oo binsren AoricuLruR 9 Ree eeenee GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA DIRICTA Gevenack DewoLTAR HURALA e REGIUNEA REDIU PRAJENI [AUTONTATE DE MANAGEMENT FENTRU POR, Dosar de candidatura in vederea participarii la selectia Strategiilor De Dezvoltare Locala a Grupului De Actiune Locala Rediu - Prajeni -ORIGINAL- MINISTERUL AGRICULTURII $1 DEZVOLTARIL RURALE DIRECTIA GENERALA DEZVOLTARE RURALK AUTORITATE DE MANAGEMENT PENTRU PNDRDIRSCTIA GENtnaLa Dezwon Tats RURALA MINISTERUL AGRICULTURII $1 DEZVOLTARII RURALE GRUPUL DE ACTIUNE LO¢ AUIONTIAR DEMARAGEMENT FENTRUPNOR -1 REGIUNEA REDIU PI INTRODUCERE Dezvoltarea local prin intermediul programului LEADER este un instrument important pentru zona Rediu Pr&jeni in scopul reducerii dezechilibrelor sociale fata de zonele urbane. Modalitatea in care se implementeazi LEADER este foarte important si totodata eficienta, deoarece dezvoltarea locala este plasata sub responsabilitatea comunitatii, fapt care permite partenerilor locali (publici, privati, societate civil8) s& realizeze strategii de dezvoltare localé realiste, pe baza cerintelor si prioritatilor teritoriului vizat. Teritoriul GAL prezentat sub denumirea GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA REGIUNEA REDIU - PRAJENI este situat in judetele lasi si Botosani, ingloband 9 unitti administrativ teritoriale recunoscute legal la nivelul NUTS IV, dup& cum urmeazi: jin judetul lasi: Comuna GROPNITA Comuna MOVILENI Comuna PLUGARI Comuna REDIU Comuna ROMANESTI Comuna SIPOTE Comuna VALEA LUPULUI 8. Comuna VLADENI Tn judetul Botosani: 9. COMUNA PRAJENI Teritoriul GAL este bazat pe principiul continuitatii si omogenitétii, conform hartilor atasate si a descrierilor. Nici 0 localitate din acesta nu este inclusa pe teritoriul unui alt GAL. Comunele componente ale Grupului de Actiune Local, regiunea Rediu - Prajeni formeaza un teritoriu omogen din punct de vedere fizico-geografic, economic i social, Teritoriul acoperit de partenerii GAL cuprinde zone sirace, cu o densitate medie a Populatiei crescuti, dar cu importante suprafete de teren agricol, numeroase zone cu valoare naturala ridicata, monumente istorice si clidiri de patrimoniu cultural. Procentul ridicat al populatiei active in domenii de activitate diverse, marea majoritate ocupand locuri de munca in agricultura, si mai putin in servicii sau productie, reprezinta o motivatie puternicé pentru aplicarea de actiuni atat in agricultura, cAt si in sectorul economic, ce vor avea 0 contributie deosebita la dezvoltarea acestor sectoare. Populatia ocupati din teritoriul GAL se confrunta cu lipsa unor programe locale de pregittire profesionala si se lucreaza foarte mult dup’ cunostinte rudimentare, nefiind la curent cu actualele metode si tehnologii de performanta, ce ar conduce la o crestere a calitatii managementului. Printre problemele cu care se confrunt teritoriul GAL se numari si slaba orientare ctre piatd a fermelor mici/mijlocii si nivelul sc&zut de dotare cu utilaje si echipamente. jn plus, oportunitatile de angajare in regiunea GAL Rediu Pr&jeni in sectorul non-agricol sunt reduse, iar stimularea mediului de afaceri prin cresterea numérului de activitati non- agricole, precum si dezvoltarea celor existene ar conduce la crearea de locuri de munca si prin urmare cresterea veniturilor populatiei rurale. NO ae NSsntsenue AckicULTUR 9 DDEZVOLTARI RURALE [DIRECTIA GENERALA DEZVOLTARE RUM GRUPUL DE ACTIUNE LQ [ASTOMTAT DE NaNAGEMEN FUNTHU REGIUNEA REDIU PRAMED Chiar daca in ultimii ani, infrastructura la scara mica in zona GAL a fost su’ din fonduri nationale si europene, este inca subdezvoltaté impiedicind cresterea economica si ocuparea fortei de munca. Crearea si modernizarea infrastructurii rutiere locale constituie de asemenea elemente de baz pentru comunitatea rural. Important de mentionat este si faptul ci aproximativ jumatate din teritoriile acoperite de GAL nu au acces la serviciile de telecomunicatii electronice in banda largi la punct fix, motiv pentru care nu pot beneficia de retele de distributie care s& asigure viteze de transfer in concordant cu normele nationale si europene. Obiectivele Strategie de Dezvoltare Locala sunt in concordanta cu obiective generale $i specifice ale LEADER, PNDR precum si ale Politicii Agricole Comune ale UE, Presupunand dezvoltarea microregiunii intr-o manier& adaptata nevoilor si prioritatilor regiun Strategia de dezvoltare local a Grupului de Actiune Local Regiunea Rediu Prjeni este un instrument foarte important pentru teritoriul vizat in scopul reducerii dezechilibrelor economice, sociale precum sia diferentelor foarte mari intre zona rurala si cea urbana. Strategia contribuie la dezvoltarea regiunii iar cele mai semnificative oportunitati pentru zona se regisesc astfel: + favorizarea competitivitaii agricultur * crearea, imbundtatirea si diversificarea facilititilor de dezvoltare economica, infrastructud fizicd local la scar mica, inclusiv broadband (infrastructuré. de banda larga) si a serviciilor de baza; © cresterea atractivitatii zonei Rediu - Prajeni si diminuarea migratiei populatiei, in special a tinerilor; + imbundtatirea infrastructurii sociale, protejarea si conservarea patrimoniului natural si cultural din mediul rural; + incurajarea initiativelor de dezvoltare locala cu un grad ridicat de integrare socio- economica teritoriala; * contributia la diversificarea activitatilor economice non-agricole si incurajarea micilor intreprinztori din teritoriul GAL; + dezvoltarea teritoriala echilibrata a economiilor si comunitatilor rurale, De asemenea, GAL Rediu Prajeni va implemnta un proiect de cooperare prin intermediul masurii 19.3 "Pregatirea si implementarea activitatilor de cooperare ale grupului de actiune locala”. Experienta acumulata de partenerii si persoanele implicate in Grupul de Actiune Local Regiunea Rediu Prajeni prin intermediul PDL 2007-2013, reprezint un avantaj in implementarea noii strategii si realizarea viitoarelor actiuni pentru dezvoltarea teritoriului. Cunoasterea teritoriului si a entitatilor publice, private si a asociatiilor de tre membrii echipei de implementare a proiectului a permis selectarea domeniilor de interventie precise pentru care este necesara obtinerea de fonduri nerambursabile.MINISTERUL AGRICULTURI $1 DEZVOLTARIT RURALE es GRUPUL DE ACTIUNE LO Dias Grvsiata Duzworane Rueath REGIUNEA REDIU P’ AUTONITAYE De maces PANT POR CAPITOLUL I: Prezentarea teritoriului si a populatiei acoperite - analiza diagnosti Teritoriul GAL (se are in vedere indicatorul de context c3 Teritoriu) Teritoriul GAL este situat in partea de Nord Est a tari, respectiv Partea de Nord Est @ judetului lasi, acoperind 8,59% din suprafata judetului lasi $i 0,70% din suprafata Judetului Botosani, cu o