Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
CURSUL NR. 1
Moneda: concept , evoluie , funcii.
Puterea de cumprare i clasificarea semnelor monetare.
Q
PC =
P
unde :
- PC = marfa etalon sub forma valorii de ntrebuinare ce se poate cumpra cu o unitate monetar
- Q = bunuri i produse ntr-o economie cu destinia schimbului ,exprimate n uniti materiale
- P = informaia de pre exprimat n uniti monetare ale produselor sau serviciilor .
Ipostazele monedei sunt urmtoarele :
Conceptual
Instituional
Relaional
Investiional
Funcional
Internaional
Informaional
Instrumental
Doctrinal
1
www.clopotel.ro
CURSUL NR. 2
I. Organizarea monetar.
II. Sistemele monetare naionale i internaionale - caracteristici.
Definiia sistemul monetar : este un complex de instituii i modaliti care permit
reglementarea circulaiei monetare dintr-o ar , prin intermediul unui ansamblu de norme juridice care
eman de la autoritatea public ct i ca totalitatea instrumentelor i tehnicilor de plat .
Funcii ale sistemului monetar :
- servete alimentrii populaiei (subiecilor economici ) cu moned ;
- permite controlul schimburilor propriei monede cu monede strine ;
- prin elementele sale instituionale permite implementarea politicii monetare .
cerine ale sistemului monetar :
1. Sistemul monetar trebuie s se refere la unitatea monetar ca semn al banilor sau ca mijloc de plat
2. Sistemul monetar trebuie s precizeze paritatea i titlul materialului pe care l reprezint.
Diversitatea unitii monetare n decursul timpului a devenit un prerogativ exclusiv al statului ,
legndu-se de sistemul intervenionismului statal i al planificrii dezvoltrii economice. Aceast
situaie s-a instalat datorit nevoii stabilirii echivalenei ntre dou sau mai multe uniti monetare
emanate de sistemele monetare naionale .
3. Asigurarea stabilitii semnelor monetare.
n evoluia lor ,sistemele monetare au avut urmtoarele componente reprezentative :
Unitatea monetar
Etalonul moned
Modul de batere i circulaie a monedelor cu i fr valoare intrinsec (integral)
Modul de emisiune i punere n circulaie a monedelor de hrtie (bancnote) i a hrtiei moned.
Unele componente din punct de vedere istoric au disprut, devenind incompatibile cerinelor
societii , altele i-au modificat coninutul.
Unitatea monetar . Orice sistem monetar i definete unitatea monetar i raportul ntre
unitatea monetar i metalul monetar.
Definirea prin lege a unitii monetare : este atribut exclusiv al instituiilor monetare naionale
i implic evidenierea a trei elemente caracteristice:
a) Valoarea paritar : este cantitatea de metal preios fixat prin legea paritar a statului ndeplinind
funcia de etalon monetar.
b) Paritatea monetar
c) Cursul de schimb
Dup 1994 aurul a fost nlocuit cu devizele care au devenit etalon de rezerv monetar la
egalitate cu D.S.T. (drepturi speciale de tragere ) . n 1928 1 leu = 9 mg de aur fin .
n 1934 1 $ = 0,888671 gr aur.
Dup 1994 s-a trecut la devize libere.
Modificarea unitii monetare se face prin lege i are loc prin dou ci :
- reducere (devalorizare ) a coninutului de aur
- majorare (revalorizare ) a coninutului de aur pe care l reprezint unitatea monetar.
Dup 1974 unitile monetare devin glisante fiind periodic ajustate ( anual, de regul )i de
ultim or se accept valorile flotante .
n prezent monedele i ndeplinesc funciile n sistemul monetar prin raportarea lor direct la
puterea de cumprare pe baza crora se definete unitatea monetar.
Etalonul moned este un raport valoric ntre dou uniti monetare lundu-se n considere
valorile lor paritare. Ca forme ale etalonului moned ntlnim :
Paritatea aur - metalic
Paritatea valutar - se ntlnete cnd valorile paritare ale monedelor sunt exprimate ntr-o singur
moned valutar ( valut dolar de exemplu )
Paritatea D.S.T. ( la fel ca la paritatea valutar, dar n loc de dolar se folosete D.S.T. )
2
www.clopotel.ro
Modul de batere i circulaie a monedelor cu i fr valoare intrinsec - asigur
compararea valoric a unitii monetare fiind sinonim cu paritatea i permite compararea preului unei
monede convertit n alt moned.
Convertilitatea monetar - caracteristici : treptat funciile monedei sunt preluate de bancnot
care devine instrument monetar ideal. ncepnd cu 1933 convertibilitatea intern a bancnotei ncepe s
fie limitat iniial, iar ulterior este definitiv exclus.
Bancnota i moneda de cont rmn singurele forme de moned n circulaie i n msura n care
ele se raporteaz la puterea de cumprare , se sprijin pe producia de bunuri i servicii.
La nceput convertibilitatea echilibra cantitatea de hrtie cu moneda marf (aurul). n etapa
actual exist o filier obligatorie de ptrundere a monedei naionale n circuitul internaional.
Distingem :
- convertibilitatea n condiiile etalonului aur
- convertibilitatea n condiiile aur - devize.
Banca de emisiune deine n depozitul su valuta de referin accesibil deintorului de
moned naional la cursul oficial. n aceste condiii aurul n care se putea realiza parial
convertibilitatea final aparine bncii strine care a emis valuta de rezerv .
Cursurile valutare n etapa actual sunt supuse unor fluctuaii continue n funcie de cererea i
oferta pieei ( dispar punctele aurului ).
Convertibilitatea actual a monedelor naionale :
- cnd exportul < importul rezult c importul = exportul + o cantitate de valut. Rezult o srcire a
depozitelor bancare (banca care acoper aceast cantitate de valut rmne fr rezerve )
- cnd exportul > importul - dezideratul - funcia obiectiv a fiecrui stat este ca exportul = importul +
valut.
Se aplic de stat mecanisme de reechilibrare a importului prin majorarea exporturilor care refac
n esen echilibrul ntre cererea i oferta n valut, reeditndu-se mecanismul existent punctelor
aurului.
CURSUL NR. 3
Organizarea monetar european.
nceputurile sistemului monetar european (SME).
Formele de existen i mecanismele ECU i/sau EURO - forme, rol, efecte.
ncorpornd existena acumulat prin arpele n tunel SME ncepe s funcioneze n martie
1979 avnd urmtoarele componente principale :
- unitatea monetar european ( ECU sau EURO ) ;
- mecanismul cursurilor de schimb .
Marja de fluctuare permis se SME a fost stabilit la 2,25 % din cursurile centrale ale
monedelor statelor participante la SME.
