Sunteți pe pagina 1din 11

Materiale folosite in constructia masinilor-unelte

Materiale folosite in constructia masinilor-unelte. Tratamente termice aplicabile pieselor din alcatuirea
masinilor-unelte. Ajustaje, tolerante, clase de precizie in constructia masinilor unelte. Tipuri de
productie pentru masini-unelte.

Materiale metalice
Fonta- aliaj Fe+C C [1.7 6.67%]
Otel aliaj Fe+C C max 1.7% si continut redus de Si P S Mn.
Oteluri aliate speciale, destinatie specifica pentru diferite componente (arbori, ghidaje, arcuri etc.)
Fierul pur (99.9%) nu se utilizeaza.
Alte materiale metalice folosite in constructia de masini-unelte: bronz, alama, aliaje speciale,
aluminiu.
OTELURI
Tratamente Termice
Materialul supus unor incalziri-raciri, in timp si conditii specifice.
Tratamentul termic general.

Recoacerea de inmuiere(Globulizare): incalzire in cuptor, mentinere, racire in cuptor.


Scopul: cresterea prelucrabilitatii.
Recoacere de detensionare: la constructiile sudate, piese ce pot avea tensiuni din prelucrarile
anterioare.
Normalizarea: inlatura eventualele defecte structurale.
Calirea: incalzire, mentinere, racire BRUSCA (rapida) in apa, ulei.
Revenirea: trecerea materialului intr-o stare mai stabila, fara tensiuni, de obicei dupa calire.
Tratamente termochimice
Cementarea: imbogatirea in carbon din mediu. Poate pregati calirea.
Nitrurarea: imbogatirea in azot in vederea cresterii duritatii.Nu introduce tensiuni dar startul
este subtire.
Cianurarea: imbogatirea in carbon+ azot. Se aplica la aoteluri speciale.
Carbonitrurarea: asigura duritate dar si protectie speciala la coroziune.
Aluminizarea: asigura rezistenta la temperatura si protectie la coroziune(oxidare) 0.4-0.5mm.
Silicizarea: imbogatirea in siliciu pe 0.5-0.7mm. Piese care trebuie protejate la coroziunea
acizilor si a apei de mare.

40
Otelurile numite inoxidabile mai greu de prelucrat, moi dar rezistente si estetice.
Fonta si neferoasele
Fonta, cuprul, alumini: tratamente specifice in vederea prelucrarilor.
Materiale nemetalice
Materiale plastice: ghidaje,capace de protectie,izolatii electrice, manere etc.
Cauciuc: elemnte de etansare si protectie.
Lemn: ambalarea si coletarea.
Protectia suprafetelor metalice in constructia de masini-unelte
Brunarea: in baie speciala, protectie suprafata pentru mediul inconjurator(hala industriala).
Culoare maronie-neagra.
Eloxarea: in baie speciala, protectie suprafata pentru mediul inconjurator(hala industriala).
Culoare alb-galbuie.
Chituirea: chituri speciale.
Vopsirea: vopsele speciale, nuante tipizate( albastru, verde, alb-bej, galben,rosu, negru).

AJUSTAJE
Ajustaj(precizie) : marimea care masoara precizia de imbinare a doua piese, in mod
definitiv(fixare), cu posibilitate de miscare limitata( alunecator) sau cu posibiltate de miscare
necotrolabila( joc ).
Clasele de precizie: 1-piese mecanica fina, aparate de masura, 2-aviatie,rodate, suprafinisate,
3-motoare termice, dispozitive si componente masini-unelte etc. In total 10 clase:
- clasele 1-7 piese prelucrate si asamblate.
- clasele 8-10 neasamblate si prelucrate primar.

Dimensiuni:
-NOMINALA dimensiune teoretica. Exp. 50-diametru de 50mm.
-EFECTIVA-dimensiune realizata efectiv.Exp . 50,025-diametru de 50mm.si 2,5 de sutimi.
Pentru ca piessa sa fie acceptata trebuie ca aceasta cota(masurabila) sa se incadreze intre
abaterea maima si aceea minima. Exp. Max. 50,05-diametrul maxim admis de 50mm.si 5
sutimi.Min. 50,015-diametrul minim admis de 50mm. si 1,5 sutimi.
-TOLERANTA-diferenta dintre maxim si minim. Exemplul de mai sus T=0,05-
0,015=0,035mm. sau 3,5 sutimi.
In functie de destinatia piesei dar si de modul de realizare a montajului exista doua sisteme de
ajustaj:
ALEZAJ UNITAR
ARBORE UNITAR.
La masini-unelte ALEZAJ unitar este mai des intalnit.
ALEZAJ UNITAR: toleranta constanta( intr-o anumita clasa de precizie), diametru nominal
corespunde diametrului minim(N=min.). Abaterea superioara=T
ARBORE UNITAR: toleranta constanta (intr-o anumita clasa de precizie), diametrul nominal
corespunde diametrului MAXIM al arborelui (N=MAX.). Abaterea inferioara=T.
Ajustaje de montaj la Masini-Mnelte

Cu joc(J): mai rar, acolo unde nu se afecteaza precizia masinii.


Intermediar (T): cele mai des intalnite.
Strangere(S): la imbinari dar nu numai ele.

41
ALEZAJ UNITAR

ARBORE UNITAR

COTAREA DESENELOR DE ANSAMBLU SI DE EXECUTIE IN CONSTRUCTIA DE


MASINI-UNELTE

Clasele de precizie:
01 si 0 mecanica de precizie
1,2,3,4-calibre si referinte( de obicei in operatiile de control)
5,6,7- constructia de masini( Masini-Unelte, de regula 5,6si7)
8,9,10-constructii mecanice generale ( la masini-unelte acolo unde nu afecteaza precizia,
carcase, aparatori, capace etc.)
Clasele de precizie mici au preturi MARI.

