondenta cu prevederile din proiect, respectarea conditiilor de calitate
si incadrarea in abaterile admisibile Aceasta verificare se face la intreaga categorie de
lucrari , incheindu-se "procese verbale de verificare pe faze de lucrari" si care se inscriu in
registrul respectiv.
Verificarea la receptia preliminara a intregului obiect se face de catre comisia de
receptionare, prin:
- examinarea existentei si continutului certificatelor de calitate a materialelor
si a proceselor verbale de verificare pe faze de lucrari;

Jgheaburi si burlane. Se vor verifica:

a. pantele jgheaburilor (minim 0,5 %) sa fie conform indicatiilor din proiect;
b. montarea jgheaburilor sa fie executata cu minim 1 cm si maxim 5 cm sub picatura
streasinii;
c. amplasamentul, tipul si numarul de carlige sa corespunda prevederilor din proiect;
d. marginea exterioara a jgheabului sa fie asezata cu circa 2 cm mai jos decat marginea
interioara;
e. carligele pentru jgheaburi si bratarile pentru burlane sa fie protejate contra coroziunii;
f. abateri admisibile de la verticalitatea burlanelor 1 cm / ml fara a depasi 5 cm in total;
g. tronsoanele de burlane sa intre etans unul in celalalt - cel superior in cel inferior - iar
imbinarea cu tuburile de fonta sa fie de asemenea etansa
h. toate imbinarile intre elementele de tabla la jgheaburi si burlane sa fie etanse.

16
 VI. PLACAJE DE FAIANTA

6.1.GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice privind placajele de faianta executate pe
pereti din zidarie de caramida, din b.c.a., YTONG sau beton.

6.2. STANDARDE, NORMATIVE, MATERIALE

Materialele de baza pentru placaje trebuie sa corespunda conditiilor tehnice prevazute in
standardele si normele in vigoare:
- placi de faianta STAS 233 - 86
- agregate naturale pentru mortare STAS 1667 - 76
- ciment Portland STAS 388 - 80
- var pasta STAS 146 - 80
- ciment Portland Alb STAS 7055 - 87
- aracet DP 25 STAS 7058 - 80
- apa STAS 790 - 80
Inainte de livrarea oricarui material la santier, se va pune la dispozitia investitorului si a
proiectantului mostre pentru aprobare culoare, desene etc.

6.3. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

a) Transportul si depozitarea gresiei (faiantei) se face ambalata in cutii, in conditiile STAS
9504 - 80 si STAS 7813 - 80.
b) Cutiile se aseaza in mijlocul de transport, in stive si se impiedica deplasarea stivelor in
timpul transportului spre a nu se deteriora cutiile si imprastia placile.
c) Depozitarea cutiilor la santier se va face in stive de maximum 1,5 m inaltime, pe platforme
plane sau rafturi, in locuri ferite de lovituri si umiditate.
d) Placile nu se vor scoate din cutiile lor, decat la locul de montaj.
e) Cimentul se livreaza in saci si se depoziteaza in locuri ferite de umiditate si inghet.
f) Depozitarea si manipularea tuturor materialelor se va face conform prevederilor din STAS-
uri, pentru evitarea degradarii si mentinerea integrala a calitatii acestora.
Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat
ca au fost livrate cu certificatul de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare
normelor in vigoare.

6.4. PRESCRIPTII DE EXECUTIE.

Operatiuni de pregatire a suportului:

a) Aplicarea placajelor pe elemente de beton sau zidarie se va face la cel putin o luna
dupa incarcarea cu greutate permanenta, inclusiv din acoperirea cladirii. Acest termen
va fi apreciat si consemnat intr-un proces verbal.
b) Inainte de inceperea executarii placajelor de gresie pe pereti , trebuie sa fie terminate
urmatoarele lucrari:
- montarea tocurilor la ferestre, a tocurilor sau captuselilor la usi (exclusiv cele
prevazute a se executa dupa executarea placajului);
- tencuirea tavanului si a suprafetelor peretilor care nu se placheaza;
- montarea conductelor sanitare, electrice si de incalzire cu probele si remedierile
respective;
- executarea mascarilor si sliturilor din plasa de rabit;
- montarea diblurilor, consolelor la obiectele sanitare si de incalzire;