Nencadrarea uneia sau mai multor valute n aceste marje de fluctuare impunea realinierea
cursurilor centrale .
Se ivete o contradicie , o incompatibilitate ntre sistemul monetar bazat pe cursuri cvasifixe i
mobilitatea aproape complet a fluxurilor de capital care au creat la nceputul anilor 90 probleme de
stabilitate rilor componente SME, dar i de lichiditate implicit.
n acest context, dezvoltnd raportul Delors prezentat in 1989, reuniunea de la Maastricht
adopt tratatul asupra unitii europene.
Obiectul esenial este crearea unei zone fr frontiere interioare care n ultim instan conduce
spre instalarea monedei unice. De la acest obiect esenial deriv un obiect derivat care s-a numit atunci
Unirea economico i monetar (UEM) prin constituirea sistemului european al bncilor centrale
(SMBC) i al bncii centrale europene (obiectiv care expir n anul de graie 1999).
Obiectivele SMBC :
1) definirea i aplicarea politicii monetare a convertibilitii ;
2) coordonarea operaiilor valutare ;
3) deinerea i administrarea rezervelor monetare oficiale ale statelor membre;
4) funcionarea eficient a sistemului de pli ;
5) supravegherea prudenial a instituiilor de credit i a stabilitii sistemului financiar ;
6) compatibilizarea legislaiei actuale cu tratatul uniunii europene i statutul sistemului european al
bncilor centrale ;
Caracteristica evident a tratatului uniunii europene o constituie gradualismul integrrii n timp,
ceea ce nseamn o etapizare i n spaiu (selectivitate) ceea ce nseamn o intrare n UEM.
Referitor la selectivitate, pentru ca o ar s devin membr UEM trebuie s ndeplineasc
condiii referitoare la :- rata inflaiei ;
- rata dobnzii ;
- stabilitatea monedei ;
- deficitul bugetar ;
- datoria public .
n acest context n 1993 are loc reuniunea de la Bruxelles care stabilete urmtoarele :
hotrrea de a respecta integral prevederile tratatului de la Maastricht ;
convergena n sensul necesitii realizrii UEM ;
sincronizarea evoluiei SME cu fazele uniunii europene fiind necesar realizarea quartetului
imposibil. Dimensiunile quartetului sunt :
1. circulaia liber a mrfurilor ;
4
www.clopotel.ro
2. mobilitatea deplin a capitalului ;
3. cursuri valutare fixe sau stabile ;
4. autonomia naional a politicii monetare.
n acest sens s-a optat pentru realizarea quartetului pentru renunarea n perspectiv a
autonomiei monetare naionale n favoarea crerii sistemului european al bncilor centrale.
n iunie 1995 Comisia Comunitar European, prezentnd cartea verde, afirma c pn la
sfritul secolului XX Europa va avea o moned unic.
nsemnele monetare naionale devenind n acest fel substituibile ca forme ale aceluiai coninut
valoric, ceea ce anun fixarea cursului de conversiune ntre moneda unic i monedele naionale din
UEM.
n 1994 se instaureaz i cadrul juridic n zona economic european care beneficiaz de
ntreaga legislaie juridic a comunitii europene , att financiar-bancar ct i monetar.
Definiie: EURO este un instrument monetar i n acelai timp unitate de cont emis de
organisme financiar internaionale (SME) care i stabilete valoarea prin metoda coului valutar
care nseamn o valoare medie ponderat a celor mai importante valute din cadrul SME utilizat ca
unitate de cont i instrument de plat ,avnd un curs cvasistabil ( 2,25 % ) .
CURSUL NR. 4
Masa monetar - concept, structur , componente
Indicatorii i agregatele monetare
Masa monetar
7
www.clopotel.ro
CURSUL NR. 5
Dimensionarea masei monetare. Contrapartidele
S-a stabilit c masa monetar reprezint ansamblul mijloacelor de plat de care dispune
economia, respectiv de lichiditi.
Corelaia ntre masa monetar i lichiditatea economic este legat de capacitatea economiei de
a furniza, alturi de moned i alte mijloace financiare cu un grad mai mare sau mai mic de lichiditate,
care s satisfac nevoile agenilor economici nonfinanciari.
Lichiditile se prezint sub forma creanelor asupra intermediarilor financiari (bnci, tezaur)
deinute de subiecii economici, acestea reprezentnd contrapartidele masei monetare.
Bncile creeaz moned, monetiznd activele le plaseaz sub forma creditelor economice.
Achiziia de corespondente monetare se face prin :
- creaia monetar a bncilor comerciale ( credite ) ;
- creaia monetar a bncii centrale ;
- lichiditatea activelor monetare deinute de bnci sub form de resurse proprii.
Cuantificarea acestor creaii monetare nu implic in mod obligatoriu nregistrarea sistematic a
surselor creaiei monetare deoarece suma creaiei monetare n cursul unei perioade este egal cu
diferena ntre stocul monetar la sfritul perioadei i cel de la nceputul perioadei.
Considernd agregatul monetar M3 corespondenele acestuia cu sursele de creaie monetar sunt
:
Creane asupra exteriorului : acestea nglobeaz soldul posturilor de activ i pasiv din bilanul
investiiilor de credit privind relaiile cu nonrezidenii.
Creditul intern : cuprinde creanele asupra statului i asupra economiilor.
- creanele asupra statului cuprind creditele acordate statului i titlurile emise de stat
- creanele asupra economiilor cuprind creditele (inclusiv avansuri i efecte de ncasat)
i titlurile de plasament .
8
www.clopotel.ro
MV=TP
unde :
- M = cantitatea de moned
- V = viteza de circulaie
- P = preurile
- T = volumul tranzaciilor
O alt teorie este analiza Keynsian (monetarist - cererea de moned acceptat ). Keynsismul
privete moneda ca fiind activ financiar. El afirm c moneda este deinut nu numai pentru
tranzacii ci i pentru cel puin alte dou motive : ca mijloc de precauie i ca mijloc de speculaie
datorit faptului c moneda consolideaz averea prin amnarea cheltuirii banilor i investirea n
active financiare (obligaii) sau depozite.
Cantitatea de moned deinut pentru tranzacii i pentru precauii este independent de cea
alocat speculaiei care depinde doar de rata dobnzii .
Rata dobnzii condiioneaz investiiile care au efect multiplicator asupra produciei globale.
Keyns remarc interaciunea ntre cererea de moned i producie prin intermediul fluctuaiei
ratei dobnzii, moneda influennd activ echilibrul economic.
