2 LABORATOR MPD

COMANDA I REGLAREA
PRESELOR MECANICE PAI 40

1. GENERALITI

Prelucrarea prin deformare platica la rece face parte din

procedeele tehnologice aplicate pe scara larga in industrie. Prin acest
procedeu se realizeaz fie detaarea unei pri de material prin decupare,
perforare, retezare, fie schimbarea formei i/sau dimeniunilor
semifabricatului prin indoire, ambutisare, profilare, extrudare.
Presele PAI (fig. 1) sunt destinate n principal pentru operaii de
tanare, ambutisri puin adnci, ndoiri, prelucrri realizate n regim
singular (lovitur cu lovitur) sau n regim automat (lovituri repetate). n
cel de-al doilea caz maina este nzetrat cu mecanim de avans automat
la prelucrarea din band. Acesta este sincronizat cu micarea principal
datorit faptului c este acionat tot de la arborele principal (cotit).
Batiul presei poate fi inclinat pentru a favoriza evacuarea pieselor
prelucrate, curele de lucru putand fi realizate cu bataie unica au repetata.
Presele cu excentric de tip PAl sunt prese mecanice cu arborele paralel cu

4
 Figura 2.2 Figura 2.1
masa presei, avand corpul cu pereti
dubli, inclinabil fata de masa fixa. In scopul folosirii unei game variate
de cule, lungimea bielei si marimea curselor se pot modifica.
Pentru marirea productivi-tatii, presa poate fi echipata cu un
dipozitiv de avans automat al materialului. Cuplarea volantului cu axul
cu excentric se realizeaza mecanic, cu ajutorul unei pene rotitoare,
comandata de un resort, iar decuplarea se face cu ajutorul unui dipozitiv
declanator actionat de un electromagnet. Masa presei este prevazuta cu
gaura, in care se poate monta un dipozitiv cu perna de aer au cu arc
pentru extragerea pieselor din matrite. Maisna ete prevazuta cu un
sistem de comanda electrica a actionarii, care evita accidentarea
peronalului de deservire. Protectia presei se face cu o placa de siguranta
pentru suprasarcInI.

2. SCOPUL LUCRRII

Lucrarea trateaz mecanismele care permit reglarea parametrilor

de lucru la presa PAI 40, studenii avnd ca obiective cunoaterea
mecanismului de comand i realizarea practic a reglajelor presei.

3. DESCRIEREA PRESEI CU EXCENTRIC PAI 40

Pe batiul 1 este montat coloana 5 n form de "C", solidar cu

masa 4 (fig. 2.2). Pentru a favoriza evacuarea pieselor prelucrate, coloana
presei poate fi nclinat cu ajutorul mecanismului cu urub 2.
Coloana presei este prevzut cu ghidaje demontabile pe care
culiseaz berbecul (culiorul) 6. Berbecul este legat articulat prin urubul
9 de biela 13. Biela este montat pe buca excentric 10 care este, la
rndul ei, montat pe arborele cu excentric 12.
Pe captul din stnga al arborelui cu excentric se afl montat
frna cu saboi 11, iar la captul din dreapta este, volantul 15. Volantul
primete micarea de la motorul electric i o transmite, prin intermediul
penei rotitoare 16, arborelui cu excentric. Energia electric dirijat prin
tabloul general 19, unde se afl selectorul de regimuri de lucru i
selectorul de comenzi.
Comanda loviturilor este fcut de la butoanele panoului de
comand 3 ntruct masa presei nu este reglabil, presa este dotat cu o

