Misterele Egiptului

Blestemul faraonului

Untaru David
Clasa a IX-a B
Povestea lui Akhenaten

In jurul anului 1350 I.Hr., In urma unei revelatii, pare-se, faraonul

Amenhotep IV si-a schimbat numele in Akhenaten. Cinci ani mai tarziu, el a
construit un nou oras-capitala, la Amarna, si l-a botezat Akhetaten Slujitorul
Soarelui. In plus, odata mutat aici, faraonul a impus monoteismul, credinta intr-un
singur zeu, Aten, realizand astfel cea mai radicala schimbare religioasa a
Antichitatii. Unii specialisti ai religiilor considera ca credinta in Aten este prima de
natura monoteista din istorie.

La un moment dat, in timpul domniei lui Akhenaten, sotia acestuia,

Nefertiti, a disparut. Pana in prezent, nu s-a descoperit nici macar o singura
referire la moartea lui Nefertiti sau la circumstantele in care s-a produs disparitia
ei. Unii egiptologi cred ca regina a revenit si a continuat sa conduca alaturi de
sotul ei, luandu-si o noua identitate, Smenkhkare, o figura bizara, fara nici un
trecut, care apare mereu alaturi de faraon in ultimii ani ai vietii sale. Altii, insa,
spun ca Smenkhkare ar fi fost barbat.

Nimeni nu stie exact ce s-a intamplat in Egipt dupa moartea lui Akhenaten,
survenita in 1340 i.Hr. Absolut toti membrii familiei sale au disparut din izvoarele
istorice o data cu decesul faraonului. Puterea politica a revenit la Theba, iar
regatul s-a intors la politeism. In 1330 i.Hr., orasul Akhetaten era complet
abandonat. Nici o mumie nu a fost descoperita aici. Unii cercetatori considera ca
mumiile regale ar fi fost, totusi, reingropate de catre Tutankamon, unul dintre fii
lui Akhenaten, in Valea Regilor din Theba, dar daca s-a intamplat asa, locatia
camerelor funerare a ramas un secret. Tot un secret raman si motivele pentru
care Amenhotep IV a schimbat intreaga religie a Egiptului, impunand practici
ritualice noi si o simbolistica bizara, si a construit un oras cu o arhitectura unica,
pentru a se izola acolo de poporul sau.

Cat de vechi este Sfinxul?

Care-i misterul?

Majoritatea egiptologilor cred ca Sfinxul dateaza din timpul domniei

faraonului Menkaure (2532-2503 i.Hr. cel de-al treilea conducator ingropat pe
platoul de la Gizeh, dupa Khufu si Khafre) si ca trasaturile faciale ale imensei statui
le-ar reproduce pe ale faraonului. Problema e ca trunchiul Sfinxului, realizat din
calcar, este mult mai erodat din cauza vremii (cel mai probabil din pricina
precipitatiilor) decat capul sau.

De ce e vremea importanta?

Multi geologi si climatologi sustin

faptul ca in Egipt, in timpul Vechiului
Regat (2650-2134 i.Hr.), vremea era
asemanatoare cu cea din zilele noastre,
prin urmare nu existau precipatii
abundente. In schimb, cu un mileniu
inainte, Egiptul ar fi fost destul de des
udat de ploi torentiale, capabile sa
erodeze calcarul. Desigur, exista si
sceptici care spun ca Sfinxul este desfigurat din cauza firelor de nisip purtate de
vant. Insa majoritatea geologilor resping aceasta ipoteza.

Mai sunt si alte teorii?

Cei mai entuziasti egiptologi, printre care si geologul Colin Reader, de la

Manchester Ancient Egypt Society din Marea Britanie, cred ca Sfinxul a fost
construit pe platoul de la Gizeh inaintea Marilor Piramide. Mai mult, tocmai
Sfinxul ar fi reprezentat motivul pentru care piramidele ar fi fost ridicate aici.

OK, dar care este adevarul?

Greu de spus! Cel mai probabil, insa, ipoteza lui Reader este adevarata:
faraonul Menkaure a consolidat o structura preexistenta si a schimbat capul
Sfinxului.