Substituirea monedei cu obligaiunea (activ financiar) pe care a realizat-o Keynsismul a fost
generalizat n gndirea postkeynsian ai cror reprezentani au fost Hiks i Tobin, fiind introdus
noiunea de patrimoniu.
n concepia neokeynsist cererea de active monetare se nscrie ntr-un demers general prin care
ntr-o economie guvernat de incertitudine se asigur diminuarea riscurilor aferente unor active printr-
o structur adecvat a patrimoniului.
Cauze principale :
Accelerarea i variabilitatea conjunctural a ratei dobnzii ;
Volatilitatea ratei dobnzii pe termen scurt (datorit evoluiei inflaiei).
Subiecii economici au ncercat restructurarea compoziiei patrimoniului pentru a domina
influena inflaiei asupra valorii reale a acestuia .
Simultan, pentru scderea costului tranzaciilor (costul conversiei creanelor n mijloace de
plat ) instituiile bancare au inventat noi forme de plasament care au contribuit la reorientarea
compoziional a patrimoniului subiecilor economici.
Aceast inflexiune a cererii de moned afecteaz eforturile publice de reglare a lichiditii din
economie prin controlul emisiunii monetare.
9
www.clopotel.ro
Internaionalizarea masiv a economiilor internaionale determin ca evoluia masei monetare
s devin dependent de evoluia anticipat a curului de schimb.
Deplasarea cererii de moned de la o valut la alta determin politicile monetare naionale s-i
adapteze obiectivele pentru a putea interveni eficient i pe pieele monetare ale altor ri.
Oferta de moned reprezint cantitatea de mijloace de reglare a schimburilor puse la dispoziia
agenilor economici nebancari de sistemul bancar.
n mod esenial moneda se caracterizeaz prin aceea c poate fi general acceptat ca mijloc de
plat. Aceast caracterizare a monedei permite definirea unitar a ofertei de moned i impune
delimitarea unor ansambluri stadial integrabile care e numesc agregate monetare.
Exist dou abordri de baz n privina msurrii cantitii de moned:
Abordarea prin tranzacii - msoar cantitatea de moned prin evidenierea monedei ca mijloc de
schimb.
Abordarea prin lichiditate - consider moneda ca cel mai lichid activ datorit uurinei cu care se
tranzacioneaz.
CURSUL NR. 6
1. Echilibrul monetar - factori de influen
2. Inflaia - concept, cauze, tipuri, consecine
10
www.clopotel.ro
Echilibrul monetar constituit dintr-un ansamblu de relaii i variabile cu caracter monetar
definit ca fiind starea de identitate ntre masa bneasc realmente existent n economie, oferta de
moned i cererea de bani.
Caracteristici ale echilibrului monetar :
1. este un proces obiectiv influenat de procesele de producie i circulaie din economia de pia ;
2. se manifest ca tendin avnd caracter dinamic i fiind determinat de mutaiile din sfera real de
care sfera monetar este dependent.
3. dependena proceselor monetare de cele reale (din sfera material) este relativ, circulaia monetar
exercitnd la rndul ei o influen activ asupra proceselor materiale.
4. se realizeaz att prin concordana ntre cererea i oferta de bani ct i prin concordana care
trebuie s existe pe celelalte piee din economia, n particular, pe pieele financiare.
Explicarea realizrii echilibrului monetar se regsete concentric n cadrul a dou tipuri de
abordri :
Abordarea Keynsian - presupune realizarea echilibrului macroeconomic prin relaia :
Economisire = Investitii
E( v ) = I ( i )
unde :
- E = echilibru
- v = venituri
- I = investiii
- i = rata dobnzii
Abordarea Friedmanian :
V V
- LM =cererea de moned
- IE = curba combinaiilor lui i , V asigurnd echilibrul pe piaa bunurilor
- N = punct de echilibru al ratei dobnzii pentru fiecare volum de moned.
Curba cerere - ofert reprezint echilibrul monetar i este constituit din punctele de ntlnire
ntre cerere i ofert n care se stabilete rata dobnzii curente (i).
Aceast curb exprim ntr-un stoc dat de moned relaia ntre cererea total i venituri. Dac
oferta de moned i nivelul preurilor sunt cvasiconstante, atunci se determin o cretere de moned i
se provoac implicit creterea ratei dobnzii.
11
www.clopotel.ro
Putem afirma n concluzie c venitul este monetar o funcie cresctoare depinznd de rata
dobnzii.
Intersectarea curbelor LM i IE determin punctul N n care se echilibreaz nivelul venitului i
nivelul ratei dobnzii pentru fiecare volum de moned.
n figura de mai sus se sugereaz aciunile de politic economic pentru a face fat unei situaii
de criz (inflaie).
n punctul N cantitatea de moned existent determin o rat a dobnzii suficient de sczut i
implicit o investiie suficient de ridicat pentru atingerea echilibrului economic i monetar.
Rata dobnzii asigur legtura ntre nivelul real i cel monetar al echilibrului.
Abordarea Keynsian trateaz modelele monetare ca avnd un rol secund n raport cu
fenomenele reale ,politica bugetar re recuperare a echilibrului economic fiind privilegiat .
n abordarea Friedmanian ,alternativele la schema Keynsian ,se urmrete ca variaiile masei
monetare s regleze ritmurile vieii economice.
Se consider c orice schimbare a cantitii de moned modific echilibrul activelor i
declaneaz reacii de substituie ntre moned i alte active financiare.
n abordarea Friedmanian mecanismul de transmisie economic se bazeaz pe echilibrul dorit
al portofoliilor individuale, rata dobnzii avnd un rol minim.
Deci, reglarea masei monetare exercit un efect global asupra economiei fiind necesar o
cretere anual a circulaiei monetare corespunztor ratelor de cretere economic.
Din perspectiv monetar inflaia este un fenomen degenerativ generat de excesiva creaie
monetar, pe de alt parte insuficiena cantitii de moned provoac recesiunea economic (criza).
Inflaia este identificat cu creterea preurilor cumulativ i auto ntreinut.
Inflaia este o sum de dezechilibre avnd pe fond creterea preurilor ca dimensiune esenial ,
sume de dezechilibre care amputeaz puterea veniturilor i a monedei.
Cauzele inflaiei : inflaia este generat de tensiuni i dezvoltri inflaioniste ale unor
componente valorice ale procesualitii economice.
CURSUL Nr. 7
Circulaia monetara in Romnia
Mecanism esenial important n sistemul monetar i financiar al unei ri, circulaia monetara se
manifesta pe piaa monetara.
Piaa monetar este o pia a capitalurilor pe termen scurt. Existenta acestei piee este legata de
faptul ca unele bnci sunt beneficiare ale unui surplus de ncasri iar altele au de efectuat un surplus de
pli. Piaa monetar este o pia de lichiditi pe termen scurt pe toate organismele de credit bancar. Ea
este totodat locul interveniilor bncii de emisiune asupra lichiditilor bancare.