17
 - executarea lucrarilor ce necesita spargeri pe fata zidului opus celei placate;
- imbracamintile pardoselilor reci din mozaic turnat, gresie, marmura la incaperile
la care peretii se vor placa, se pot executa inainte sau dupa montarea placajelor
de faianta sau gresie. Plintele (daca e cazul a se monta plinte) se vor monta
inaintea placarii peretilor, partea superioara a plintelor fiind linia de pornire
(orizontala si la nivel) a placajului.
- La incaperile cu umiditate mare (peste 75 %) se vor executa in prealabil
lucrarile de hidroizolatie conform normativului C 112 - 80.

Pregatirea suprafetei
a) Inaintea inceperii placarii peretilor, suprafetele peretilor din zidarie, b.c.a. sau
beton, se vor pregati conform normativelor C 18-83 (executarea tencuielilor la
constructii) si P- 104 (executarea peretilor din b.c.a.).
b) Aplicarea placajului de faianta sau gresie pe pereti se face pe suprafete uscate,
pregatite in prealabil si care prezinta abateri de la planeitate sub 3 mm/m pe
verticala si sub 2 mm/m pe orizontala, neregularitatile locale nu vor depasi 10
mm. Daca aceste abateri sunt depasite, se vor lua masuri de indepartare, cu
mortar de ciment, acelasi folosit pentru placare sau prin taierea iesiturilor.
c) Se vor inlatura de pe suprafetele ce se vor placa resturile de mortar, praf, pete
de grasime, rosturile zidariei, trebuiesc curatate pe o adancime de 1 cm.
Suprafetele de beton vor fi aduse in stare rugoasa de maxima aderenta.
d) Dupa efectuarea lucrarilor de pregatire a suprafetelor se va aplica:
- pe peretii de caramida si beton, un sprit de mortar de ciment-nisip (0-3 mm)
dozaj volumetric 1 : 2 si apa consistenta 10-12 cm; mortarul se aplica dupa
udarea cu apa a suprafetei cu mistria sau canciocul in grosime de 3-5 mm.
- Montarea placilor pe zidarie si beton se face cu mortar de ciment avand dozajul
de 400 kg ciment la mc nisip (0-3 mm) 0,05 parti var pasta, cu dozaj volumetric
de 1 : 3, 5 : 0,5 (ciment, nisip si var pasta) de consistenta 6 cm.
- Pe zidaria din blocuri mici de b.c.a. un sprit de ciment cu dozaj 1 : 4 : 0,3
(ciment, nisip 0-3 mm si aracet DP - 25) si apa pana la consistenta 11-13 cm in
grosime de 3 mm.
- Montarea placilor pe blocuri de b.c.a. sau YTONG se face cu acelasi mortar ca
pentru sprit, avand o consistenta 7-8 cm;
- Pe rabit se va aplica direct smirul din mortar de ciment cu aceeasi compozitie ca
pentru grund (mortar marca M 50T)
e). In vederea montarii placajului, se va executa un grund suport de 1,5 - 2 cm
grosime driscuit din grosime si striat cu mistria, iar montarea placajului se va
executa in aceleasi conditii ca pe suprafetele de beton.
f). Mortarul se aplica ingrosime de cca 2 cm, pe cel putin 2/3 suprafata placii, care
se fixeaza prin apasare cu mana si cu o usoara ciocanire cu coada mistriei
pentru eliminarea surplusului de mortar. Mortarul nu trebuie sa formeze un
camp continuu, pentru limitarea contractiei.