suprafata total de 505,28 km’, Teritoriul Grupului de Actiune Locati, Rediu - Prajeni este situat majoritar in judetul lasi, in proportie de 93,05% prin comunele GROPNITA, MOVILENI, PLUGARI, REDIU, ROMANESTI, SIPOTE, VLADENI si VALEA LUPULUI), iar restul de 6,95% in judetul Botosani (comuna PRAJENI) Localizat fn partea de nord-est a Romaniei, Judetul lasi este marginit la vest de raul Moldova si la est de raul Prut (care constituie si granita cu Republica Moldova). Cu o suprafata de 5.476 Km’, lasul este un judet mediu ca intindere, reprezentand 2,3% din suprafata tri (ocupa locul 23 intre celelalte judete ale Romaniei). Judeful Botosani, situat in partea de Nord - Est a Romaniei, ocupa o suprafata de 4.986 Km’ (respectiy 2,1 % din teritoriul Roméniei) si cuprinde regiunea aflata intre Siret si Prut, in extremitatea de nord - est a farii, la granita cu Ucraina (la nord) si Republica Moldova (la est). La vest si sud se invecineaza cu judetele Suceava si lagi. Suprafata insumata din teritoriile celor 9 comune incluse in teritoriul GAL Rediu- Pr&jeni totalizeaz 50.528 ha. MEDIUL ECONOMIC, AGRICULTURA si CARACTERISTICI DEMOGRAFICE (se au in vedere indicatorii de context ct Populatie, c4 Densitatea Populatiei, c18 Suprafat: agricola, c32 Zone defavorizate) Pentru a evalua indicatorii de context c1 - Populatie si c4 - Densitatea Populatiei, s-au avut in vedere datele oficiale furnizate de Directia Judetean’ de Statistic’ lagi si Botosani (2011), potrivit cérora, teritoriul GAL Rediu - Prajeni insumeazi o populatie de 34.101 de persoane, 100% fiind in mediul rural, Teritoriul GAL Rediu - Prijeni are in componenta 9 comune, 8 din judeful lasi si una din judetul Botosani, cu o densitate medie de 67,48 locuitori/km?, Intr-o comuna din GAL Rediu - Prajeni traiesc in medie 3.789 de locuitori. Astfel, se respects C5111 Teritorul acoperit de parteneriat in’care densitatea medie_a populatiel este maf mica sau egala cu 75 loc/km*, respectiv cuo nsitate a populat i Datele statistice din 2011 arata ca in teritoriul GAL nu exist comune sub 1.000 de locuitori, toate comunele componente avand peste 1.000 locuitori, si anume o comuna are ‘ntre 1.000 si 2000 de locuitori (Romanesti), cinci comune au fiecare intre 3.000 - 4.000 locuitori (Gropnita, Movileni, Plugari, Vlideni si Prjeni), 2 comune fiecare cu numarul de locuitori intre 4.000 - 5.000 (Rediu gi Valea Lupului) si o singuré comund (Sipote) cu peste 5.000 de locuitori. Comunele ce fac parte din teritoriu si au indicele IDU <55 sunt: Prajeni (46,91), Gropnita (42,13), Movileni (46,00), Plugari (40.62), Romanesti (38,49), Sipote (44,10), Vlddeni (53,25). Astfel se_indeplineste CS 1.2. teritoriul acoperit de parteneriat cuprinde zone sarace. ‘in cele mai multe comune posibilitagile de angajare la nivel local sunt foarte mici. Cei care au un loc de munca sunt de regula zilieri in agricultura, la fermele de dimensiuni medi sau mari existente in teritoriul GAL, fie angajati in aparatul public sau in industria serviciilor. Ceilalti beneficiaz de venitul mediu garantat (VMG) sau alte ajutoare sociale.MINISTERUL AGRICULTURI $1 DEZVOLTARII RURALE Dims Geveaatk Draw tags funatk costurilor de transport ridicate, acestea ajungand, de cele mai multe ori, pana la 25% di venitul net realizat. in plus, intreaga teorie privind beneficiile angajarii cu forme legale este prea putin fezabila pentru persoanele din mediu rural aflate in cdutarea unui loc de munca, ele preferand beneficiile imediate ale unei stujbe plitite mai bine, in locul unor beneficii pe termen lung ale unei slujbe legale, dar cu un venit mai redus in urma pl&tii taxelor si impozitelor (asigurare social, asigurare medicald etc.). In cele mai multe dintre comunele din aria de refering exist persoane plecate la munca in strainatate, Spania si Italia find directiile predilecte. Profilul emigrantului este barbat sau femeie, cu varsta intre 25-45 de ani, nivel sc&zut de educatie (sub 10 clase), necalificat, lucrator sezonier fn agricultura sau, pe termen lung, in constructii, menaj sau ingrijire ta domiciliu. Meseriile cele mai cautate la nivel local sunt cele de agricultor (tehnician, mecanic agricol, tractorist etc.), crescator de animale, zidar, zugrav sau tamplar. Totodati, exist’ un oarecare interes si pentru meserii asociate cu afacerile din turism: bucdtar, ospatar, chelner $i pentru meseriile non-agricole in domenii precum serviciile si comertul. Serviciile medicale, educationale si sociale sunt slab dezvoltate pe toaté zona in raport cu standardele si cerintele comnitatii europene, acest lucru reprezentand un minus pentru populatia de pe teritoriul GAL. De asemenea infrastructura rutier’ necesita interventii semnificative pentru imbunatatirea conditiilor de trai a populatiei. Desi judetele lagi si Botosani detin o mare suprafati de teren agricol, aceast’ resursi nu poate fi eficient valorificata, productivitatea fiind scAzuta la toate tipurile de culturi, datorité influentei _urmatorilor factori: alternanta categoriilor de sol, fragmentarea acestora, forta de munca imbatranita (aproximativ 28% din populatia rural are peste 60 ani), migrarea tineretului cdtre centrele urbane, gradul mare de saracie a proprietarilor care intampina dificultati in realizarea culturilor si cresterea animalelor, lipsa capitalului pentru restructurarea si modernizarea agriculturii. Structura de organizare a productiei agricole a judetului lasi combina exploatatii agricole mici fara personalitate juridic8, orientate c&tre auto-consum, cu exploatatii agricole mari si foarte mari, de tip comercial, rezultate in urma incheierii contractelor de arenda si/sau concesiune a terenului. Culturile care ocup’ cea mai mare suprafata din terenul arabil sunt culturile de porumb, grau, secar& si floarea soarelui. Structura culturilor agricole din judete a suferit modificiri din cauza schimbirii formei de proprietate de la inceputul anilor ‘90 dar si din cauza siraciei populatiei care foloseste Porumbul in cantitati mari, nemacinat, ca furaj pentru animale. in plus, fermierii nu au sanse mari sa opteze pentru o cultura mai profitabila cum ar fi sfecla de zahir sau cultura de lavanda, datorita cotetor si conditiilor impuse de Uniunea Europeana. Detalierea indicatorilor de context c18 - Suprafata agricola si c32 - Zone defavorizate este prezentaté in tabelul nr. 3 - Suprafete detaliate si in tabelul nr. 4 - Componenta socio-economic in teritoriu. ZONE NATURA 2000 (conform Listei ariilor naturale protejate Natura 2000) (se are in vedere indicatorul de context c34 Zone Natura 2000) Pe teritoriul GAL Rediu - Prajeni au fost propuse pana in prezent un numar de 7 situri - 2 de tip SPA si 5 de tip SCI (SPA - sit de protectie speciala avifaunistica, se propune pentru speciile de pasiri