4
plac suplimentar 20. Comanda loviturii se stabilete prin intermediul
electroreleului 18 i sistemul de prghii de acionare 17. Berbecul 6 este
prevzut cu o degajare n care lucreaz bara de comand 7, a tijelor
arunctoare, acionat de tampoanele demontabile 8.
Mecanimul de comanda al presei (fig. 2.3)
Comanda cuplajului, bataii singulare si repetate. Mecanismul de
declansare, prezentat in figura urmatoare da posibilitatea de a folosi presa
in regim de lucru cu lovituri singulare sau cu lovituri continui.
El comanda pozitia
penei rotitoare in copul
decuplarii volantului cu
arborele presei. In
pozitia decuplat, pana
rotitoare este tinuta de
axul cu cioc 3 in pozitie
ca volantul sa se poata
roti Iiber pe arbore.
Prin atragerea
miezului electromag-
netul se deplaseaza
parghia cu stift 1 si
cremaliera 2, care
roteste acul cu cioc 3
cu ajutorul sectorului
dintat 4. Dupa rotirea
axului cu cioc, acesta
elibereaza pana, care
sub actiunea resortului Figura 2.3
sau este rotita si efectueaza cuplarea volantului cu arborele.
Regimul de lucru lovitura eu lovitura se realizeaza inainte de a e
efectua o rotatie completa a arborelui, cama montata pe arbore impinge
parghia 1 care elibereaza cremaliera 2.
Sub actiunea resortului 5 cremaliera este deplasata in sus si rotete
axul cu cioc in pozitie initiala. La executarea rotatiei 5 complete, ciocul
penei rotitoare intalneste axul cu cioc fiind obligata sa se roteaca si
realizand in acest fel decuplarea volantului. Pentru realizarea unei noi
lovituri este neceara o noua actionare aupra parghiei cu stift 1.
Regimul de lucru cu lovituri repetate e realizeaza prin mutarea
parghiei 6 de pe stiftul parghiei 1 pe stiftul cremalierei 2. Cand
electromagnetul deplaseaza cremaliera are loc rotirea penei in arbore si

4
cuplarea volantului. Aceasta cuplare se mentine atat timp cat dureaza
actiunea aupra stiftului cremalierei 2.
Anihilarea energiei cinetice a pieselor de pe axul excentric dupa
decuplarea volantului la lucrul lovitura cu lovitura se face de catre frana
11 cu saboti. Presiunea sabotului se regleaza cu ajutorul unul surub 5 cu
piulita, in asa fel ca oprirea arborelui sa aiba loc in pozitia dorita. In
regimul de lucru cu lovituri continui este necear a se stabili apararea
sabotului pe saiba de franare, pentru a nu se uza inutil ferodoul.

4. INDICAII PENTRU EFECTUAREA LUCRRII

In figura 2.4 este prezentat arborele presei 1, pe care, n poriunea

dintre lagrele de fixare pe butuc se afl excentricul 3, pe care se
articuleaz biela. La unul din capetele axului se afl montat volantul 4,
care transmite micarea de rotaie de la motor la arbore. Volantul se
rotete liber pe arbore, ghidat pe dou buce 7 l 10. Cuplarea volantului
cu arborele cu excentric se realizeaza cu ajutorul penei rotitoare cu cioc
9. Pentru a se realiza cuplarea, pana este rotita in jurul axei sale de catre
un reort 8 care tine pana in pozitia cuplat.

Figura 2.4

4
 Decuplarea penei se realizeaza de catre mecanismul de
declansare. La partea exterioara a volantului este montat un capac pentru
uleiul necear ungerii. Pe arborele cu excentric intre batiu si volant este
montata cama 5 care actioneaza aupra mecanimului de declansare in
cazul lucrului lovitura cu lovitura, partea opusa a arborelui este montata
saiba de frana 6.
A. Sitemul de reglare a marimii cursei culisorului
Schema de principiu a mecanismului folosit pentru reglarea marimii
cursei culisorului este ilustrata de figura urmatoare. Reglarea razei
cinematice se realizeaza prin rotirea busei excentrice 1 in jurul
manetonului arborelui cotit sau cu excentric 2. Raza cinematica Rx

Figura 2.5
corepunzatoare unui anumit reglaj al bucsei se stabilete cu relatia:
Rx = Ra2+Re2-2RaRecos,
unde Ra este excentricitatea manetonului, Re excentricitatea bucsei,
unghiul dintre directiile OO1 si O1O2 Se deduce ca din valorile limita ale
razei cinematice vor fi RM m = Ra Re.
Variantele contructive ale sistemului de reglare a marimii cursei
difera, in principal, din punctul de vedere al modalitatii de blocare si
eliberare a busei excentrice pe arbore.
Transmiterea miscarii de la excentric la berbec se face prin
intermediul bielei din figura urmatoare formata din corpul 2 si capacul 1
si surubul cu cap sferic 3, care este articulat cu berbecul printr-o piesa de
presiune 5 si o piulita 4.

4
 Figura 2.5

Dupa reglarea bielei la valoarea dorita, se face asigurarea

reglajului cu ajutorul piesei de blocare 6 transe cu un surub 7 si o piulita
8. Berbecul presei, care joaca rolul de cap de cruce, este condus pe doua
ghidaje lungi, ajustate ingrijit si fixate de batiu prin suruburi. Sub
articulatia sferica, in berbec se afla montata siguranta contra
suprasarcinilor 9.
In partea inferioara a berbecului este prevazut un locas 25 x 60
pentru fixarea sculei cu ajutorul piesei de fixare 10.

