Nr. crt.

Denumirea Succesiunea fazelor Schia Scule Maina Regimul de achiere folosit

operaiei operaiei folosite unealt
folosit
ap f vc na i
[mm] [mm/rot] [m/min] [rot/min]

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Strunjirea de a) Orientarea si - SN - - - - -
degrosare prinderea 400X1000
semifabricatului
1. Strunjirea frontala Cutit K30 2,5 0,2 75,4 600 1
la cota 212
2. Strunjire cilindrica Cutit K30 4,5 0,1 75,4 600 1
exterioara la cota
212x58
3. Strunjire cilindrica Cutit K30 4,5 0,1 75,4 600 1
interioara la cota
86x130
Desprins, 4. Strunjire frontala la Cutit K30 2,5 0,2 78,04 600 1
ntors, prins cota 120
5. Frezare la 3 Cutit K30
6. Strunjire cilindrica Cutit K30
exterioara la cota 4,36 0,1 78,04 600 5
120x72
7. Strunjire cilindrica Cutit K10 0,5 0,3 239 1881 1
interioara la cota
104x3
 8. Strunjire cu cutit Cutit K10 1 manual 76,15 600 1
profilat
9. Tesire 1x45 Cutit K10 1 manual 76,15 600 1

2. Strunjire de 10. Strunjire frontala la Cutit K30 2,5 0,2 160,22 600 1
semifinisare cota 212
3. Strunjire de 11. Strunjire cilindrica Cutit K10 2,5 0,4 237 941 1
finisare interioara la cota
94x130

Tabelul 12.4. Succesiunea logic a prelucrrilor prin strunjire pentru piesa

prezentat n figura 12.1
 CAPITOLUL 1
S se proiecteze tehnologia de prelucrare prin strunjire a piesei prezentate n figura
12.1, n condiiile unui volum de producie n = 1200 buc/an.
Pentru proiectarea tehnologiei de prelucrare prin strunjire este necesar parcurgerea
urmtoarelor etape:

-Studierea desenului de executie al piesei-

1.1.Desenul de executie al piesei.

1.2.Materialul piesei.
Materialul ales este OLC 45.
Compozitia chimica:
-Carbon : 0,430,48%
-Mangan : 0,50,80%
-Siliciu : 0,170,370%
-Crom : max0,03%
-Nichel : max0,030%

Caracteristici mecanice :
-Limita de curgere Rp0,2 = 480 N/mm
-Rezistenta la tractiune Rm = 700..840 N/mm
-Alungirea la rupere A5 = 14%
-Rezilienta KCU 30/2 = 40 J/cm2
-
Modulul de elasticitate = 21000 N/ mm
-Coeficientul Poisson = 0,3

Caracteristici tehnologice:
 Dintre carcteristicile tehnologice ale unui material fac parte si forjabilitatea,
aschiabilitatea si calibilitatea.
*Forjabilitatea reprezinta capacitatea metalelor de ase deforma si de a lua o
forma noua sub actiunea fortelor exterioare fara a se fisura. La oteluri,
forjabilitatea este cu att mai buna cu cat continutul de carbon este mai redus,
astfel marca OLC.45 se poate aprecia ca are o forjabilitate buna.
*Aschiabilitatea, este capacitatea materialelor de a putea fi prelucrate prin
aschiere cu ajutorul sculelor aschietoare.
*Calibilitatea este proprietatea materialelor de a se calii.
Calibilitatea otelurilor creste odata cu continutul de carbon si de elemente de
aliere.
Tratamente termice si termochimice:
Marca OLC45 prezinta o calibilitate buna, pretandu-se la tratament termic al
suprafetei si la operatii de tratament termochimic.
 Tratamentele termice aplicabile acestei marci de otel sunt:
a) tratamente termice primare, aplicate pe semifabricate cu grad redus de
prelucrare : recoacere de normalizare, recoacere de omogenizare, recoacere de
nmuiere;
b) tratamente termice secundare (finale), aplicate pieselor finite : calire,
revenire, tratamente termochimice.

Marca Stare Recoacere Normalizare Calire Revenire

OLC 45 I - - - - 840-860 A 550- A-u
650

Unde: A-apa, u-ulei

 CAPITOLUL 3
-Stabilirea succesiunii logice de prelucare a piesei-

innd cont de volumul de producie (unicat, serie mic), succesiunea logic de

prelucrare prin strunjire a piesei din figura 12.1 se prezint n tabelul 12.1.
 CAPITOLUL 4
- Alegerea echipamentului tehnologic necesar

innd cont de condiiile tehnice de generare impuse piesei, dimensiunile de gabarit i

volumul de producie s-a ales urmtorul echipament tehnologic :

Maina-unealt: Strungul Universal SN400x1000;

Scule: Cuite armate cu plcue din carburi metalice K30, K10 corespunztor
operaiilor de degroare respectiv finisare, burghiu din oel rapid pentru centruire,
burghiu elicoidal din oel rapid;

Dispozitive: Universalul autocentrant cu trei bacuri;

Verificatoare: ublerul.
 CAPITOLUL 5
- Stabilirea regimului de prelucrare prin strunjire-

innd cont de volumul de producie (n =1200buc/an), pentru stabilirea regimului de

prelucrare prin strunjire s-au folosit metode operative de calcul. Astfel, regimul de
strunjire a fost determinat utiliznd tabelele normative.