Aplicarea placilor de faianta

a) Placile de faianta se curata de praf prin perierea dosului si se tin in apa cel putin o
ora, inainte de aplicare se scurg 2-3 min.
b) Montarea placilor se face in randuri orizontale incepand de la stanga la dreapta si
de la plinta in sus fug pe fug

18
 c) Primele doua placi se vor fixa cu mortar deasupra cantului dreptarului la capetele
acestuia rezemandu-se pe cant, prima placa se fixeaza definitiv, iar cea din dreapta
provizoriu, urmand sa se monteze definitiv la terminarea fixarii placilor din acelasi
rand.
d) Se va intinde o sfoara la marginea superioara a primelor doua placi care da nivelul
orizontal pentru fixarea placilor intermediare si care au fata vazuta perfect verticala,
verificata cu firul de plumb.
e) Randul urmator de placi se va fixa, in mod similar, in acelasi sens de montare, insa
cele doua placi se monteaza pe primul rand de placi deja existente
f) Partea de sus a placajului se va termina cu o placa cu rotunjime la margine
g) Suprafetele orizontale (glafurile) se vor executa cu o panta de scurgere la interior
de cca 2%.
h) Rosturile orizontale si verticale ale placajelor trbuie sa fie in prelungire si in linie
dreapta, cu latime uniforma de 0,5 mm.
i) Montarea placilor se face prin aplicarea cu mistria pe docul fiecarei placi de faianta
a mortarului de prindere.
j) Placile se fixeaza cu striurile de pe dos asezate orizontal (exclusiv cele cu desen)
k) Golurile ramase in dosul placilor se vor completa cu mortar, dupa executarea
fiecarui rand de pe partea superioara a placajelor.
l) Pentru completari la colturile incaperilor, slituri etc., placile de faianta se vor taia la
dimensiunile necesare cu taietorul cu diamant sau cu dispozitivul cu role.
m) Gaurirea faiantelor pentru trecerea tevilor, pentru suporti metalici se face cu
ciocanelul de faianta cu cioc de otel dur iarlargirea se realizeaza cu un cleste
special.
n) Dupa fixarea a 2-3 randuri de placi se verifica planeitatea suprafetei placate cu
dreptarul de 2 m, ata pe directie orizontala cat si pe directie verticala.
o) Dupa 5-6 ore de la montare se curata rosturile de mortar cu carpa. Umplerea
rosturilor dintre placi se face ulterior cu ciment, cu o pensula cu perii moi si cu un
spaclu din material plastic; aceasta se executa dupa terminarea placarii cu faianta a
incaperii rspective. Dupa o ora de la rostuire se va sterge suprafata placajului cu o
carpa umezita cu apa.
p) Etansarile intre suprafetele placate cu faianta si recipientii de orice fel se face cu o
pasta de ciment aracet DP 25, 5:1 si apa pana la consistenta de lucru.
q) In cazul executarii placajelor de faianta la interior, la o temperatura exterioara mai
mica de 5 C se vor lua masuri speciale prevazute in Normativul pentru lucrarilor
pe timp friguros indicativ C 16-79.

6.5. RECEPTIA LUCRARILOR SI VERIFICAREA CALITATII.

1. Se va controla aspectul general al placajului, uniformitatea culorii si corespondenta cu
proiectul, planeitatea, verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor, executia ingrijita a
rosturilor, fixarea placilor pe pereti. Orizontalitatea si verticalitatea se vor verifica cu
firul de plumb, nivela cu bula de aer si cu un dreptar.
2. Placajul de faianta trebuie sa prezinte o uniformitate a culorii pe intreaga suprafata,
nu se admit diferente de tonuri intre placi diferite, nu se admit pete de murdarie, smalt
defect.
3. Suprafata placajului trebuie sa fie plana sub dreptarul de 1,2 m se admite o singura
unda cu o sageata de max. 1 mm.