enumerate in ,,Directiva Pasdri”; SCI - sit de important’ comunitara - se propune pentru habitatele si speciile enumerate in ,Directiva Habitate”.MinisTERUL AGRICULTURI 51 Z DEZvOLTAR RURALE Be GRUPUL DE ACTIUNE LOA. (Tabelul nr. 1 - Lista zonelor Natur Numele zonei Suprafata aflata pe teritoriul GAL | Caracteristici principale (clasificarea directivelor privind Habitatele, Pasiri, Habitate si Pasdri) ‘Saraturile din Valea | 0,19 km” (comuna Romanesti) ROSCIOZZT llenei Dealul lui Dumnezeu 4,85 km? (comuna Romanesti, ROSCIOO58 comuna Romanesti, comuna Rediu) Valea lui David 10,59 km (comuna Rediu, comuna ROSCIO2SS Valea Lupului) Padurea $i pajistile de | 1,41 km? (comuna Rediu) ROSCIONZT la Marzesti Elesteele Jijie__si| 114,45 km? (comuna Viadeni, ROSPAQO42Z Miletinutui Gropnita, Sipote, Movileni) ‘Saraturile Jijia 48,23 km? (comuna —_‘Viadeni, ROSCI0222 Inferioara - Prut Gropnita, Sipote, Movileni) Dorohoi-Saua Bucecei_| 6,39 km’ (comuna Vaden’) ROSPAOI16 Conform datelor din tabelul nr. 1, se respect CS 113) Teritoriul acoperit de Darteneriat cuprinde zone Natura 2000 si/sau zone cu valoare naturalai ridicata (HNV) PATRIMONIU ARHITECTURAL $I CULTURAL Patrimoniul cultural al Judefelor lasi si Botosani (din care face parte si GAL Rediu - Prjeni) este impresionant (locul Il pe fara dup& Bucuresti), incluzand situri arheologice, case memoriale, monumente istorice si arhitecturale, complexe muzeale, reprezentand un numér de 1.641 monumente istorice de important locala si national (40% din potentialul Regiunii Nord - Est) si 128 monumente istorice de important national (20% din potentialul Regiunii Nord - Est). Monumente istorice $i clidiri de patrimoniu intalnite pe teritoriul GAl 1, in Sipote se afla biserica cu hramul ,,Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil 2. Bisericile din Movileni, Potngeni si Larga Jijia; 3. Situl arheologic de la Larga - Jijia, punct Gradina”; 4. Biserica ,Adormirea Maicii Domnului”, construita in anul 1930 - Gropnita; 5. Bisericile Malaesti, Forasti si Sf. imparati din Bulbucani; 6. __Biserica Sfintii Voievozi - monument de arhitectura din Viddeni, anul 1826; 7. Biserica din localitatea Borsa - 1826; 8 Cldirea garii - halta lacobenii Vechi,, este inclusd in lista monumentelor de arhitecturd din judetul lasi; 9. Situl arheologic de la Rediu, punct ,Badarau”; 10. Biserica din Munteni, Rediu -zidita de Vasile Lupu. Trasee turistice in teritoriu GAL exist o serie de trasee turistice care sunt promovate pe pagina de Internet a Centrului de promovare turisticé a judetului Iasi, in comunele Gropnita, Movileni, Rediu, Romanesti, Sipote si Vlédeni.weet wee wis Pewee | T Wor we oO eek ay “SE we 0 qwafeig ‘un 100 INarYYd ogee au ‘eusgdny ‘juaduie>| L 1 96°F oer 699 oem | co | wor | o and eaIeA vx | iminany | eecoor VaVA a Seer HE Vere ssi | er'zs | cee [0 | ameneasweqore | | ingayia | ersoor ‘uaxsoug ‘eéuog ‘ung 12> nupuexary “uapern a 48°OF 90E 1eeZ 06°69 oe | recs 0 Ed aLoais OLe66 a we 02 086 wa | vor | wor | o eye051n) vx [LISaNYWON | geZ86 nSau0H ‘nzea,9 ‘nipay 78 vb 1Seb m9 | sree | sive | o isu x | tavoma | zeeee 18 eyeotouog ‘ese 18 mugry ‘psougwoy 7 we Le ee es‘eor [aw | use | o genes © * nia | eezse OF 6L'y 8 POLL ¥L'Or 9¥08 Bite 0 0 INSTIAOW ‘£S786 © ws # eat wo | we | ie yo 3x | vIINdoud | 12eze6 [7 fewot | gsunw wiednso Tz zuoyse [juny | nuoies | ates ees Bei | aunuioy |iojsunwoo| warye | op eho) | eaaze atteindog | ennze eneindog yao | ua 1npo9 suvesied | yiedns0 wey s1wou0D3 sieisuag] gIe307 TH r0z eHeD01 ajeuinN eteyesdng| own29) sguInN Ba O84 = Z "10 Imjaqoy) 020) ad fi INAryud Nazwa vANnibse pee eas manaismnanen te oon NUL ar anne aa Y1v001 annilov 3a Inanud a z 4 stvany inryitonzaa IS RIAETNOMWOY TAWALSINIWm7 ore [ee | over |e Wwion ¥ 09 3 wala 6 n 3 ie z IWOpRIA 8 0 s sh Z| wind eaten | 2 iy or z s 8 1 arodis 3 - 6 a é 9 9 pBouewoy | s 3 te a Z WL 9 ¢ Tipe ¥ = oz zu n 9 sr of € ein e z @ oF : € sr 0s z Wwewow |Z 3 z zz € i 5 oo ¥6 8 wide | iousrpul] pyle | Yrewo> | joan | aouveraa)| (woun) | mae] ee | 1B | ae Wwoupiea | eunuoy |p an njuatig| inuswog} ynyuawog| jnyuowiog| aorxpeu | ay0sjpau de>ipuoy | desipuoy op ean dena _| sean 1 (ipjwou0D8 jiuese) iesypou eau (ojejo0s Higuseaeu n> euvosied) Breuo/ieonpe: sajwouo>e nusuadise> 18208 viueuodwwoy equoveduies (212031394 Ug 9>4uou029-ofses DyuouaduioD =F wv mjeqoL) * = % % wold] 6 SE ss 209) oF wepsia| 0 i z Pb unde waren] orb 79 ez $e eds] 9 % ¥6 zr 2 [pisuewoul—s or ier z a "peal % @ a zs esmal 25 09 ver, a waou] —z C Pe esi | ezor ¥5t, uaa] wions210) bop! enter |e | ae) rts ei So -11 18 svepestog |ie>yunio> ig se it unpea (lv ui] eaonoxep afafoidns - ¢ -1u 1nj2q04) INArYUd Nazwa VaNniDay Y1vao71 anniiov 3a Inanupbnsenu AcricULTUR 9 DDEZVOLTARIT RURALE Seta aattas GRUPUL DE ACTIUNE Lo AUTOMATE DL MANAGHBEST PENTRU PDR REGIUNEA REDIU PRA\EAT CAPITOLUL II: Componenta parteneriatului Parteneriatul este format din 29 de membri din care: 9 UAT-uri, 5 asociatii si cooperative si 15 agenti economici. Din punct de vedere al reprezentari, 31 % din membri sunt autoritati publice locale iar restul de 69% sunt reprezentanti ai sectorului privat si a societati civile. Se respect criteriul de selectie C.S. 2.1. Ponderea partenerilor privati si ai feprezentantilor societatii civile depasest neriat. Componenta parteneriatului este urmatoarea: (Tabelul nr. 5 - Lista parteneri) Wr eee Statutul partenerului | Numele si prenumele Crt. (ONG, SRL,autoritate | reprezentantului legal ere publica etc.) al partenerului 7 CORUNA REDIU UAT. Haidau Vasile 2 COMUNA VALEA LUPULUI U.A.T. Mihailuc Dumitru 3 COMUNA ROMANESTI UAT. Ciobanu Adrian 4 COMUNA HOVILENT UAT. Rimbu Cristian 3 COMUNA GROPNITA U.A.T.. Oneaga lonel 6 COMUNA SIPOTE UAT. Wicuriuc Tonet 7 COMUNA VLADENT UAT. Branzanu Catalin 8 ‘COMUNA PLUGARI U.A.T. ‘Mursa Paul 9 COMUNA PRAJENI CAT. Raileanu Alexandra 10 | ASOCIATIA “MANAGEMENTUL ViETII” Asociatie Schipor Sebastian Tudor T1_[_ PFA LIPSA MAGDALENA = VIORICA BRA, Tipsa Magdalena Viorica 12 IL IFTODE VASILE VALENTIN: 1 Iftode Vasile Valentin 3 TF PRAJESCU CELINA TF. Prajescu Celina 14 PFA VERSTIUC MIHAELA IRINA Verstiuc Mihaela Irina 5 SC ROBIAM COMPANY SRL Nita Lenuta Simona 16 ‘SC TONY 2006 SRL Gradinariu Sergiu lonel 17 ‘SC VIC START 2003 SRL 7 Rimbu lonel 18_|__ ASOCIATIA *Trifoiul Moviteni™ ‘ONG Necula Vasile 19 | SC“POMICOLA RECEA-PLUGARISRL Sate Airinei Ilie 70 SC MAD CONSTRUCT SRL SRL. Etcu Florentin - Comet 21 SC ROGIPA SRL S.R.L. Ignat Dan 22 ‘SC FERMA “LA BUNICI” SRL S.R.L. Stoica Cristian Mihai 23 | SOCRTATER AGRICOLA CERES Tate agrcats | _ aberUnaurenu | SCCERTRUCHEDICAL CARDTODENT at onncenr 25 ‘SC “LA HAIDAU” SRL S.R.L. Haidau Ana Maria Persoana Fizica 26 PFA ILIESCU IONUT witorizata Iliescu lonut 27_[__ ASOCIATIA SPORTIVA GLORIA Asociatie - ONG | Stefanescu GheorgheMINISTERUL AGRICULTURII $1 DEZVOLTARIT RURALE Dake chnaa rota Rk GRUPUL BE"ACTUNE: LOE! [AUTOMAge BU MANAGEMUNT Pera PSIOR REGIUNEA REDIU PRAJI ROMANESTI ‘Asociafie autonome Pye eeeesauicadeal pemeaniecas creed de tip privat - Zamfirache Dumitru ‘MODRUZ : Cooperativa agricola 29 FUNDATIA “CORONA” Fundatie - ONG Sile Irina Maria Conform analizei diagnostic, marea majoritate a partenerilor privati din asociatie sunt axati pe domeniul agricol, interesul ridicat fiind c&tre investitii in cea ce priveste modernizarea exploatatiilor agricole si instalarea de tineri fermieri. Domeniul relevant in acest teritoriu este agricultura astfel ca, in cadrul parteneriatului sunt prezente: Cooperativa Agricola ,Tigliu Modruz”, Societatea Agricolé Ceres”, Grup De Producatori SC ,,Pomicola Recea Plugari” SRL, Asociatia ,,Trifoiul Movileni”, Asociatia »Managementul Vietii” (aceste forme asociative au ca scop reprezentarea si promovarea intereselor profesionale specifice membrilor sai, precum cele economice, tehnice, juridice inclusiv actiunile de cooperare ale membrilor). Se indeplineste “astfél criteriul de selectie CS 2.6. Parteneriatul cuprinde cel putin o forma asociativa infiintata conform legislatiei specifice in vigoare, intr-un domeniu relevant pentru teritoriul respectiv, cu sediu/punct_de_lucru/sucursala_in_teritoriul_acoperit_de GAL, constituita juridic anterior lansorii apelului de selectie). De asemenea, entitati private precum SC VIC START 2003 SRL, SC Ferma ,La bunici” SRL si SC ROGIPA SRL pot fi reprezentati de succes ai sectorului agricol din zona. In ceea ce priveste domeniul non-agricol, reprezentanti in cadrul asociatiei sunt SC MAD CONSTRUCT SRL, SC CENTRUL MEDICAL CARDIODENT SRL, SC LA Haidau” etc. Entitatile Publice urmaresc dezvoltarea infrastructurii la scar mic pe teritoriul in care actioneazi GAL Regiunea Rediu Prajeni, inclusiv prin intermediul unor misuri de interes social si economic. Pe teritoriul GAL, se regisesc arii intinse protejate Natura 2000. Printre partenerii GAL este si Fundatia Corona (cu punct de lucru in comuna Movileni), a cérei scop este de a determina, elabora si duce la indeplinire programe pentru dezvoltarea comunitatii locale ‘n toate sectoarele vietii economice, sociale, culturale, educative, sportive, de tineret $i mediu, printre care si promovarea dezvoltarii durabile, a protectiei mediului si a biodiversitatii prin implementarea de programe care s& determine un management sustenabil in ariile protejate. Fundatia Corona si Asociatia Sportiva Gloria Romanesti elaboreaz programe pentru sustinerea intereselor tinerilor in societate. Totodata, Fundatia Corona reprezint interesele femeilor printr-o serie de proiecte a c&ror scop este Prevenirea discriminarii pe criterii de gen pe piata muncii din judetele Botosani si lasi, asigurand accesul egal la ocuparea si dezvoltarea lor profesional. Sunt indeplinite astfel criteriul de selectie CS 2.5. Parteneriatul cuprinde cel putin o organizatie in domeniul protectiei mediului, criteriul de selectie CS 2.3 Parteneriatul cuprinde cel putin o organizatie care reprezinta interesele tinerilor si criteriul de selectie CS 2.4 Parteneriatul cuprinde cel putin o organizatie care reprezinta interesele femeilor. Toate entitatile partenere se implic& in dezvoltarea si modernizarea teritoriului prin investitii in infrastructura social, educationala, culturala si infrastructura de baz. Aceste tipuri de investitii duc la cresterea nivelului de trai a regiunii Grupului de Actiune Local Regiunea Rediu Prajeni.MINISTERUL AGRICULTURIT $1 DEZVOLTARIL RURALE Diasec GivnaAla Disvoceane RoRALA CAPITOLUL III: Analiza SWOT (analiza punctelor tari, punctelor slabe, oportunitatilor si amenintarilor) Pentru intocmirea strategiei de dezvoltare local 2014-2020 a teritoriului GAL, a fost necesara o analizé detaliati a situatiei existente pe teritoriu, privind populatia, condifiile de mediu, conditiile demografice, activitatile economice, infrastructura de mediu, culturala, sociala, educationala existenta. Analiza SWOT a rezultat in urma colaborarii cu actorii locali din sectoarele public, privat si societatea civilé. S-au utilizat date statistice, baze de date ale UAT-urilor din zona, strategiile comunelor din teritoriu, date statistice ale directiilor Judetene de Statistica lasi si Botosani. oO tae eat aN) Teritoriu omogen, situat la 2 km de oragul Iasi; + Suprafete mari de teren si iazuri; + Calitatea ridicaté. «a solului (fertilitat + Stabilitatea solului; + Zona prezinta un bogat material biologic si natural - flora si fauna; - _Existenta situritor Natura 2000; + Existenta infrastructurii__rutiere modernizate: DJ282 (drum ce leaga judetul lasi de judetul Botosani si trece prin localitatile Viddeni, Sipote, Plugari si Prajeni); + Existenta cladirilor de patrimoniu si a monumentelor istorice. Sra TCM ay Ua (Tabelul nr. 6- Analiza SWOT) MEDIU PUNCTE SLABE Existenta padurilor degradate, defrisate; Furturile masive de lemn; Drumuri sétesti, comunale si judetene (DJ 282) necorespunzatoare; Servicii de agrement si culturale insuficiente; Lips spatiilor destinate activitatilor de recreere si practicare a sporturilor; Servicii publice locale _— tate necorespunzator; Slaba dotare cu utilaje si echipamente a serviciilor publice locale; Lipsa retelor de iluminat public si a sistemelor de supraveghere; Infrastructuré educational si culturala necorespunzatoare; Cladiri de patrimoniu deteriorate; Infrastructuré de broadband inexistent& (prezenta pe lista "petelor albe” a localitatilor din regiune); Conditii de viata reduse; Necesitatea de refacere a peisajului rural; Lipsa de constientizare de c&tre copii, tineri si adulti_ a importantei _patrimoniului natural; Necesitatea privind promovarea $i informarea conservarii biodiversit&tii; Decalajul fata de zonele urbane; Nivel crescut de emisii GES si amoniac datorat practicilor agricole necorespunzatoare.MinisTeRUL AGRICULTURI 31 DezvolrAnt Hunate DIRECTIA GENERALA DEZVOUTARE RURALA GRUPUL DE ACTIUNE:L AONTATC DE MANACENEN! PTR PNDR —<_ e REGIUNEA REDIU P ee EU Interesul Uniunii Europene pentru Lipsa infrastructurit de servicii si utilitati;, proiecte ce vizeazi mediul rural; + Schimbiri ale mediului social, economic si - Situarea geografica pe granita de est a natural; Uniunii Europene; - Poluarea mediului; - Dezvoltarea agroturismutui; ~ Distrugerea calitatii apelor; + Existenfa unor —proiecte de Pericol de inundatii.. infrastructura (canalizare, asfaltare drumuri, retele de gaz si ap); - Accesul facil cdtre resedinta de judet; ~ Calitatea terenului agricol; + Accesarea fondurilor europene; + Accesare fonduri pentru dezvoltarea ‘infrastructurii rutiere/sociale/educationale/ PaerdTaa PUNCTE TARI Pune = Procent ridicat al populatiei active; ‘Scaderea continua a populatiei tinere si ~ Pondere ridicati a populatiei care lucreazé cresterea numarului varstnicilor; ‘in agricultura. Natalitatea scdzuta; Migratia tinerilor cu _pregatire profesionala c&tre mediul urban; Densitatea sc&zuté a populatiei din teritori Soldul migratiei la nivelul teritoriului este negativ; Numar de locuri de munca redus; Migratia fortei de munca in strainatate; Lipsa accesului la informatii si cunostinte fn randul fermierilor. Cane Ren ~ Cregterea sporului natural prin incurajarea Permanentizarea saraciei; stabilirii familiilor tinere ; Depopularea zonei; - Incurajarea reintoarcerii celor plecati prin Conditii de viata slabe. cresterea oportunitatilor economice; - _ Finantiri pentru activitati non-agricote; Accesul populatiei la programe de invatare side dezvoltare a activitatilor antreprenoriale; Existenta unor finantéri pentru stimularea tinerilor in vederea raménerii in le componente ale GAL.