Istoricete circulaia monetara a reprezentat micarea monezilor metalice principale de aur i
argint. n prezent circulaia acestor monede metalice nu mai exist, ceea ce a determinat convertirea
circulaiei monetare ntr-o circulaie bneasc ,n general, mai ales n acele ri unde exista
convertibilitatea monetar a monedei naionale.
Piaa monetar este un mecanism al economiei ,ea nu a putut exista anterior anului 1989 n
Romnia deoarece nu exista economia de pia.
n economia planificat central cu caracter imperativ a avut loc transformarea monedei din
instrument al aciunii deintorilor puterii de cumprare n instrument al dictatului etatist.
Atributele BNR :
supranumit "banca bncilor" ,BNR autorizeaz bncile comerciale s desfoare operaiuni
specifice n condiiile ndeplinirii cerinelor de autorizare stipulate n normele BNR;
supravegherea prudent a bncii autorizat prin verificarea permanent a expunerii la risc a
acestora.
13
www.clopotel.ro
n conformitate cu art. 31 din legea Nr. 34/1991 BNR poate acorda bugetului de stat un
mprumut limitat pentru acoperirea decalajului ntre veniturile si cheltuielile bugetare, pentru aceste
sume BNR devenind bancher al statului i creditor al Ministerului Finanelor.
n lipsa unei garanii emise de Ministerul Finanelor ,n prezent, BNR acorda credite pe baza
unei simple cereri. BNR poate s vnd i s cumpere efecte comerciale, acionnd ca agent al statului
n ceea ce privete emisiunea ,vnzarea i rscumprarea obligaiilor de stat.
BNR este singura banc care nu impune garanii.
CURSUL Nr. 8
1. Creditul i dobnda
2. Trsturile creditului
3. Tipuri de credit
4. Intermediarii i pieele creditului
14
www.clopotel.ro
1. Creditul i dobnda
Moneda i creditul se afla ntr-o fireasc i strns legtur concretizat n multiple forme de
manifestare. Una dintre formele creditului ,vnzarea mrfurilor cu plata amnat, st la originea
bancnotelor. n acest fel vnztorul devine creditor ,iar cumprtorul devine debitor.
Vnztorul consemneaz datoriile cumprtorului n titluri de credit cambiale, el nu este
obligat s atepte plata la scaden, putnd sconta efectul comercial (anticipeaz ncasarea) la o banc.
La bncile comerciale se concentreaz n acest fel portofolii de efecte comerciale. Bncile emit
bancnote n schimbul titlurilor de credit private. Bncile comerciale pot s intre n penurie de lichiditi
pe care o pot atenua reescontnd efectele comerciale.
O alta cale de punere n circulaie a banilor pe linie de credit este mprumutul prin contul
curent. Bancar mrimea soldului debitor al contului curent al clientului reflect creditul acordat.
Creditarea sub forma avansurilor n contul curent ocup un loc n cretere n activitatea bancar
atenund legtura emisiunii monetare cu creditul comercial i implicit dependena emisiunii monetare
de proporiile vnzrilor de mrfuri cu plata amnat.
n rile cu economie planificat centralizat vnzarea mrfurilor cu plata amnat a fost
interzis fiind obligatorie plata imediata a vnztorului de ctre cumprtor.
Implicit era fr obiect circuitul economic intern al nscrisurilor cambiale (trat, bilet la ordin)
ceea ce a fcut ca bncile s nceteze s mai fie, sub acest aspect, bnci comerciale.
Moneda contemporana, sprijinindu-se pe operaiuni de scont, pe creditul comercial, dar mai
ales pe creditul public i creditul bancar direct ,ncepe un proces de emancipare fa de relaiile de
credit, banii devenind un activ financiar ,pregnant, specific n forma lor principal - credit public -
exprimnd lichiditatea perfect. Menionam c n aceast form ei nu asigur un venit (randament).
Conceptul de credit : - apare cnd vnztorul pred valori de ntrebuinare n schimbul
promisiunii c va primi, cndva, o valoare. Conceptul de credit apare pe msura instituionalizrii
funciei monetare ca mijloc de plat, are loc decalajul n timp al actului de vnzare fa de cel de
cumprare.
Lrgirea produciei, crearea condiiilor pentru a rezista unui mediu concurenial acerb,
obinerea unui profit care s asigure dezvoltarea normal a activitii sunt de neconceput fr existenta
creditului.
Creditul se extinde n relaiile cu partenerii strini, chiar la nivelul statului ,putndu-se afirma
,mpreuna cu monetaritii c omenirea triete prin credit.
n practica curent conceptul de credit se confund cu banii ,cu finanele. n cadrul rotaiei de
ansamblu, capitalul ,mijloacele monetare i materiale, creditul se pot transforma n bani i/sau finane.
Finanele presupun capitaluri formate care se acumuleaz ,creditul reprezentnd un efect al
proceselor economice n urma crora apar capitaluri temporar disponibile.
Creditul simplificat - este o form special de micare a valorilor i reprezint vnzarea de
mrfuri cu plata amnat sau cu transferarea de moned cu titlu de mprumut.
Creditul extins - reprezint circulaia capitalului de mprumut.
2. Trsturile creditului
Trsturile creditului delimiteaz sfera creditului i i caracterizeaz coninutul. Creditul are o
seama de trsturi comune, printre care amintim:
1. Existena unei disponibiliti la nivelul agentului economic i acceptarea de ctre acetia s le
cedeze (s le mprumute) altor ageni economici (debitori) ;
2. Pierderea temporar a unor drepturi de ctre mprumutant (cel care acorda mprumutul);
3. Obligativitatea mprumutatului de a restitui mprumutul la scaden nsoit obligatoriu de o
dobnda (interes).
15
www.clopotel.ro
Promisiunea de rambursare este un element esenial al creditului i presupune riscuri pentru
care se cer garanii.
Riscurile sunt de nerambursare sau de imobilizare. Nerambursarea const n probabilitatea
ntrzierii pltii sau a incapacitii de plat datorat conjuncturii ,deficienelor sectoriale, deficienelor
mprumutului. Ca soluie de prevenire se recomand diversificarea i/sau garantarea mprumutului.
Riscul de imobilizare survine la banca care nu este n msur s satisfac cererile titularilor de depozite
datorit gestiunii nereuite a creditelor. Ca soluie de prevenire se recomand angajarea de credite pe
hrtii de valoare, reescontul sau garaniile reale i personale.
Garaniile reale sunt gajul, ipoteca, dreptul de reinere ,privilegiul
Garaniile personale sunt simple, solidare.