Primii conducatori

Istoria oficiala a Egiptului incepe in anul 3.100 i.Hr., prin unificarea a doua
pamanturi, Egiptul Superior si Egiptul Inferior, realizata de catre un rege pe nume
Menes (sau Memphis sau Narmer). Acest fapt este bine stiut datorita obiceiului
conducatorilor de a pastra istoria scrisa. Astfel ca astazi avem majoritatea
numelor faraonilor pana la Manetho, care in sec. III i.Hr. a fost ultimul care a
updatat lista cu predecesorii sai. Insa cine a condus inainte de Menes? Din
papirusurile lui Manetho reiese ca, inainte de mileniul III i.Hr., a existat o perioada
de aur, un timp paradisiac in care zeii ii guvernau direct pe egipteni. Apoi poporul
ar fi fost condus de catre semizei, numiti de Manetho urmasii lui Horus, din
acestia tragandu-se si primul faraon, Menes.
Dovezile arheologice il contrazic, insa, pe Manetho. Inainte de unificare, in Egiptul
Superior au existat trei regate bogate, Nagada, This si Hierakonpolis. Din imaginile
de pe putinele vase si sculpturi pastrate din acea perioada, se reconstituie totusi
figurile unor regi puternici. Mai mult, inaintea acestora, cand in Egipt nu se
dezvoltase agricultura iar populatia era nomada, petroglife descoperite in mai
multe pesteri indica existenta unei misterioase rase de conducatori care a venit
cu barcile de undeva dinspre estul Nilului. Astazi, tot mai multi egiptologi acorda
credit ipotezei ca acestia au fost primii oameni care au pus piciorul in Egipt. Din ce
neam erau si de unde veneau exact ramane insa o enigma.

Enigma orasului Kahun

Cu zidurile sale joase, care-l inconjurau ca un brau, Kahun a fost unul dintre
orasele-satelit tipice ale Egiptului antic din Regatul Mijlociu, construit pentru a
delimita casele oamenilor de rand de palatele nobililor. A fost intemeiat in jurul
anului 1895 i.Hr. si a fost destinat
muncitorilor care lucrau pentru piramida
lui Senwosret (Sesostris) II. Se pare ca
oraselul Kahun era frumos si avea tot ce-i
trebuia: spatii verzi, piete, case mari
pentru persoanele mai instarite, un
templu si o necropola.

La 100 de ani de la intemeiere,

Kahun a fost brusc abandonat si nimeni de
atunci incolo nu a mai trait in acest oras.
Zeci de teorii s-au nascut pentru a elucida
misterul, dar dovezi concrete care sa arate de ce s-a produs ciudatul exod (sau
genocid) nu a gasit nimeni pana in ziua de astazi. Orasul era situat la sud de
Fayoum, o intinsa mlastina de langa Nil. Dupa ce a fost abandonat, nisipul a
acoperit incet-incet strazile, apoi cladirile, pana cand a ingropat (si a conservat
astfel) definitiv Kahun-ul sub dune. In 1890 insa, arheologul William Flinders
Petrie a descoperit intamplator placarea de fundatie a templului din Kahun, in
care se aflau mai multe unelte dalti de bronz si ciocane de piatra , extrem de
asemanatoare celor moderne. Placarea de fundatie era o practica obisnuita in
Egiptul Antic: inele, amulete sau figurine de zei erau zidite intr-un strat subtire de
calcar care se turna pe fundatia palatelor si a templelor.

Spiritul templului avea nevoie de intretinere, la fel ca si cladirea inchinata

lui, iar uneltele au fost zidite in temelia de la Kahun pentru ca sufletele
muncitorilor sa munceasca si in viata de apoi. Petrie a sapat in continuare si a
scos la lumina o portiune din orasul abandonat. Arheologul a gasit papirusuri de
medicina generala si veterinara, unelte, vesela, bijuterii, jucarii, masti de
ceremonii si bastoane magice. Toate acestea sugereaza ca orasul a fost
abandonat in mare graba, cel mai probabil in timpul noptii. In mod ciudat, in
1892, Petrie a hotarat sa ingroape Kahun-ul la loc. In prezent, o echipa de
arheologi de la Royal Ontario Museum din Canada a primit aprobarea de a
dezgropa, din nou, orasul. Poate ca, dupa atatea secole, misterul exodului se va
elucida. Sau poate ca nu.

Comori stravechi

Placajul Narmer
Pe acest vas placat in arama, care dateaza din anul 3100 i.Hr., cele mai
intalnite hieroglife sunt dracii de mare in conjunctie cu
sulitele. Se pare ca talmacirea acestei scrieri este Narmer
supranumele lui Menes, legendarul faraon-intemeietor
al Egiptului. Vasul mai arata cum Menes primeste puterea
de la spiritele ancestrale ale neamului egiptean, urmasii
lui Horus, despre care unii au speculat ca ar fi fost
extraterestri.

Capul de buzdugan Scorpion

Asemenea vasului Narmer, acest cap de buzdugan, realizat din piatra, a fost
descoperit la Hierakonpolis. Printre altele, desenele de pe el infatiseaza un rege al
carui nume este indicat de o hieroglifa scorpion. Nicaieri nu s-a gasit mormantul
sau vreo alta referire la Regele-Scorpion, insa ciudatele inscriptii releva faptul ca
acesta ar fi fost un conducator blestemat, care a domnit inaintea lui Menes.
 Corabiile din Abydos
Cele 14 corabii au fost descoperite in urma cu 15 ani, in desertul Abydos, la
15 km de Nil. Toate sunt la fel: au o lungime de 23 m, o latime de 6 m si sunt vechi
de peste 5.000 de ani. Descoperirea lor a bulversat egiptologia, intreaga civilizatie
din vremea lui Menes fiind reevaluata.