[AUTORITATE DF MANAGEMENT PENTIU PDR. binant Aocuttua Ta Pee ee GRUPUL DE ACTIUNE LO} Sau ye ih 7 REGIUNEA REDIU P1 ACTIVITATI ECONOMICE EUNea Existenta unor forme asociative agricole; Existenfa pietelor de desfacere in apropierea comunelor situate in proximitatea municipiului lagi; Practicarea agriculturii; Existenta terenurilor cu categorii de folosinta diversificate (vii, livezi, pasune, cereale); Functionarea microfermelor; Existenta terenului agricol; Activitati agricole realizate prin comasarea terenurilor; Potential pentru productia de produse ecologice; Aprovizionarea satisfacatoare a populatiei cu produse alimentare si nealimentare; Sector agricol, cu precédere cultura plantelor si cerealelor (porumb, floarea soarelui, gréu), alaturi de cultura plantelor tehnice (sfecla de zahar); Sector important in cresterea animalelor (ovine, bovine, porcine, cabaline si pasari); Existenta unor mori de porumb, mori de grau, prese de ulei, unititi de prelucrare a laptelui, unitati de desfacere a produselor industriale si alimentare; Exist forté de munca calificata in confectii imbricamine, —_confectii incdltaminte, artizanat; Existenta de luciu de apa este un aspect ‘important pentru multe dintre comunele din GAL; Existenta fermierilor cu experienta in domeniul agricol; Existenta unor societati avand domeniul de activitate: servicii si productie. Nase ‘Spirit antreprenorial scazut; Procent scézut a unor locuri de munca alternative, precum si a surselor de venituri aditionale din activitati_non- agricole, orientarea fortei de munca spre activitati preponderent agricole; Numar scézut de jntreprinderi ce desfsoara activitati de productie; Numar sc&zut de IMM-urilor orientate catre servicii pentru populatia rural; Migratia fortei de munca in strainatate; Lipsa formei organizate de practicare a agriculturii; Imbatrénirea culturilor pomicole si viticole; Agricultura de subzistent’, PIB sc&zut; Activitati non-agricole dezvoltate intr-o pondere reduséi; Activitatile artizanale cu mare potential ‘ntr-o pondere redusé; Lipsa de interes privind mentinerea si dezvoltarea activitatilor traditionale din zona; Filierele de produs nu sunt bine dezvoltate (nu exista abator sau sistem centralizat de preluare a prod agricole); Prelucrare tertiara in faza incipient; Dotarea slabs a fermelor din cadrul GAL; Calitate scdzuta a productiei agricole; Gradul de inovare si tehnologizare redus; Managementul exploatatiilor necesita ‘imbunatatiri; Productie nediversificata; Economie rural nediversificata; Serviciile pentru populatie nedezvoltate; Acces scézut la resurse _financiare pentru mici antreprenori; Decalajul fata de zonele urbane.insTenut AcricuLTURI $1 DEZVOLTARI KURaLE Deena Gegeih Devt ansh GRUPUL DE ACTIUNE Lom AUTOMATE DU MANAGEMENT PTA PNR 1 REGIUNEA REDIU P# pocalh Resi ei 7 \ Ei Pierderea elementului traditional; - Dezvoltarea —unei_—_agriculturi nesustenabile; - Pierderea accesului la finantare; - Afaceri nesustenabile; - Scéderea valorii adaugate si a competitivitatii la nivel local. ee AU - Finantari in cadrul U.A.T.pentru. activitati non-agricole; = Dezyoltarea turismului si agroturismului_ prin amenajarea unor centre de odihni, de agrement, de vanatoare, centre de pescuit, tabere de copii, moteluri, pensiuni, baze de agrement, de echitatie s.a.m.d; - Fonduri pentru amenajarea unor ferme specializate in cresterea ovinelor, bovinelor, a unor centre de preluare, valorificare si prelucrare primari a produselor de origine animala (lapte, carne, lana, piei etc.). - Accesarea unor investitii in legumicultura prin amenajarea unor culturi specifice, sere sau solarii, prin utilizarea unor soiuri de inalta productivitate, dotarea cu tehnologii moderne de lucru si centre de prelucrare a legumelor; - Fonduri pentru dotarea cu tehnologii moderne de intrefinere si cu centre de prelucrare a fructelor, pentru pomicultura si viticultura; - Interesul generatiilor tinere in a practica activitati agricole; natural si ORGANIZARE SOCIALA, INSTITUTIONALA, CULTURALA, EDUCATIONALA CUCU GO TUN asec Deschiderea UAT catre parteneriate; Numarredus de = Existenta Asociatia producatori; »Managementul Vietii”, Asociatia ,,Trifoiul| - Numar redus de cooperative de Movileni”; Asociatia Sportiva Gloria vanzare a produselor; Romanesti”, Fundatia Corona”. - Numarul redus de organizatii si ONG- - Existenta Grupurilor de Producatori si uri locale puternice care se implica in cooperative agrcole: SC ,Pomicola Recea: pastrarea identitatii culturale; Plugari” SRL, Cooperativa Agricola ,,Jigliu| © - Cladirile de patrimoniu aflate intr-o Modruz”. stare avansata de degradare; + Infrastructura_ educational. gi culturala slab&; ~ Posibilitati limitate de desfasurare a activitatilor sportive in zona; - Nivel sc&zut de cunostinte TIC; + Decalajul fat’ de zonele urbane; - Lipsa centrelor sociale (pentru integrare social si/sau pentru ajutorarea persoanelor defavorizate). grupMinusTERUL AGRICULTUR x ee GRUPULIDE ACTION Est Se ee eA aia w AMENINTARI Intreruperea programelor sociale; - Pierderea traditiilor, obiceiurilor si a activitatilor mestesugiresti } traditionale; - Sc&derea numarului de elevis - Scderea interesului pentru activitati culturale, recreationale si sportive; | - Dificultatea accesirii_fondurilor jf erambursabile din cauza _lipsei cunostintelor in domeniu Cre eal Prezentarea $i promovarea GAL-ului; - Organizarea la nivel de GAL in diferite asociatii profesionale; - Schimburi de experienta, infratiri intre comune; - Crearea de ONG-uri i atragerea de fonduri; - Programe de finantare pentru reabilitarea c&minelor culturale; - Protejarea rezervatiilor naturale prin intermediul PNDR si Natura 2000; - Valorificarea traditiilor culturale din zona prin accesarea de programe cu finantare ‘european; - Apropierea de un centru__universitar