19
 4. Liniile de intersectie ale placajului de pe suprafetele adiacente la colturile intrande sau
iesinde trebuie sa fie verticale si rectilinii.
5. Randurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi rectilinii si in continuare, de latime
uniforma, nu se admite diferentierea panourilor de placi in campul general al
placajului datorita neuniformitatii rosturilor de pe contur; rosturile vor fi bine umplute
cu lapte de ciment alb sau colorat, dupa caz.
6. Placile trebuie sa fie bine fixate pe suprafata suport; la ciocanirea usoara a placilor cu
un corp cu suprafata de lovire trebuie sa rezulte un sunet plin. In cazul placilor care
nu sunt bine fixate (suna a gol) se vor scoate si se vor fixa din nou.
7. Linia placajului de faianta cu plinta trebuie sa fie rectilinie, fara ondulari in plan vertical
sau orizontal, iar rostul sa fie bine etansat cu pasta de ciment.
8. La racordarea faiantei cu tencuiala, aceasta trebuie sa acopere jumatate din
grosimea placii, iar linia linia de racordare trebuie sa fie dreapta fara ondulari in plan
vertical sau orizontal. Orice alte solutii de racordare nu se pot admite si nici nivelul
suprafetei placajului sa fie sub nivelul tencuielii.
9. In jurul strapungerilor din suprafata de placaj, gaurile trebuie sa fie mascate cu rozete
metalice, capacele intrerupatoarelor, prizelor etc gaurile diblurilor aferente suruburilor
de fixare a unor obiecte sanitare nu trebuie sa fie vizibile.
10. Placajul de faianta fiind cu caracter de finisaj, pretentioasa, introdus anume pentru
imbunatatirea calitatii, receptia se face cu toata exigenta.

6.6. MASURATORI SI DECONTARI

- Placajul de faianta la pereti si talpi se va plati la metru patrat suprafata desfasurata,
scazandu-se golurile mai mari de 250 cmp.
- Rostuirea placajului de faianta este cuprinsa in pretul executarii placajului.
- Bordurile din placispeciale, ce se vor executa eventual la partea superioara a
placajelor se va plati la metru liniar.

VII. ZUGRAVELI SI VOPSITORII

7.1.GENERALITATI
In acest capitol sunt cuprinse specificatiile tehnice pentru executia zugravelilor si
vopsitoriilor, asemanatoare ca materiale si tehnologie de executie si sunt prezentate fiecare in
subcapitole separate.
Continutul subcapitolelor este urmatorul:
Vopsitorii de ulei
Zugraveli lavabile

7.2.MATERIALE, LIVRARE, TRANSPORT, DEPOZITARE

- Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile
tehnice conform standardelor si normelor interne de productie specificate in subcapitolele
respective.
- Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face in spatii inchise ferite de umezeala.
- Materialele utilizate la lucrari de vopsitorie, livrate in bidoane din tabla, in butoaie P.V.C. cu
saci de polietilena la interior, vor fi depozitate separat in locuri uscate si ferite de inghet,
ambalajele fiind inchise ermetic si etans.

20
- Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor. Se recomanda
ca temperatura in locul de depozitare sa fie cuprinsa intre + 7 si + 20 C.

7.3.LUCRARI CARE TREBUIESC TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR DE

ZUGRAVELI SI VOPSITORII.
- Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli vor fi terminate lucrarile de tencuieli, gletuiri,
placaje, pardoseli (exclusiv lustruirea acestora), instalatii de toate tipurile, inclusiv
remedierile si probele acestora.
- In incaperile cu pardoseli din parchet, zugravelile se vor executa inaintea executarii
imbracamintii pardoselii. Stratul suport al pardoselii se va proteja contra umiditatii si
murdariei.
- Tamplaria P.V.C. trebuie sa fie montata si revizuita cu exceptia drucarelor, sildurilor si
cremoanelor ce se vor fixa dupa vopsirea tamplariei.