Echipamentul tehnologic folosit i parametrii regimului de strunjire se prezint sintetic

n tabelul 12.4.

.
 BIBLIOGRAFIE

1. Masini unelte si Prelucrari Mecanice: Gheorghe Soare

2. Masini-unelte si prelucrari mecanice. Ghid tehnologic si indrumar de laborator:
Laurentiu Rece
Denumirea Caracteristicile Gama de turaii Gama de
mainii - unelte principale [rot/min] avansuri
longitudinale
[mm/rot]
SN 400x1000 Diametrul 12 ; 15 ; 19 ; 24 0,06 ; 0,08 ;
maxim de ; 30 ; 38 ; 46 ; 0,10 ; 0,12 ;
prelucrat : 400 58 ; 76 ; 96 ; 0,14 ; 0,16 ;
mm Lungimea 120 ; 150 ; 185 0,18 ; 0,20 ;
maxim de ; 230 ; 305 ; 0,22 ; 0,24 ;
prelucrat : 1000 380 ; 480 ; 600 0,28 ; 0,32 ;
mm Puterea ; 765 ; 955 ; 0,36 ; 0,40 ;
motorului 1200 ; 1500 0,44 ; 0,48 ;
electric : 7,5 0,56 ; 0,63 ;
KW 0,72 ; 0,80 ;
0,88 ; 0,96 ;
1,12 ; 1,28 ;
1,44 ; 1,60 ;
1,76 ; 2,24 ;
2,88 ; 3,52

Tabelul 12.1. Caracteristicile strungului universal utilizat n cadrul

tehnologiei de prelucrare a piesei.
ANEXE
Universitatea Politehnica Bucuresti
Ingineria si Managmentul Sistemelor Tehnologice
Ingineria si Managmentul Calitatii

TEMA DE CASA
PRELUCRARI MECANICE

Grupa: 622 CB Student: Popa Ana-Maria

 CUPRINS
1.Studierea desenului de executie al piesei.
1.1. Desenul de executie al piesei
1.2. Materialul piesei
-compozitia chimica
-caracteristici mecanice
-caracteristici tehnologice
-tratamente termice si termochimice
2. Desenul semifabricatului din care se realizeaza piesa.
3. Stabilirea succesiunii logice de prelucrare a piesei.
4. Alegerea echipamentului tehnologic necesar ( Masina unealta, Scule, Dispozitive si
Verificatoare)
5. Stabilirea regimului de prelucrare prin aschiere.
6. Bibliografie.
Strunjirea este procedeul de prelucrare prin achiere care se realizeaz prin
combinarea unei micri principale de achiere, totdeauna de rotaie, totdeauna
executat de piesa-semifabricat, cu o micare de avans n direcie
longitudinal, transversal, nclinat sau combinaii, totdeauna executat de
scul.
Strunjirea se execut cu scule cu o singur muchie achietoare pincipal,
procesul de achiere desfurndu-se continuu.
Maina-unealt pe care se execut operaia de strunjire se numete strung.
n funcie de forma i dimensiunile suprafeelor prelucrate i de caracterul
produciei, strungurile se construiesc ntr-o gam foarte variat de forme i
tipodimensiuni.
Dup poziia axei de rotaie a arborelui principal se deosebesc:
-strunguri orizontale i strunguri verticale (carusel).
Dup poziia ghidajelor cruciorului fa de direcia axului principal se
deosebesc:
-strunguri longitudinale: (micarea de avans are loc, de obicei, paralel cu axa
de rotaie);
-strunguri transversale: (micarea de avans are loc perpendicular pe axa de
rotaie) ;
-strunguri universale (normale).
Pentru fabricaia de serie se folosesc strungurile revolver (cu disc sau cu
turel), strungurile semiautomate i strungurile automate.
n funcie de tipul piesei de prelucrat i natura operaiei executate se
deosebesc:
-strunguri pentru arbori cotii;
- strunguri pentru axe cu came;
-strunguri de detalonat;
-strunguri pentru bandaje de roi de cale ferat;
-strunguri multicuit etc.
Strungul normal.
Este cel mai frecvent utilizat, datorit caracterului universal al destinaiei sale.
El are posibilitatea prelucrrii pieselor scurte sau lungi, din bar sau din
semifabricate individuale, dintr-o singur prindere din mai multe prinderi, ntr-
o singur operaie sau n mai multe operaii.