42
Cotarea ansamblurilor in proiectarea masinilor-unelte.
Se considera intr-un sistem de axe X,Y si Z, pozitiile de 0. Cotarea se face astfel incat sa se
poata scoate repere.

43
Rugozitatea

1-Bruta:Degrosarea prin frezare sau rabotare. Suprafetele NU pot etansa.


2-Semifina: Strunjire,Frezare fina,Alezare fina .Suprafetele pot etansa pe garnitura.
3.-Fina: Razuire, Strunjire fina, Alezare fina, Rectificare, Brosare.Pistoane, glisiere, roti
dintate.
4.Extra fina: Lustruire, Honuire, Lepuire. Bile de rulmenti, cale.

Constructia masinilor-unelte

Proiectare-Cercetare,Constructie, Predare-Receptie, Exploatare-Intretinere, Reparare-


Modernizare-Refabricare(daca este cazul) .
1.Proiectarea :cinematica,organologica, asamblare(montaj).
2.Cercetarea Centre specializate pe langa marile firme.
3.Constructia: Companii specializate(traditie) sau in sistem integrator (antreprenoriat).
4.Predarea si Receptia: La beneficiar.
5.Exploatare-Intretinere: Beneficiar ( Serviciul de intretinere al beneficiarului sau
externalizat).
6.Reparare: Beneficiar ( Serviciul de intretinere al beneficiarului sau externalizat.
7.Refabricarea: Eventual reproiectare si se revine la 3.
Proiectarea
Tema de proiectare
Aceasta rezulta din considerente tehnologice ( un anumit tip de prelucrari ce se doresc a se
realiza pe viitoarea masina):
1.Considerentele geometrice ale pieselor ce urmeaza a se realiza. De aici rezulta
LANTURILE CINEMATICE GENERATOARE.
2.Caracteristicile de productie ale masinii ce urmeaza a se realiza:productivitate,
protectia opertatorului, masinii si mediului.
Productivitatea:
1
Q
T

Q-productivitatea [piese in unitatea de timp], T-timpul de prelucrare a unei piese[unitati de


timp].

44
T TB TA

TB-timpul de baza ( masinii) de aschiere, TA-timp auxiliar, pentru operatii auxiliare.


Evident Q creste daca T scade.
TB- rezulta in mod obiectiv , din considerente tehnologice (Generarea Suprafetelor)
TA - se poate reduce prin automatizare.
3.Caracteristicile tehnologice ale fabricatiei masinii-unelte. Esential este numarul de
masini de acelasi tip ce urmeaza a se realiza. De aici rezulta variatii mari ale pretului.
Exemplu: La o M-U este nevoie de o coraoana dintata de 2000mm, modul 4. Pentru 1-2
masini se va realiza dintr-un semifabricat laminat. Daca se pune problema unei producii de
serie se poate trece la utilizarae unor forjate. Material si manopera mult reduse.
Regula de baza a proiectarii
Simplu, cat mai simplu caci ,pentru acelasi scop, este mai usor a concepe si
a proiecta ceva mai complicat.

Proictarea unei masini-unelte:


- Varianta A: Se cumpara un proiect (licenta) de la o firma consacrata.SCUMP si RISCANT
- Varianta B: Se elaboreaza un proiect nou.
In varianta B proiectul cuprinde:
STE-Studiul tehnico-economic
PT-Proiectul tehnic.PE-Proiectul de executie.

STE-studiaza variantele existente, referinte, conditii cerute, control, receptie, indicatori economici
( pret MU, pret/Kg. etc.). Se avizeaza.
PT-calcule, desene de ansamblu, caiet de sarcini, scheme (cinematica, electrica, hidraulica,
pneumatica,ungere etc.), subansambluri, fundatie si amplasare, liste de piese care se
cumpara(comert).
Proiectul de executie :DE desenele necesare realizarii tuturor reperelor specifice si ansambluri
pentru usurarea montajului.

Executia(constructia) unei masini-unelte:


Pe baza documentatiei de mai sus, in functie de capacitatea de productie proprie elaboreaza
TEHNOLOGIA de prelucarea si montaj. Proiectantul asigura asistenta tehnica.

Predarea Receptia:
Constructor, Beneficiar, eventual proiectant.

45
TIPIZAREA IN CONSTRUCTIA DE MASINI-UNELTE
Tipizarea pentru un anumit tip de masini, functie de piesa de prelucrat.

Strung Normal

Strung Vertical
Gama SC22-SC43
O-comune
X-specifice

46
AFP cu suprainaltare
Din tipizate apar masini noi

GANTRY
O- De la SC
-De la AFP

47
Masini-Unelte Agregat

SA-Sanie Avans
BLO-Batiu Lateral Orizontal
BLM-Batiu lateral Montant
CF-Cap de forta
MR-Masa rotativa

Agregat cu 4 posturi
1-incarcare/descarcare
2-frezare
3-gaurire
4-alezare

48
MASINI-UNELTE GRELE CU POSIBILITATI MULTIPLE DE PRELUCRARE
Strun Carusel cu platoul de 8000mm pentru piese de pana la 200t.

49
1-Montant principal
2-Montant de sprijin
3-Traversa
4-Suport strunjire
5-Suport frezare
6-Platou

Alte tipizate:
Cutii de viteze, Cutii de avans,Ghidaje, Arbori principali, Culise, Traverse etc.
Din aceste cauze exista pe langa productia clasica de MU si aceea in tip integrator.

50

S-ar putea să vă placă și