important la nivel european; Apropierea de centre medicale performante. Analiza SWOT detaliaza fiecare aspect prezentat in teritoriu fiind realizat, asadar, ‘n conformitate cu analiza diagnostic. Prin urmare, toate elementele care se regasesc in partea | (Prezentarea teritoriului - Analiza diagnostic) sunt analizate in cadrul matricei SWOT si permit, astfel, identificarea corecta a punctelor tari si slabe, a oportunit&tilor si a amenintérilor ce vizeazi teritoriul GAL Regiunea Rediu Prajeni. Strategia reprezinté un mod de abordare a punctelor slabe prin consolidatea punctelor tari ale zonei, cu ajutorul oportunitatilor existente, Necesitatile ce reies din aceasta analiz& constau in: a) Promovarea dezvoltarii economice in zonele rurale prin imbunatatirea serviciilor pentru populatie, incurajarea actiunilor de protectie a mediului, ‘incurajarea ‘imbunatatirii infrastructurii rutiere, sociale, educationale, incurajarea si promovarea actiunilor jinovative, ‘incurajarea misurilor ce imbunatatesc infrastructura TIC, incurajarea activitatilor economice non agricole, modernizarea intreprinderilor, conservarea patrimoniului cultural i arhitectural. b) Cresterea viabilitatii exploatatiilor si a competitivit&tii tuturor tipurilor de agricultura in toate regiunile si promovarea tehnologiilor agricole inovatoare si a gestionarii durabile a padurilor prin: cresterea productivitatii muncii in agricultura, tehnoloizarea agriculturii, cresterea calitatii produselor agricole si non agricole, ‘ncurajarea si promovarea actiunilor inovative, sustinerea fermelor de semi- subzistenta, cresterea nivelului de pregatire agricola, intinerirea sefilor de exloatati ) Incurajarea transferului de cunostinte si a inovarii in agricultura, silvicultura si zonele rurale prin: incurajarea si promovarea actiunilor inovative, incurajarea cooperarii, incurajarea transferului de cunostinte $i schimbului de infomatii.MINESTEEUL AGRICUL TURIN fl Pi Saueeaund a GRUPUL DE ACTIUNE LOGALA REGIUNEA REDIU PRAJENI AUTORTATEDE MANAGEMENT PENTRU PNOR, CAPITOLUL IV: Obiective, prioritati si domenii de interventie Tn urma consultarilor intre toti partenerii relevanti din teritoriu si in baza analizei diagnostic si a analizei SWOT, s-a putut stabili un set de masuri relevante care pot asigura indeplinirea nevoilor identificate in teritoriul Rediu Prajeni. Masurile vor fi incluse in strategie prin intermediul unei abordari integrate, sprijinul aferent acestora nefiind directionat catre un singur sector, avandu-se in vedere 3 prioritéti si 6 domenii de interventie, Masurile contribuie la dezvoltarea regiunii, fiind adaptate nevoilor si prioritatilor acesteia. Acestea se regisesc in tabelul urmator, tabel ce reda schematic logica interventiei in programare: (Tabelul nr. 7 - Obiective, prioritati, domenii de interventie, masuri, indicatori) See ere ERT Tere Coaaeie ayant rroatiictend ie) 6A Facilitarea | M5 Facilitarea | Numarul de locuri Promovarea | diversificarii, a | crearii si | de munc& create: 1 CATE incluziunii — | infiintarii sia | dezvoltarii de ne sociale, a | dezvolt8rii de | activitati CCAIR reducerii | intreprinderi | neagricole in RACER siriciei si a| mici, precum i | mediul rural Perera dezvoltirii | crearea de Penmuumam economice in | locuri de munca oaictaiitag zonele rurale ite @8 Tncurajarea | M6 Populatie neta Enea Fespects | dezvoltirii Conservarea, fare beneficiaza de ere teriul__de | locale in zonele | protectia si kervicii/ Deen) electie urale mentinerea _jnfrastructuri de tocuride [PRMESHES biodiversitatii _}mbunatitite: 50 Cd i naturale ab Zone Natura 2000 zonelor izate: 3 protejate, inclusiv a Prin intermediul zonelor Natura |M5 se respect 2000, a| Cs.4.5 contributia peisajelor sia|masurilor din zonelor cu cadrul_SDL__la mare valoare | obiectivele Obiectiv Reusirn Mediu si fee naturala. transversale| ‘M7 Dezvoltare » Populatie neta locala in kare beneficiazi de regiunea Rediu kervicii/ Prajeni infrastructuriMINISTERUL AGRICULTURI $1 DEZVOLTARIT RURAL oe binge css Dour Buna GRUPUL DE ACTIUNE LOGKES, AUTOMATE DE MANAGLLONT PENTRU PNDR REGIUNEA REDIU ons Numarut de ‘omune sprijinite: 9 Locuri de munca reate:1 MB Investitii inf Populatie neta infrastructura {are beneficiazd de social& rvicii/ infrastructuri imbunatatite: 5 Numérul de locuri je munca create: 2 ‘%C)_ Sporirea | M9 Populatie neta care accesibilitatii, | Infrastructuré | beneficiaza de a utilizarii si a | de banda larga | servicii TIC: 1.412 calitatii jn spatiul rural tehnologiilor informatie’ si comunicatiilor (Tic) in zonele rurale Ko) oSiefol ah (od Prioritati de Danes Indicatori de Cees rc rezultat Bien) P2 Cresterea | 2A) M2 Numarul viabilitatii Imbunatatirea | Imbunatatirea | exploatatii ACRES exploatatiilor | performantei | performantei _| agricole/ COURT |: a]economice a] economice a | beneficiari Hi agriculturii Fee tuturor exploatatiilor | sprijiniti: 3 ti tuturor | exploatatiitor | agricole din Obiectiv tipurilor de| agricole —si| teritoriul GAL REDEICMEN agricultura in | facilitarea Regiunea Remereiacm toate restructurarii si | Rediu Prajeni none regiunile si | modernizarii [M3 Facilitarea | Numarul de promovarea | exploatatiilor, | intrarii in | exploatatii tehnologiilor | in special in | sectorul agricole/ agricole vederea agricola unor | beneficiari inovatoare si | cresterii fermieri, in | spriji a gestionarii | participarii pe | special din durabile | piati sia | fermele mici padurilor orientarii spre piaté, precum si a diversificariiDIRECT GENERALA DizvoLTARE RURALA bnrenu Aorta 9 ea GRUPUL DE ACTIUNE Loi AR Eee in CC UNEA REDIU P activitatilor agricole 28) Facilitarea [M4 _‘Tineri | Numarul de intrarii in| fermieri sefi | exploatatii sectorul agricol | de exploatatie | agricole/ a unor fermieri beneficiari calificati sprijiniti:3 corespunzator si, in special, a reinnoirii general Pi iC) M1 Actiuni de | Numarut total al Incurajarea | incurajarea | dobfndire de | participantilor transferului | invatarii pe | competente si instruiti: 40 de tot parcursul | formare Cunostinte si} vietii si a! profesionala a inovarii in| formarii agricultura, | profesionale in silvicultura si | sectoarele in zonele| agricol si rurale forestier ‘n ceea ce priveste crearea locurilor de munca, se va avea in vedere precizarea faptului c& printre locurile de munc& create se vor numira inclusiv Intreprinderile Individuale si Persoanele Fizice Autorizate create dupa data semnarii contractului de finantare a GAL Regiunea Rediu Prajeni. Masurile privind infrastructura social, MB Investiti in infrastructura sociala, precum si cea privind infrastructura de broadband, M9 Infrastructur& de banda larg’ in spatil rural vor fi lansate cu prioritate. Indicatorii de moniorizare specifici domeniilor de interventie sunt: (Tabelul nr. 8-indicatori de monitorizare) DI. Indicator de monitorizare 1C Numarul total al participantilor instruity 2A, 1B Numarul de exploatafii agricole/beneficiari sprijinifi 6A Locuri de munc& create 6B Populatie neta care beneficiaza de servicii/infrastructuri imbunatatite eC Populatie neta care beneficiaza de servicii TICMisisreRUL AGRICULTURIT§ D ro sace aueaseiel GRUPUL DE ACTIUNE LO NTONTATTDEROUCEMENTFeSTAUENOR ta REGIUNEA REDIU PRA FISA MASURII M1 Denumirea masurii: Actiuni de dobandire de competente si formare profesionala CODUL Masurii: M1 / 1C Tipul masurif: co INVESTITIL X SERVICII 1D SPRIJIN FORFETAR 1. Descrierea general a masurii, inclusiv a logicii de interventie a acesteia 31 a contributiei la prioritatile strategiei, la domeniile de interventie, la obiectivele transversale si a complementaritatii cu alte m&suri din SDL. Populatia ocupata din teritoriul GAL Regiunea Rediu Prajeni este implicata, intr-o Proportie ridicaté in agricultura de subzistenta si semisubzistenta. Datorit& lipsei unor programe locale adecvate de pregatire profesional, conducdtorii de ferme, in special managerii exploatatiilor mici si mijlocii, nu au studii in domeniu si se lucreaz3 foarte mult dupa cunostinge rudimentare, nefiind la curent cu actualele metode si tehnologii de performanta in agricultura. Masura va sprijini imbunatatirea competentelor si cunostintelor de baz precum si diseminarea rezultatelor cercetirii si inovarii, prin actiuni de formare profesionala si dobandire de cunostinte pe diferite teme de interes, metode si practici, in randul fermierilor si a persoanelor angajate in sectoarele agricol, alimentar si silvic precum si altor actori economici care sunt IMM-uri si care isi desfasoara activitatea tn zona rural Rediu Prajeni, in vederea dobandirii de informatii si cunostinte relevante care s§ permit gospodirirea si gestionarea durabila a terenurilor si a resurselor agricole si forestiere din teritoriu, de cdtre cei impticati in derularea acestui tip de activitati. Formarea profesionala si dobandirea de competente vor sprijini: misurile de restructurare si modernizare a exploatatiilor in vederea cresterii competitivitatii_ si productivitatii, un management bun al exploatatiilor conduse de tinerii fermieri, fermierii mici si cei de familie si adoptarea de practici in concordant cu normele de mediul. Cresterea calitatii managementului la nivelul exploatatiilor, cunostintele si informatiile noi referitoare la procesarea si comercializarea produselor agricole si forestiere vor contribui de asemenea la imbunatatirea conditiilor de viaté, la reducerea somajului in teritoriu, ta cresterea potentialului sectorului agricol si a economiei rurale in general, care este insuficient exploatati Objective de dezvoltare rurala la care contribuie Masura M1, conform Reg. (UE) nr. 1305/2013, art. 4. sunt: - favorizarea competitivitatii agricutturii; - asigurarea gestionarii durabile a resurselor naturale si combaterea schimbirilor climatice obtinerea unei dezvoltari teritoriale echilibrate a economiilor si comunitatilor rurale, inclusiv crearea si mentinerea de locuri de munca. Obiectivele specifice ale masurii M1 sunt: + acces la informatii si cunostinte in randul fermieritor; - dezvoltarea competentelor si activit&tilor fermierilor; - imbundttirea conditiilor de viatd si reducerea somajului in zonele rurale;vA | ‘ales DMINISTERUL AGRICULTURI 51 DEZVOUTAR RuRALe [DIRECTIA GENPRALA DIZVOUTARE RURALA a ene AMOIIAE Denaxactnest evra NOR 1 el REGIUNEA REDIU P: ~ stimularea revenirii/ramanerii in tara a persoanelor din mediul rural care desfai activitati agricole; - cresterea calitatii productiei agricole; + inovarea si tehnologizarea agriculturii din teritoriul GAL Regiunea Rediu Prajeni. ‘Masura contribuie la prioritatea P1_,,Incurajarea transferului de cunostinte si a inovarii in agricultura, silvicultura si in zonele rurale”, prevazuta la art. 5, Reg. (UE) nr. 1305/2013. ‘Masura corespunde obiectivelor art. 14 din Reg. (UE) nr. 1305/2013, respectiv: »Transfer de cunostinte si actiuni de informare (1) in cadrul acestei masuri se acordé sprijin pentru actiuni de formare profesionala si de dobandire de competente, activitati demonstrative si actiuni de informare. Actiunile de formare profesionala si de dobandire de competente pot include cursuri de formare, ateliere de lucru si indrumare profesionala”. ‘Masura contribuie la Domeniul de interventie 1C) ,,Incurajarea invatarii pe tot parcursul vietii si a formarii profesionale in sectoarele agricol si forestier”, prevzut la art. 5, alin.1, lit.(c) al Reg. (UE) nr. 1305/2013. ‘Masura contribuie la obiectivele transversale legate de inovare, de protectia mediului si de atenuarea schimbarilor climatice si de adaptarea la acestea, in conformitate cu prevederile art. 5 din Reg. (UE) nr. 1305/2013. Complementaritatea cu alte masuri din SDL: M2 (DI: 2A), M3 (DI: 2A), M4 (DI: 2B). Se_respect_criteriul_de selectie CS 4.2. complementaritatea_investitiilor Propuse in SDL) Sinergia cu alte masuri din SDL: 2. Valoarea adaugatd a masurii Prin masura propusa se stimuleaz& inovarea, se imbunatteste calitatea vietii in teritoriul GAL Regiunea Rediu Prajeni, se consolideazd identitatea localé a acestui teritoriu, se creaza si se pastreaza locuri de munca, creste competitivitatea la nivel local. Masura se adreseazi in primul rand tinerilor fermieri si fermierilor care activeazi ‘in ferme mici, beneficiari ai masurilor finantate in cadrul priorit&tii P2, dar si tuturor fermierilor si persoanelor angajate in sectoarele agricol, alimentar $i silvic precum $i altor actori economici care sunt IMM-uri si care isi desfasoara activitatea in zona rural Rediu Prajeni. De asemenea, masura M1 va contribui la dezvoltarea teritoriului prin cresterea gradului de cunoastere in sectoarele de activitate vizate. Transferul de cunostinte si informarea, formarea si dobandirea de aptitudini au un rol important in cadrul Strategiei de Dezvoltare Locala a teritoriului GAL Regiunea Rediu Prajeni, deoarece acestea sprijina inovarea $i faciliteaz dezvoltarea, prin infelegerea si asumarea de catre fermieri a angajamentelor privind protectia mediului, folosirea de produse sau tehnologii noi pentru a imbundtati sistemele de productie, pentru o mai buna protejare a mediului si adaptare la schimbirile climatice. Cursurile de formare pot stimula inovarea inclusiv prin cooptarea de practicieni inovatori care pot actiona ca factori de diseminare pentru fermierii din jur. Interactiunile de grup, schimburile de experienta, practicile si ideile pot actiona ca un catalizator pentru procesul de inovare. Prin expunerea la noi idei, metode si principii, prin interactiune si invatare, fermierii devin mai bine pregatiti, mai receptivi la noi idei