Termenul de rambursare a creditului - este variat putnd varia intre 24 ore si 30-50-100 de
ani.
Uzanele creditului :
pe termen scurt creditul se deruleaz prin rambursarea integral la scadenta
pe termen mediu i lung se face o rambursare ealonat a creditului, odat cu plile curente
rambursndu-se dobnda i o parte din mprumut.
Dobnda este caracteristica definitorie a creditului. Ea poate fi fix sau variabil (sensibil). Se
modific periodic (de regul semestrial) armonizndu-se cu dobnda pieei.
Acordarea creditului (tranzacia propriu-zisa) - distingem o tranzacie unic ,un mprumut
acordat ,credit deschis (linia de credit) caracterizat prin aceea c mprumuturile efective survin la
intervale liber alese de debitor prin emiterea crilor de credit.
Consemnarea si transferabilitatea - caracteristici necesare creditului ntruct acordurile de
credit sunt consemnate prin nscrisuri care stipuleaz obligaia ferm a debitorului de rambursare a
mprumutului i dreptul creditorului de a i se plti suma angajat. Transferabilitatea este cesiunea
creanelor i a veniturilor accesorii.
3. Tipuri de credite
Caracterizarea creditelor se face dup urmtoarele criterii :
I. Dup natura economic i participani :
- credit comercial
- credit bancar
- credit de consum
- credit obligatar
- credit ipotecar
Creditul comercial - este cea mai reprezentativa forma de credit in economia de pia. Const n
amnarea plii reciproce de ctre agenii economici activi cu prilejul vnzrii mrfurilor.
Instrument specific este cambia - are rolul de a suplimenta capitalul circulant scutind creditul
bancar, se face un transfer reciproc de resurse ntre ntreprinztori.
Creditul bancar - este un credit comercial care prin cesiune bancar i scontare se transform n
credit bancar.
Creditul de consum - este pe termen lung sau scurt acordat persoanelor individuale i este destinat
acoperirii consumului bunurilor sau serviciilor.
Creditul obligator - este un credit provenit de la subscriptor ctre persoana juridic (agent
economic).
Creditul ipotecar - este girat cu ipoteca ntre debitori i creditori interpunndu-se bncile.
CURSUL Nr. 9
Dobnda
D
d x100 , unde : D = dobnda total
C
C = capitalul
d = rata dobnzii
17
www.clopotel.ro
Iniial dobnda a fost legat de creditul pentru consum, apoi ea a nsemnat dreptul de a folosi
creditul cu destinaie economic productiv.
Factorii dobnzii sunt :
I. Productivitatea capitalului implic realizarea unei anumite rate a profitului. Profitul total este o
sum a dobnzii i a profitului net, evident c orice investitor i dimensioneaz afacerile astfel
nct s realizeze un profit total mai mare sau cel puin egal cu profitul net;
II. Lichiditatea care se refer la situaia creditorului ce prefer ntotdeauna forma de mprumut de
natur s asigure lichiditatea ;
III. Riscul nerambursrii - mprumutanii se preocup major de constituirea garaniilor reale n
vederea diminurii riscului nerambursrii ;
IV. Raportul dintre cererea i oferta de credite - oferta este determinat la rndul ei de factori ca
- nivelul economisirii ,
- nivelul veniturilor ,
- preferinele de consum ,
- inflaia.
Cererea este intercondiionat de cei trei mari debitori sociali : guvernul, agenii economici i
familia.
Nivelul dobnzii :
n rile cu o economie de pia consolidat s-a constituit un nivel de baz al dobnzii care este
un nivel focalizator al multiplelor niveluri ale acestei mrimi relative. Aceast rat fixat de o banc de
referin n condiiile medii date servete ca termen de baz pentru calcularea celorlalte rate ale
dobnzii situate n jurul dobnzii de baz.
n S.U.A. rata de baz a dobnzii este rata aplicat de bncile comerciale la creditele acordate
de aceste bnci pe termen scurt clienilor de prim rang. n Anglia i n lume este binecunoscut rata
LIBOR.
2. Curbele de randament
n aprecierea nivelului dobnzii un rol deosebit se acord din punct de vedere teoretic ct i
practic curbelor de randament.
Curba de randament este o curb continu care descrie relaia funcional ntre randamentul la
rata scadenei i numrul de ani ce intervin naintea scadenei pentru titlurile cu venituri fixe la un
moment dat.
Curbele de randament se rezum la anumite creane dar sunt semnificative pentru ntreaga pia
a creditului. Potrivit conjuncturii de moment, curbele de randament pot avea trei modaliti de
expresie:
1. Curba plat - arat c randamentele titlurilor pe termen scurt, mediu i lung sunt practic aceleai i
c raportul ntre cerere i ofert este echilibrat pe ansamblul pieei.
2. Curba orientat n sus relev c titlurile pe termen lung au un randament ridicat i sugereaz c
cererea de fonduri pe termen scurt este foarte puternic fa de cererea de fonduri pe termen lung.
3. Curba orientat n jos exprim faptul c titlurile pe termen scurt au un randament foarte ridicat de
unde rezult c cererea de fonduri pe termen lung este foarte puternic fa de cererea de fonduri
pe termen scurt.
CURSUL Nr. 10
1. Bncile comerciale
2. Originea si necesitatea bncilor de depozit
3. Operaiuni bancare. Riscul bancar
4. Ci de ameliorare a managementului bancar
1. Bncile comerciale
Bncile comerciale au aprut n accepiunea moderna n legtur cu dezvoltarea comerului i
acumularea de mari capitaluri bneti, expresie a dezvoltrii produciei, intensificrii schimburilor
comerciale si expansiunii economiei in general.
19
www.clopotel.ro
Participnd la dezvoltarea operaiunilor comerciale prin intermediul titlurilor cambiale, n mod
firesc aceste bnci s-au numit bnci comerciale.
n epoca contemporana locul i rolul bncilor comerciale sunt strns legate de calitatea lor de
intermediari n perspectiva relaiei economii-investiii, fundamentala pentru creterea economic.
Mobilizarea resurselor bneti ale agenilor economici i populaiei la dispoziia i prin intermediul
bncilor comerciale este premiza economic primordial a realizrii de economii care se constituie n
dubla ipostaza :
- venituri neconsumate ale perioadei curente
- cerere potenial pentru producia viitoare.
Agenii economici recurg la capitaluri proprii i la credite bancare n procesul de reciclare i
valorificare a capitalurilor banesti din economie.
Se creeaza in acest mod premizele unei ample redistribuiri a capitalurilor banesti printr-o retea
de intermediari care in exclusivitate sau cu preponderenta in cadrul sistemului bancar s-au constituit in
reteau de banci comerciale sau de depozit.