4
 In caz de blocare a acestei piese, depresarea se face cu ajutorul
surubului 11. Piesele de pe poanson se scot de un aruncator, tinut in
pozitie superioara de catre doua resoarte 12.
La berbec mai este montat un limitator de curea cu bila, care
opreste motorul electric in caz de rupere a placii de siguranta. Pe berbec
mai este montat si suportul pentru numaratorul de lovituri.
In timpul fixarii si scoaterii sculelor, la ungerea si la curatirea
pieselor mobile si la lucrarile la care piesele se introduc in presa, trebuie
ca motorul electric de actionare sa fie oprit. Nu este permisa indepartarea
diapozitivelor de protectie de la piesele in miscare (volant curele etc.) in
timpul exploatarii dupa fixarea sculei in berbec, prin rotire cu mana,
muncitorul trebuie sa se convinga daca deplasarea berbecului nu este
impiedicata.
Este interzisa inlocuirea placii de siguranta la suprasarcini cu
piesa supradimensionata, care poate duce in exploatare la accidente
mecanice mari sau la distrugerea piesei. Cel care pune presa in functiune
va avea grija sa nu accidenteze alta persoana. La parasirea locului de
munca, cel care deserveste presa va opri in mod obligatoriu motorul.
Reglarea cursei berbecului.
La montarea unei scule este necesar a se face reglarea cursei
berbecului in functie de piesa care se executa.
Aceasta reglare se executa astfel: se scoate stiftul 12 din pana centrala 11
cu ajutorul unui dorn, se roteste pana centrala cu 180, realizandu-se o
decuplare a bucsei excentrice 3. Cu un dom, se roteste bucsa excentrica
realizand valoarea cursei dorite, orientandu-se dupa rizul de pe bucsa de
fixare 2, dupa gravarea de pe bucsa excentrica. In timpul reglarii cursei
este necesara sprijinirea berbecului pentru a nu se roti busa pana la
punctul mort inferior al berbecului.
B. Reglarea lungimii bielei
Lungimea bielei poate fi reglata intr-un interval de 40 mm dupa
necesitate, in functie de inaltimea sculei cu ajutorul surubului cu cap
sferic 3. Pentru reglare se stabileste blocajul tijei cu ajutorul piulitei 8 si
cu o cheie se actioneaza asupra surubului 3. Dupa aducerea berbecului in
pozitia dorita, se blocheaza tija cu ajutorul surubului 7 si piulitei 8. Jocul
in articulatia sferica a capului bielei se regleaza cu ajutorul piulitei 4.
C. Reglarea declansatorului
Prin schimbarea regimului de lucru al presei se actioneza aupra
declansatorului la lucrul.ln regim cu lovituri individuale, e aseaza parghia
declansatorului 6 pe stiftul parghiei cu cioc 1 si e regleaza cursa
eleotromagnetululln asa fel ca sub teniune miezul a fie la cap de cursa, la

4
trecerea la regim cu lovituri repetate se muta parghia pe stiftul
cremalierei 2.
D. Reglarea franei
In regimurile de lucru lovitura cu lovitura pentru a e realiza
oprirea berbecului la punctul mort inferior este necear a se regla
presiunea sabotilor franei pe saiba de franare. Aceata presiune se regleaza
cu ajutorul unui surub cu piulita. La lucrul in regim cu lovituri repetate,
este necear o slabire a piulitei pentru a evita uzura ferodourilor.
E. Reglarea sculei de lucru
Pentru reglarea sculei este neceara rotirea arborelui cu excentric
n ambele senuri. Este necear pentru acesata ca motorul electric a fie oprit
si volantul a fie cuplat pe arborele cu excentric. Se conecteaza
comutatorul la regim (b6) din cutia cu aparate in pozitia regIaj si
declansatorul se regleaza pentru lucru cu lovituri repetate. Se introduce
un dorn in unul din orificiile din volant si se da o miscare lenta volantului
si berbecului. In acest mod se poate verifica daca s-a ales cursa necesara
si daca nu este posibila ruperea placii de siguranta sau ditrugerea masinii.

5. CONINUTUL REFERATULUI

5.1. Realizai schema de reglare a poziiei cursei culisorului.

5.2. Facei schia mecanismului de reglare a lungimii cursei
culisorului.
5.3. Facei schia frnei i explicai modul de reglare.
5.4. Enumerai dispozitivelor de siguran ale presei mecanice cu
excentric PAI 40.