7.4. PREGATIREA SUPRAFETELOR.

- Suprafetele tencuite sau de beton, in vederea finisarii cu zugraveli lavabile, trebuie
driscuite cat mai fin, urmele de drisca sa fie putin vizibile: toate eventualele reparatii sa fie
executate cu grija, terminate si uscate.
- In cazul suprafetelor de beton, toti porii ramasi de la turnare se vor umple cu mortar de
ciment-var, dupa ce golurile si dungile iesinde au fost indepartate iar fetele de decofrol se
vor freca cu piatra de slefuit sau cu peria de sarma.
- Suprafetele gletuite (cu var sau ipsos) trebuie sa fie plane si netede, fara desprinderi sau
fisuri.
- Toate fisurile si neregularitatile se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi
compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituire va fi preparata in volume (2
parti de ipsos si o parte apa) in cantitati mici. Pentru suprafete mai mari se prepara pasta
ipsos-var (o parte ipsos si o parte lapte de var) folosita in cel mult 20 minute de la
preparare.
- Dupa uscarea suprafetelor reparate se slefuiesc cu hartia de slefuit, peretii de sus in jos si
se curata de praf cu perii sau bidinele curate si uscate.

7.5.CONDITII DE EXECUTIE
- Zugravelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si
prevederile din prezentul Caiet de Sarcini.
- Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe la temperatura aerului: in medii
ambiante de cel putin + 5 C, in cazul zugravelilor si de cel putin + 15 C, in cazul
vopsitoriilor, regim de temperatura ce se va tine in tot timpul executiei lucrarilor si cel putin
8 ore dupa zugraveli si 15 ore pentru vopsitorii dupa executarea lor.
- Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca suprafetele
suport au umiditatea de regim 3 % suprafetele tencuite si 8 % suprafetele gletuite. In
conditii de umiditate ale aerului de pana la 60 % si temperatura + 15 C - + 20 C,
acestea se obtin in 30 de zile de la tencuire si 15 zile de la gletuire; se poate verifica
umiditatea si cu o solutie fenolftaleina 1 % ce se aplica cu pensula pe o suprafata mica
(daca se coloreaza in violet sau roz, stratul respectiv are umiditate mai mare de 30 %).
- Diferentele de temperatura intre aerul inconjurator si suprafata care se vopseste nu trebuie
sa fie mai mare de 6 C pentru evitarea condensarii vaporilor.
- Nu se vor folosi vopsele cu termen de utilizare depasit; se vor folosi numai pe baza de
confirmare a unui laborator de specialitate a pastrarii calitatii vopselelor in limitele
standardelor si normelor de fabricatie.

21
 7.6.CONDITII DE CALITATE SI VERIFICAREA LUCRARILOR
- Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica in mod special de catre dirigintele de santier:
indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport verificate mai sus
calitatea principalelor materiale introduse in executie conform standardelor si normelor interne
de fabricatie
respectarea prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier
corectitudinea executiei si respectarea specificatiilor mentionate.
- Lucrarile executate fara respectarea celor mentionate si gasite necorespunzatoare se vor
remedia sau reface.
- Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa.

7.7.VOPSITORII
La vopsitorii se verifica daca s-a format o pelicula rezistenta, ce se constata prin ciocanire
usoara a vopsitoriilor cu degetul in mai multe puncte.
Se verifica vizual aspectul vopsitoriilor, si anume:
1. vopsitoriile de ulei trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si aspect
luminos sau mat.
2. Vopseaua trebuie sa fie aplicata si sa se prezinte in conditii foarte bune, perfecte, fara
straturi stravezii, pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri, crapaturi, fisuri care pot genera
desprinderi, aglomerari de coloranti, neregularitati din chituire sau slefuire, fire de par,
urme de vopsea insuficient amestecata si alte asemenea.
3. Pentru vopsitoria aplicata pe tamplarie se va verifica vizual acoperirea foarte buna cu
pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn sau metal bine chituite si slefuite, se va controla
ca drucarele, sildurile, cremoanele sa nu fie patate de vopsea
4. Nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele vopsite.
5. Verificarea respectarii tehnologiei de pregatire a suprafetelor manuale de vopsire
(duratare, slefuire, chituire rosturi etc.) se va face prin sondaj, indepartandu-se cu grija
vopseaua pana la stratul suport.
6. Se verifica vizual vopsirea tevilor, balustradelor etc. daca sunt vopsite in culoarea prescrisa
sau daca vopseaua este de culoare uniforma, fara pete, urme de pensula sau alte defecte;
de asemenea se va controla daca pregatirea pentru vopsire s-a facut si pe fetele laterale si
pe spatele acestora, ca elementele respective nu au locuri neacoperite sau necuratate de
mortar si zugraveala; pentru verificarea spatelui conductelor, balustradelor etc. se va folosi
oglinda; se va controla prin sondaj aplicarea vopselei pe suprafetele corect pregatite si
succesiunea indicata.
7. Liniatura, frizurile, bordurile trebuie sa fie de latime egala pe toata lungimea; sa nu prezinte
curburi, franturi pe acelasi aliniament, iar inadirile sa nu fie vizibile de la distanta mai mare
de 1 m.
8. Separatiile dintre vopsitorii si zugraveli pe acelasi perete si cele dintre zugraveala peretilor
si tavanelor, trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii etc., verificarea
rectiliniaritatii liniilor de separatie se face cu un dreptar de lungime cat mai mare astfel
incat pe intreg peretele sa nu existe mai mult de o denivelare izolata si care sa nu se abata
de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm.