Bancile comerciale efectueaza urmatoarele operatiuni:
1. Operatiuni pasive - care constau in formarea capitalului propriu ,atragerea depunerilor si rescontul
(refinantarea)
2. Operatiuni active - operatiuni de creditare si de plasament care se deruleaza pe baza depozitelor
bancare constituite.
3. Operatiuni comerciale si de comision.- constituie un grup special de operatiuni ale bancilor
comerciale care privesc tranzactiile de vanzare-cumparare de devize efectuate cu prilejul mijlocirii
de plati internationale.
1. Operatiuni pasive .
Formarea capitalurilor proprii - bancile comerciale ca persoane juridice sunt societati pe actiuni
care isi constituie capitalul prin trei modalitati :
- pe baza capitalului social
- pe baza fondului de rezerva
- pe baza provizioanelor
Principala caracteristica a bancilor comerciale este ca in cadrul resurselor proprii, capitalurile
proprii detin cea mai redusa pondere, implicit este putin semnificativa capitalizarea profitului bancar
ca modalitate de reciclare si valorificare a capitalurilor banesti depuse.
Bancile comerciale isi constituie fondul de rezerva pentru acoperirea unor pierderi generate in
principal de insolvabilitatea unor debitori. De regula ,rezervele proprii constituite sub forma fondului
de rezerva ,ating ,la bancile comerciale o marime egala cu capitalul social.
Aceasta dimensiune a fondului de rezerva se justifica prin varietatea riscurilor bancare. Pentru
mentinerea unui plafon de lichiditati corelat cu o stare prudentiala,bancile recurg la constituirea de
provizioane care pot fi reglementate si se constituie cand sunt reglementate in baza unor acte
normative care urmaresc multiplicarea capitalurilor proprii sau provizioane de risc - pe baza lor putand
fi acoperite pierderi bancare care pot fi anticipate ,necunoscandu-se insa marimea si momentul
producerii acestor pierderi.
Atragerea depozitelor . Depozitele pot fi la vedere si la termen.
Depozitele la vedere se caracterizeaza prin flexibilitate in sensul ca depunatorii pot dispune
oricand utilizarea lor sub forma platilor sau retragerilor din cont, suma lor este relativ constanta pentru
ca platile din anumite conturi se constituie ca depozite in alte conturi,putandu-se vorbi in acest sens de
un volum minim a depozitelor la vedere.
Depozitele la termen sunt o conventie intre deponent si banca referitor la suma,durat si nivelul
dobanzii bonificate.
In Romania intrumentele cele mai utilizate de bancile comerciale pentru constiturea depozitelor
la termen sunt certificatele de depozit (la BCR certificatele de depozit se emit pentru sume de
100.000 ,300.000, 500.000, 1.000.000 pe 3 luni,6 luni si un an in conditiile unor dobanzi fixe pe toata
perioada de depozitare).
20
www.clopotel.ro
Pentru sume mai mari bancile comerciale folosesc ca instrumente de depunere la termen contul
de depozit. Clauzele de retragere si nivelul dobanzii difera in functie de banca.
Depozitele in cont curent - parte integranta a depunerilor bancare deschise atat persoanelor
juridice cat si persoanelor fizice,prin intermediul contului curent se evidentiaza o multitudine de
incasari si plati folosindu-se diferite instrumente de decontare ( cecuri, ordine de plata, foi de
varsamant). Toate operatiunile de cont curent au loc numai la solicitarea clientilor si necesita un efort
deosebit din partea organului bancar ceea ce face ca bancile sa bonifice in mod diferit soldurile de
disponibilitati din aceste conturi (se acorda dobanzi mai mici ca la depozitele pe termen).
Reescontul - modalitate de procurare de noi resurse de creditare prin cedarea portofoliului de
efecte comerciale unei alte banci comerciale de scont, dar de regula de emisiune.
Alaturi de reescont bancile comerciale practica lombardarea (acele operatiuni de imprumut
garantate cu efecte publice :obligatiuni,bonuri de tezaur). In acest fel bancile comerciale obtin de la
banca de emisiune resurse pe termen scurt.
Reescontul si lombardarea sunt operatiuni specifice recreditarii si refinantarii.
2. Operatiuni active.
Operatiunile active ale bancilor comerciale sunt de doua categorii :
- creditarea agentilor economici]
- creditarea persoanelor fizice.
Creditarea agentilor economici. Bancile comerciale si-au diversificat modalitatile de creditare.
Distingem ca produse bancare :credite pentru constituirea de active fixe acordate in general pe
termen scurt, credite pentru exploatare acordate pentru active curente (creditarea creantelor,
creditele de trezorerie).
Creditarea creantelor - distingem operatiuni specifice :
- operatiuni cambiale
- imprumutul pe gaj de actiuni si efecte publice
- operatiuni de report.
Bancile comerciale achizitioneaza efecte publice cu obligatia rascumpararii in termen scurt si
cu acelasi pret.Vanzarile-cumpararile de titluri ale imprumuturilor de stat constituie un procedeu clasic
de influentare a politicii monetare si de credit.
Creditele de trezorerie - credite acordate pe termen scurt (sub un an) pentru necesitati curente
legate de ciclul de exploatare si comercializare. Aceste credite cunosc doua forme :
- avansul in cont curent - apare sub forma liniei de credit sau a plafonului de creditare
- creditul pe termen mediu mobilizabil- este o refinantare la termen scurt pentru necesitati de export
sau stocuri sezoniere in agricultura.
Creditarea gospodariilor familiale si persoanelor fizice se utilizeaza frecvent pentru obiective
de interes general de ordin social (constructia de locuinte) ,sustinerea prin credite a nevoilor
curente (introducerea gazului in Constanta).
3.Operatiuni comerciale si de comision - privesc tranzactii in devize pe pietele internationale.
Bancile comerciale realizeaza profituri prin diferenta intre cursul de vanzare si cumparare a devizelor.
3.1. Operatiuni de comision - bancile comerciale actioneaza in numele si in contul clientului
efectuand operatiuni de plati, acreditive,incasso ,remiteri.
Remiteri sunt operatiuni de transfer la solicitarea clientilor a unor documente ,titluri, sume catre
terti.
Acreditivul este operatiune de plata conditionata efectuata de bancile comerciale in baza
documentelor de incasare si expediere a marfurilor, transfer de suma ca urmare a unei investiri de
incredere pe care clientul a acorda bancilor comerciale.
Incasso presupune efectuarea serviciului de incasare de catre o banca a diferitelor creante
apartinand clientilor sai (cambii, facturi, hartii de valoare).