Piramide

Cate piramide sunt, de fapt, in

Egipt? In Antichitate se pare ca existau
peste 300. Astazi, daca luam in
considerare si ruinele, mai sunt 80.
Totusi, nu toate piramidele antice s-au
naruit. Imagini recente din satelit indica
faptul ca in N-E desertului Abydos, la 90
m adancime, se afla ingropata in nisip o
mare piramida. Si pe platoul Gizeh inca
sunt acoperite de nisip 3 piramide mai mici.

Artefactele din Kahun

Crocodil in miniatura
Obiecte ca acest crocodil din lut (Petrie a gasit patru) indica faptul ca orasul
Kahun era plin de viata. Copiii egipteni aveau jucarii similare celor de tipul bici si
titirez (un fel de turca) din Anglia secolului al XIX-lea si jucau frecvent jocuri de
echipa. Astfel invatau repede ca crocodilii adevarati sunt periculosi.

Mistrie de lemn
In Egiptul Antic, proiectele de constructii majore beneficiau de sprijinul
unor uriase echipe de specialisti: arhitecti, proiectanti, desenatori, zidari. Datorita
faptului ca erau servitori ai faraonului, muncitorii din Kahun duceau o viata
confortabila. Nu ar fi avut nici un motiv sa paraseasca orasul.

Stela
 Majoritatea populatiei din Kahun nu era capabila sa scrie sau sa citeasca.
Aceasta scrisoare de dragoste catre o preoteasa de-a lui Hathor, o inscriptie pe
o placa de piatra (stela), a fost realizata de catre un egiptean cu un statut inalt:
preot, arhitect sau medic.

Familia Amarna

Akhenaten
A ajuns la tron datorita mortii misterioase a fratelui sau si a domnit intre
1352 si 1340 i.Hr. Un barbat cu o fata prelunga, dar cu un corp efeminat, a fost un
mistic si a increditat puterea politica ministrilor sai, care guvernau tara de la
Saqqara.

Nefertiti
Se pare ca a fost o regina cu o autoritate uriasa si o influenta incredibila
pentru acele vremuri si pentru organizarea sociala a Egiptului antic. Multi
egiptologi considera astazi ca Nefertiti a avut o putere egala cu a sotului sau.

Meritaten
Fiica cea mare a lui Akhenaten si Nefertiti, a mostenit toata puterea mamei
sale dupa disparitia acesteia. Cel mai mare palat din Akhetaten a fost ridicat in
cinstea ei si a fost decorat in intregime cu sculpturi si picturi care o reprezinta.

Tiye
Sotia faraonului Amenhotep III si mama lui Akhenaten, a jucat un rol decisiv
in viata fiului ei, atat inainte, cat si dupa mutarea capitalei la Akhetaten. Cu
siguranta a fost puternica, fiind prima regina egipteana al carei nume apare pe un
act oficial.

Smenkhkare
Controversata sa figura inca naste vii dispute. Unii spun ca el ar fi fost
Nefertiti, care a jucat rolul de co-rege in anii de pe urma a lui Akhenaten, pentru a
domni singura dupa moartea sa. Altii spun ca a fost fratele lui Tutankamon.
 Tutankamon
Si-a petrecut copilaria la Ankhetaten ca Tutankaten, dar a devenit
Tutankamon cand puterea s-a reinstaurat in fosta capitala si in Egipt a revenit
vechea credinta. Intoarcerea la Theba si politeismul nu au fost insa pe placul lui.

Controversata Nefertiti

In anul 2003, specialista in egiptologie Joann Fletcher anunta ca a

descoperit nici mai mult, nici mai putin decat mumia lui Nefertiti. Stirea-bomba a
fost preluata de catre mass-media, inclusiv de
revista noastra, dar multi cercetatori s-au aratat
sceptici cu privire la identitatea mumiei respective.
Prezumtiva Nefertiti a fost descoperita impreuna
cu alte doua mumii intr-o camera secreta dintr-un
mormant comun din Valea Regilor. Una dintre
mumii apartinea unui baietel, iar celelalte doua s-a
presupus ca sunt ale unor femei. Doamna cu par
lung si alb a fost identificata ca fiind Tiye, iar
despre cealalta, pentru ca purta o peruca nubiana,
specifica numai femeilor din familia regala Amarna,
s-a crezut ca e Nefertiti. Misterul s-a elucidat anul
acesta, cand Consiliul Superior al Antichitatilor din
Egipt, desi a negat de la bun inceput identitatea
mumiei, a cazut de acord, la presiunea jurnalistilor,
sa preleveze si sa analizeze o proba de ADN.
Concluzia, simpla si zdrobitoare: Nefertiti era barbat! Acum, multi cercetatori
contesta inclusiv faptul ca cele trei mumii ar fi originare din Amarna si nici pentru
cea a lui Tiye nu mai baga nimeni mana in foc.