7.8. PRODUSE LAVABILE PENTRU ZUGRAVELI

a) Descriere succinta

22
 Produsul lavabil este un produs care, pus in opera, este o zugraveala elastica pentru pereti
cu mare rezistenta in timp la caldura, frig, la salinitatea marina, poluarea industriala si urbana, nu
este afectata in continut si aspect, astfel ca, isi pastreaza calitatile timp indelungat.
Livrarea se face in ambalaje etanse de material plastic (galeti) .

b) Domeniile de utilizare
La zugraveli interioare si exterioare pe pereti din beton, tencuieli de ciment, ipsos.

c) Aptitudinea de exploatare
Produsul lavabil indeplineste criteriile de performanta cerute de "Normativul privind metodele de
determinare a nivelurilor criteriilor de performanta ale finisajelor utilizate la cladiri"
- aderenta mare la suport peste 0,5 N/mmp
- rezistenta la mediul alcalin
- din punct de vedere al rezistentei la basicare fac parte din clasa B (nu prezinta basicari
dupa 7 zile)
- au o mare putere de acoperire a suprafetei suport
- au un aspect frumos de pelicula lucioasa, matasoasa,
- nu au continut de substante toxice inflamabile sau explozibile.

d) Durabilitatea si intretinerea
- dupa 100 cicluri de imbatranire accelerata zugravelile realizate cu vopsea lavabila nu
sufera modificari de comportare si aspect.
- Sunt rezistente la mijloacele de curatare dupa murdarire cu praf si funingine.

e) Conditii de livrare
La livrare produsul trebuie sa fie insotit de declaratia de conformitate a furnizorului cu
agrementul tehnic eliberat pentru acesta.

f) Dosarul tehnic
Principiul
Produsul lavabil este o vopsea pe baza de copolimeri acrilici pentru zugraveli interioare si
exterioare.
Elemente componente primare
-vopsea
-apa potabila

Produsul lavabil se dilueaza in functie de efectul de suprafata ce se doreste sa fie obtinut - cu apa
curata.
Punerea in opera
- Punerea in opera se face conform instructiunilor fabricantului, tinand cont de prevederile
din C 3-76.
- Zugravelile se aplica pe suprafete care trebuie sa fie stabile si netede.
- Cu produsul lavabil se pot obtine diferite efecte ale suprafetelor, in functie de procentul de
diluare cu apa si de modul de tratare a ultimului strat.
- Temperatura de lucru: + 5 si cand nu exista pericolul de ploaie sau insorire puternica.
- Punerea in opera a vopselelor se face cu bidineaua, rola sau prin pulverizare.
- Dupa uscare, vopselele se pot indeparta numai cu diluant.

23
 7.9. MASURATORI
- Zugravelile de orice fel se vor deconta la metru patrat.
- Suprafetele si dimensiunile de calcul pentru decontare se determina si sunt aceleasi ca
pentru tencuieli interioare.