Mandatul - operatiuni efectuate in numele bancii dar in contul clientului. Se refera la
administrarea de hartii de valoare si chiar de patrimonii (executori testamentari, gestionarea
fondului de tutela sau a diferitelor fundatii). Pentru operatiuni de mandat se percep comisioane
pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de prestarile de servicii si realizarea de profit bancar.
21
www.clopotel.ro
2. Originea si necesitatea bancilor de depozit
Bancile de afaceri sunt banci de depozit specializate in operatiuni financiare a investitiilor pe
seama depozitelor pe termen lung si a atragerii de capitaluri prin emisiunea de valori mobiliare. Ele se
constituie in epoca moderna ca modalitati de ameliorare a managementului bancar. Ele ofera clientilor
sprijin financiar direct prin participatiile de capital (cumparari de actiuni) sau indirect prin preluarea
datoriilor sub forma obligatara.
Bancile de afaceri indeplinesc si rolul de consilieri in managementul financiar al firmelor
incasand comisioane importante .
CURSUL Nr. 11
Bncile de afaceri
22
www.clopotel.ro
B. Societi de portofoliu ale bncilor comerciale sunt filializate, dar sunt necotate bursier (Societe
General, Credite Lyonnais).
C. Investitori i intermediari care dein aciuni la bnci i invers.
I.2. Rolul bncilor de afaceri n realizarea de operaiuni, achiziii i fuziuni
Realizarea de operaiuni, achiziii i fuziuni este un fenomen caracteristic, predilect al
concentrrii i centralizrii economiei. Frecvena acestui fenomen este dat de urmtorii factori:
- intensitatea transformrilor tehnico-tiinifice;
- mutaiile rapide tehnologice;
- schimbri rapide opiunile clienilor, n reelele de comer internaional.
Tendina de regrupare internaional se manifest prin aciuni concureniale bazate pe
consimmntul reciproc al prilor.
Deconspirarea secretului privind inteniile de fuziuni a condus n practic, n special n SUA la
ample creteri ale cursurilor, antrennd ctiguri mari, neateptate pentru deintorii de aciuni supuse
vnzrii i pentru intermediarii bine informai .
I.3. Rscumprarea integral pentru management (RIPM)
RIPM este o soluie financiar pentru privatizare care a aprut n Marea Britanie ( Leverage
Management Buy Out). S-au angajat 330 de operaiuni totaliznd 3 miliarde de GBL (lire sterline) i a
fost instrumentul principal al politicii de deznaionalizare promovate de guvernul Thacher .
Scopul acestor operaiuni este multiplu:
- perfecionarea managementului,
- creterea nivelului managerial,
- creterea competitivitii companiei.
n condiiile economiei de pia se realizeaz urmtoarele cauze tipice care genereaz decizia
deintorilor companiei de a recurge la operaiunea de vnzare n vederea RIPM:
Conformaia divers i neconsonant a companiilor, de regul societi pe aciuni, datorit angajrii
n mai multe ramuri de activitate n scopul evitrii riscului i/sau pentru extinderea posibilitilor
de valorificare a capitalului social, conglomerat unde prin achiziii i fuziuni de aciuni ale unor
companii juridic-independente se nregistreaz decizia renunrii la tipuri de activiti ndeprtate
ca ramur sau teritorial de liniile principale de dezvoltare. De aici nevoia de a vinde.
Substratul financiar este posibilitatea de a obine resurse pentru ntrirea poziiei celorlalte
companii sau accenturii investiiilor pe noi direcii.
Transmiterea companiilor individuale sau familiale care din cauze naturale, financiare sau fiscale
nu pot fi preluate de motenitorii legali i sunt deci supuse transferului de proprietari.
Unde companiile sunt slbite, au dificulti n administraie i decid s vnd, lsnd loc altora.
Companiile slabe bursier se revalorific prin vnzare cptnd o valoare economic real.
Companiile se atribuie curent managerului care cunoate punctele forte i slbiciunile putnd
dezvolta afacerile deoarece o cunoate cel mai bine. Din acest motiv prolifereaz RIPM n rile
dezvoltate.
Condiiile de efectuare ale RIPM:
1. Gradul nalt de ndatorare (participare larg a creditului). Raportul dintre fonduri mprumutate i
surse n SUA este de 1 : 10. Se consider poziia de acord bancar ca fiind vital. Au aprut
intermediari specifici societilor financiare (societi de venture capital = capital de risc).
Societile de investiii specializate au un bun nivel de inginerie financiar n msur s sprijine i
s controleze cadrele de conducere ce i-au asumat RIPM att n momentul achiziiei ct i
ulterior.
2. Succesul acestor operaii este legat de potenialul i dinamismul burselor de valori care pot crea
cadene favorabile dezvoltrii pentru ntreprinztorii angajai n procesul de RIPM prin asigurarea
lichiditii capitalurilor investite.
24
www.clopotel.ro
- sunt ncredinate unui depozitar sub supravegherea unui girant care trebuie s fie obligatoriu
acionar al fondului,
- retragerea, rscumprarea prilor este interzis un numr de ani (3-10 ani) pentru a se asigura
investirea capitalului pe termen lung.
Cluburile de investiii s-au nfiinat n perioada recent intenionnd iniierea n tehnica bursier
i atragerea de economii n vederea fructificrii acestora pe baza achiziiilor de valori
mobiliare.
Pornind de la un aport modest membrii clubului cotizeaz lunar n vederea dezvoltrii
activitii. Sunt maxim 20 de membrii.
Elementul comun tuturor societilor financiare de investiii este transparena fiscal care se
realizeaz prin aceea c veniturile obinute prin aceast form de plasament nu sunt supuse impozitrii
la surs.
CURS 12
Bncile i instituiile de credit specializate
2. Leasingul si factoringul
Instituiile de credit specializate in leasing sunt verigi relativ noi ale sistemului bancar.
Operatiile de leasing au inceput in SUA in 1952, s-au extins in mai multe tari in 1962. Prezinta un ritm
unic de crestere economica cifrat la 25% anual.