siMINISTERUL AGRICULTURII $1 DEZVOLTARIE RURALE SS eneemns GRUPUL DE ACTIUNE L AvTOnITATC Dd mass FeSTRU POR REGIUNEA REDIU PRAA concepte si mai inclinati si aplice tehnologii si practici inovatoare in domeniul lor de activitate, 3. Trimiteri la alte acte legislative: Legislatie UE: «Regulamentul (UE) Nr. 1305/2013; +Regulamentul de implementare (UE) nr. 808/2014; +Regulamentul delegat (UE) nr.807/2014; +Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; +Regulamentul (UE) Nr. 1336/2013 de modificare a Directivelor 2004/17/CE, 2004/18/CE si 2009/81/CE ale Parlamentului European si ale Consiliului in ceea ce priveste pragurile de aplicare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achizitii. Legislatie Nationala: + Ordonanfa de Urgenta a Guvernului (OUG) Nr. 34 /2006 cu modificarile si completirile ulterioare; « Hotdrarea de Guvern (HG) Nr. 925/206; «Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 34/2006; + Legea Nr. 31/1990 cu modificarile si completarile ulterioare; +Ordonanta de Guvern (0G) Nr. 26/2000 cu modificarile si completarile ulterioare; «Ordonanta de Urgent a Guvernului (OUG) Nr. 44/2008 cu modificérile si completarile ulterioare; «Legea Nr. 1/2011 a educatiei nationale cu modificarile si completirile ulterioare; *Ordonanta de Guvern (0G) Nr. 8 din 23 ianuarie 2013 cu modificarile si completarile ulterioare; + Alte acte normative aplicabile in domeniul fiscal, 4, Beneficiari directi/indirecti (grup tint) Beneficiarii_directi sunt entitati care activeaza in domeniul formarii profesionale a adultilor si/sau informérii si difuzarii de cunostinte, care au in object de activitate activitati de informare/demonstrative si/sau diseminare si care indeplinesc criteriile de eligibilitate si de selectie. Beneficiarii indirecti sunt tinerii fermieri si fermierii care activeaz’ in ferme mici, beneficiari ai masurilor finantate in cadrul priorit&tii P2, dar si fermieri/ persoane angajate in sectoarele agricol, alimentar si silvic precum si altor actori economici care sunt INM-uri si care isi desfasoarai activitatea in zona rurala Rediu Prajeni. Furnizarea actiunilor de formare profesional si dobandire a cunostintelor se va realiza pe baza principiului egalitatii de sanse f&r& a fi permis nici un fel de discriminare, pentru tineri, femei, persoane in varsta, persoane cu dizabilitati, membrii minoritatilor. 5. Tip de sprijin Tipurile de sprijin, in conformitate cu prevederile art. 67 ale Reg. (UE) nr.1303/203 constau in: rambursarea costurilor eligibile suportate si platite efectiv de solicitant; 6. Tipuri de actiuni eligibile si neeligibile Sunt eligibile toate tipurile de operatiuni care sunt in concordanta cu regutile generale din Regulamentele Europene, prioritatile stabilite pentru dezvoltarea ocala - LEADER si obiectivele si prioritatile stabilite in Strategia de Dezvoltare Local’. cadrul acestei m&suri se acorda sprijin pentru actiuni de formare profesionala si dobandire de competente. Actiunile de formare profesionala si de dobandire de competente pot include cursuri de formare, ateliere de lucru si indrumare profesional. Costurile etigibile din cadrul acestei mAsuri sunt costurile legate de organizarea si de furnizarea transferului de cunostinte prin cursuri de formare profesionala si/actiuni de scurti duraté pentru dobandirea si imbunatatirea cunostintelor si competentelor. Costurile aferente deplasirilor, cazarii si diurnei participantilor, precum si costurile inlocuirii fermierilor sunt, de asemenea, eligibile pentru sprijin. Toate costurile {dentificate in temeiul prezentului alineat se platesc beneficiarului.MINISTERUL AGRICULTURII $1 DEZVOLTARIL RURALE Actiuni eligibile: 1.Cursurile de formare profesionala de scurt’ durata (initiere, perfectionare), actiuni de dobandire de competente in domeniul agricol, agro-alimentar $i silvic, cu perioade diferentiate de pregitire, in functie de tematica programului de formare profesionala: a) Imbunatatirea cunostintelor fermierilor in scopul practicarii de tehnici si tehnologii agricole $i inovative, inclusiv ca urmare a rezultatelor cercetarii. b) Imbunatatirea cunostintelor legate de standarde comunitare la nivelul fermei, gestionarea gunoiului de grajd, imbunatatirea calit&tii productiei ) Diversificarea activitatilor in exploatatiile agricole. d) Dobandirea si imbundtatirea cunostintelor privind managementul durabil al terenurilor agricole, insusirea cunostintelor privind implementarea angajamentelor de agro-mediu, clima si agricultur’ ecologica, care s& vizeze cel putin aspectele legate de completarea si depunerea angajamentelor si cererilor de plata, masurile de management aplicabile la nivelul fermei, necesare pentru conformarea la cerintele de baz si la cerintele specifice ale angajamentelor, precum $i insusirea de metode de productie compatibile cu ‘intretinerea si ameliorarea peisajului, respectiv protectia mediului si adaptarea la efectele schimbarilor climatice si reducerea concentratiei de GES din atmosfera. e) Managementul general al fermei (contabilitate, marketing, cunostinte TIC etc). Poate fi finantat orice tip de curs pentru care, in cadrul cererii de finantare, este demonstrata necesitatea acestuia pentru teritoriu si potentialii beneficiari. Actiuni neeligibil ~ costurile legate de cursuri de formare profesional care fac parte din programul de educatie sau sisteme de invattimant secundar i superior; - costurile legate de cursuri de formare profesionala finantate prin alte programe; - costurile cu investitiile; le in cadrul proiectelor demonstrative alte investi + actiuni care nu servesc exclusiv actiunilor de informare si activitatilor demonstrative. Toate cheltuielile trebuie sa fie rezonabile, justificate si si corespunda principiilor unei bune gestionari financiare, in special din punct de vedere al raportului pret-calitate. Tipurile de actiuni eligibile si neeligibile, vor tine cont de cel putin urmatoarele: sart. 65 din Reg. (UE) nr. 1303/2013; «art. 69(3) din Reg. (UE) nr. 1303/2013; «art. 45 din Reg. (UE) nr. 1305/2013; sart. 13 din Reg. (UE) nr. 807/2014; «prevederile din PNDR - cap. 81 si fisa. tehnich a sub-misurii 19.2; «aspectele privind demarcarea $i complementaritatea operatiunilor; «respectarea schemei de ajutor de minimis (daca este cazul). 7. Conditii de eligibilitate Beneficiarii sprijinului sunt furnizorii de servicii de formare sau de alte servicii de transfer de cunostinte si de actiuni de dobandire de competente, ce trebuie si fie ‘infiintati legal si autorizati s& presteze activitatile propuse in proiect si prevazute in fisa masurii. Sprijinul acordat in cadrul acestei masuri nu vizeaz cursurile de instruire sau de formare care fac parte din programele sau sistemele normale de invatamant de nivel secundar sau superior.