VIII. TAMPLARIE DE P.V.C.

8.1.GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde specificatiile pentru confectionarea, echiparea si montajul tamplariei
din aluminiu, respectiv:
TAMPLARIE DIN P.V.C. - Tamplarie interioara

8.2.STANDARDE
- STAS 467O/85 - Modularea constructiilor, goluri pentru usile si ferestrelor de locuit si social
culturale
- STAS 1637/73 0- Usi si ferestre. Denumirea conventionala a ferestrelor, usilor si
ferestrelor, a sensurilor de rotatie pentru inchiderea lor si notarea lor simbolica.
- STAS-uri si agrementari tehnice pentru tamplarii de aluminiu si P.V.C.

8.3.MATERIALE
- glaswanduri din P.V.C.
- usi interioare din P.V.C.
- feronerie din productia curenta si cea speciala
- garnituri de etansare
- cheder din cauciuc
- geam tras, semicristal, cristal, termoizolant
- jaluzele

8.4.LIVRAREA, DEPOZITAREA SI MANIPULAREA

- Tamplaria se livreaza incheiata, in ambalaj protector, impreuna cu indrumari complete de
instalare, accesorii de instalare (coltare etc.), certificate de calitate etc.
- Descarcarea , depozitarea si manipularea cad in grija constructorului care va lua masuri ca
produsele sa-si pastreze calitatea si aspectul. La transport si depozitare, tamplaria va fi in
pozitie verticala, pe rastele speciale .
- Depozitarea ferestrelor si usilor se face pe categorii de elemente, in locuri special
amenajate, ferite de posibilitati de degradare a lor pana la montare.

8.5. FERESTRE DE MANSARDA

Caracteristici:
- Ferestrele de mansarda tip "Velux" se vor executa din aluminiu, cu aceleasi dimensiuni ca
si cele existente la ora actuala in pod. Ele vor fi prevazute cu jaluzele si tija de comanda
telescopica.
- Ferestrele existente vor fi completate cu jaluzele.
- Ferestrele de mansarda tip "Velux" asigura cu 30 - 40 % mai multa lumina decat o
lucarna de aceleasi dimensiuni.

24
 - Prezinta o etanseitate foarte buna a imbinarilor
- Asigura o izolare termica perfecta, grupa I de profile, cu valoarea k < 2 w/MPK
- Manuire foarte usoara
- Jaluzelele regleaza atat directia cat si intensitatea luminii ce patrunde in incapere.
- Tamplariile de aluminiu sunt moderne, usor de instalat, fiabile, estetice, cu cheltuieli de
intretinere minime.

Montarea tamplariei
- in ceea ce priveste montarea ferestrelor de mansarda tip "Velux", operatiile constau din
- demontarea a trei ferestre din sarpanta existenta
- operarea de goluri noi in sarpanta
- montarea ferestrelor (noi si cele trei ferestre demontate)
- se desfac cele trei ferestre (indicate in plan invelitoare) cu atentie, pentru a nu fi sparte,
zgariate
- se retuseaza golul ramas, in vederea montarii altei ferestre
- se executa goluri noi in sarpanta
se desface tabla de cupru in zona noilor ferestre
se taie (decupeaza) golul corespunzator in astereala
se retuseaza golul
- se fixeaza ramele de etansare in invelitoare
- se termina montarea termoizolatiei, a finisajelor, in zonele adiacente ferestrelor;
- se monteaza fereastra, cu retusarile corespunzatoare ale invelitorii si izolarea golurilor de
montaj (profile speciale, chituri etc.)

8.6.TAMPLARIE INTERIOARA DIN P.V.C.