Trasaturile leasingului :
- operatia de inchiriere de utilaje sau echipamente industriale care apartin bancii sau societatilor
financiare (SIF)
- bunurile care se inchiriaza sunt achizitionate special pentru a satisface nevoile chiriasului in cauza
- partile contractului convin incheierea ca o etapa intermediara
- scopul final al operatiunii este achizitia de catre chiriasi a bunurilor respective la un pret convent
prin considerarea platilor anterioare facute cu titlu de chirie
Pentru banca sau societatea financiara leasingul asigura :
- un plasament avantajos al capitalului
- garantia bunurilor incredintate chiriasului
- procurarea bunurilor de catre chiriasi fara a antrena bunurile proprii
25
www.clopotel.ro
- posibilitatea recuperarii in cativa ani a sumei investite prin preluarea cu titlu de cumparare a
bunurilor de catre chiriasi
Leasingul se substituie astfel creditului. Caracterul de credit al operatiunilor de leasing decurg din
urmatoarele elemente :
1. Operatiunile se refera la plasamentul capitalului disponibil al unitatii specializate pe aceste
operatiuni
2. Factorul hotarator in determinarea profitului care revine banci este nivelul dobanzii practicate
3. Angrenarea capitalului se face pe termen mijlociu, potrivi specificului operatiunilor de investitii
4. Garantia materiala a operatiei, caracteristica creditului este inclusa si asigurata in proporii mai mari
si conditii mai bune
Formele leasingului
- Leasingul mobiliar priveste utilaje si alte bunuri materiale : tractoare, utilaje de constructii, vapoare
etc
- Leasingul imobiliar se refera la : birouri, locuinte etc.
- Leasingul industrial, este cea mai importanta forma, are in vedere : instalatii complete (fabrici)
Operatiunile de factoring implica aparitia, in raporturile de credit, in relatiile intre vanzatorul creditor
si cumparatorul debitor, al unui nou pesonaj numit factorul. Acest agent, factorul, a fost determinat de
interesul vanzatorului creditor de a obtine rapid sumele datorate de clienti si de a-si declina sarcina
evidentei si urmaririi debitorului in caz de neplata. Factorul preia in sarcina sa, de la creditor, titlurile
de creanta asupra debitorului devenind beneficiar, preluand asupra sa riscul situatiei de neplata a
debitorului.
Pentru creantele preluate factorul plateste agentului platitor valoarea creantelor diminuata cu
comisionul sau. In acest fel nevenindui (prin diminuarea valorii nominale a creantei pe care urmeaza sa
o imcaseze) :
- dobanda aferenta pana la scadenta creantei
- comisionul aferent efectuarii operatiei propriuzise de incasare a creantelor
Acest sisistem de factoring este favorabil furnizorilor care fac frecvente livrari in loturi mari , care au
activitate sezoniera sau clientela dispersata. Acest fapt permite extinderea factoringului prin unitati
specializate
CURSUL Nr. 13
Bancile de comert exterior si rolul lor in sprijinirea comertului
Ca una dintre cele mai importante actiuni de sprijinire a exporturilor si participare a statului la
activitatea bancara s-au extins in ultima perioada in tarile dezvoltate ca veriga specializata a sistemului
bancar bancile de comert exterior.
Activitatea bancilor de comert exterior din punct de vedere al continutului operatiunilor se
grupeaza astfel:
operatiuni uzuale bancare decurgand din schimburile internationale (plati si incasari in relatiile cu
strainii)
operatiuni de creditare prin intermediul acceptarii scontului,creditelor documentare (scrisori de
garantie,acreditive)
procurarea resurselor de refinantare pentru operatiuni de comert exterior prin rescontarea catre
bancile de emisiune ,case de economii (institutii de credit) prin resurse bugetare si prin emiterea de
obligatiuni (pe piata interna si externa)
participarea la crearea societatilor comerciale,bancare,financiare cu activitatea de comert exterior
(interne sau mixte)
facilitarea tuturor operatiunilor de credit ,garantare si asigurare a creantelor,de mandat si comision
de natura sa sprijine operatiuni de comert exterior si/sau export.
Caracteristic bancilor de comert exterior in perioada actuala este faptul ca ele concentreaza,
promoveaza si dinamizeaza expansiunea comertului exterior,ele nefacand concurenta celorlalte banci.
26
www.clopotel.ro
In operatiunile derulate prin bancile de comert exterior statul are o participare substantiala prin
intermediul finantarii bugetare si acordarea de facilitati in derularea operatiunilor de comert exterior.
Prin insasi cadrul lor statutar bancile de comert exterior nu-si propun sa monopolizeze
deservirea bancara ci sa coordoneze si sa coopereze cu celelalte banci de ramura si/sau de afaceri.
Principalele operatiuni de creditare derulate prin bancile de comert exterior se pot grupa in
functie de destinatia lor si sfera de utilizare. Astfel deosebim:
- credite furnizor - acordate furnizorilor
- credite de prefinantare - destinate inlesnirii operatiunilor de fabricatie si desfacere a
produselor
- credite cumparator - acordate cumparatorilor
Creditul furnizor - este creditul acordat de catre exportator cumparatorului extern sub forma
marfurilor care fac obiectul contractului de creditare fie pe termen mediu (2-5 ani) fie pe termen
lung (maxim 10 ani). De fapt furnizorul nu este dispus sa crediteze nici pe termen mediu si cu atat
mai mult pe termen lung, el oferind creanta la vanzare bancii sale prin operatiuni de scontare,
forfeting.
In creditul furnizor se include creditul cadru acordat pe baza unor acorduri bilaterale de export
care cuprind conditii uniforme si in majoritatea cazurilor importante facilitati. Aceste credite sunt
expresia interventionismului statal in economie si a promovarii prin acorduri guvernamentale a
exportului de catre anumite tari.
Creditul de prefinantare - facilitatile de creditare acordate prin actiunile statale in domeniul
sprijinirii exportului se extind si asupra operatiunilor de pregatire a exportului. Deosebim creditele
"revolving" care functioneaza prin acordarea unor transe de credit in functie de necesitati pe
termen de pana la un an cu posibilitatea innoirii lor actionand ca un substitut al fondului de rulment
in vederea stimularii exportului.
Creditul cumparator - se identifica cu creditele pe termen lung acordate importatorilor de utilaje si
echipamente si ele se deruleaza pentru valori considerabile aferente unor proiecte de investitii
importante national (finantarea se face de organismele statale).
Linia de credit (creditul stand-by) - este una dintre cele mai recente forme de credite in
relatia intre banci si intreprinderile guvernamentale in relatia achizitionarii de pe o piata externa a
marfurilor putand fi socotit un credit cumparator.
In relatia creditarii institutiile guvernamentale preiau posibilitatea controlului derularii
finantarii lor putand cere intreprinderilor creditate dari de seama financiare, periodice asupra situatiei
utilizarii creditelor. Ele au o tendinta de crestere in ultima perioada.
Procesul de economisire - asigura una dintre putinele forme de finantare proprie a bancilor.
Experienta tarilor dezvoltate pe linia concentrarii resurselor economisite la un moment dat arata ca just
utilizate sumele economisite de populatie si companii reprezinta o resursa considerabila pentru
capitalul financiar bancar rivalizand de cele mai multe ori cu economiile intreprinderilor.
28