Lucrari premergatoare:
- Fixarea praznurilor pentru tamplarie
- Finisarea conturului fiecarui gol
- Terminarea tencuielilor in zonele adiacente golurilor precum si a pardoselilor si plafoanelor
- Imbracarea in folie de plastic a tocurilor
Pozarea si echiparea tamplariei
- Izolarea golurilor de montaj dintre confectia metalica si elementul de constructie in care va
fi montata tamplaria.
- Fiecare toc este adus la pozitie si fixat in prima forma prin pene la colturi si la interval
maxim de 1,50 m.
- Fixarea definitiva a tocului (in praznuri sau de elementele sarpantei - la pod)
- Burarea cu snur sau straif izolant a spatiilor ramase libere intre toc si gol
- Completarea vopsitoriei anticorozive la fixarea tocurilor oarbe metalice
- Executarea finisajelor la pereti si spaleti,
- Inlaturarea foliei de protectie
- Retusuri si completari
- Fixarea tamplariei in gol prin pervazuri, profile speciale si eventuale cordoane de chit.

8.7.VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

- Se va verifica aspectul si starea generala.
- Elementele geometrice - alinierea, inaltime, centrarea, verticalitatea
- Corespondente cu proiecte aprobate

25
 - Acolo unde apar neconcordante, se poate decide completari si inlocuiri necesare.
- Predarea de catre constructor a pieselor (accesoriilor) de intretinere si eventuale inlocuiri.

8.8.MASURATORI SI DECONTARE
- tamplaria se va plati la mp, diferentiata pe tipuri, dimensiuni si nivel al accesoriilor
- lucrarile de inchidere a golurilor fata de tamplarie, se vor plati separat, defalcate pe genuri
de operatiuni.

IX.SARPANTE

Executarea sarpantelor trebuie sa se faca cu lemn de buna calitate cu lungimile si

sectiunile prescrise in proiecte. Imbinarile se executa cat se poate de ingrijit , pentru aceasta
fetele de contact trebuie sa fie plane si netede. Orice piesa montata care are imbinarile imperfecte
trebuie scoasa si inlocuita. Este bine ca gaurile si imbinarile pentru buloane sa fie ignifugate
inainte de a asambla piesele. La executia prinderilor cu cuie ecestea vor fi batute normal pe
piese, iar capetele iesite vor fi indoite pe fibrele lemnului. Spre a evita despicarea lemnului, cuiele
batute consecutiv nu vor fi pe aceeasi fibra. Reazemele si distantele dintre ele trebuie sa
corespunda riguros cu proiectele. La montarea definitiva se verifica cota de nivel, orizontalitatea
coardelor si a pantelor. Se controleaza de asemenea ca fermele sa fie perfect aliniate, astfel ca
prin montarea capriorilor sa se obtina suprafete plane pentru invelitoare. Clestii se strang de
piesele fermei cu buloane asigurandu-se rigidizarea sarpantei. Sub piulitele si capetele buloanelor
se introduc saibe metalice pentru mentinerea fortei de strangere.
Piesele sarpantei se indeparteaza de cosurile de fum cu cel putin 20 cm.
Podul trebuie prevazut cu lucarne suficiente pentru iluminare si aerisire. Aceste lucarne
trebuie sa fie destul de mari ca sa permita iesirea pe acoperis. La streasini fetele vazute ale
capriorilor si scandurilor faltuite treguie grunduite cu ulei de in fiert.
Pazia streasinii trebuie sa aiba o latime suficienta astfel ca partea de jos sa depaseasca fundul
jgheabului cu cel putin 2 cm.
Muncitorii care lucreaza la executarea sarpantei vor fi asigurati tot timpul cu centuri de
siguranta.O atentie deosebita se va asigura manipularii materialului lemnos cu macaraua, in
special opririi balansului incarcarii in carligul macaralei. Elementele verticale pe masura ce se
monteaza vor fi contravantuite provizoriu pentru a inlatura pericolul de rasturnare. Pana la
ancorarea definitiva a intregii sarpante , diferitele parti ale sarpantei dupa ce au fost montate vor fi
ancorate provizoriu.
Lucrarile pe acoperis trebuie sa se suspende in caz de polei sau de furtuni, cand vantul
sufla cu o tarie peste gradul 6.

26