Statutul esteticii

Reflectii despre arta si frumos au existat inca din antichitate. Termenul de

estetica este formulat de Baumgarden si insemna stiinta cunoasterii senzoriale.
Estetica ca disciplina distincta ca o generalizare/teorie cu privire la frumos
si/sau arta apare in sec. XIX lea. Pana in sec. XIX estetica era parte a filozofiei
sau o parte a teoriilor despre arte (tratate de arhitectura, sculptura, pictura,
retorici, stilistici, poetici etc.).
Arta este nucleul concentrat al frumosului, este frumusete centrata
asupra ei si siesi suficienta si este frumusete libera neaderenta fara finalitati
practice.
In timp s-a vorbit pe deoparte despre stiinta si arta. Grecii au meditat cu
precadere asupra ideii de frumos si asupra artei.
Romanii analizeaza formule si tehnici expresive.
In evul mediu teologii au pus arta in relatie directa cu divinitatea.
Renasterea dezvolta o arta laica de structurile artistice naturale de corelatia
artei cu universul si omul.
Max Bense distinge intre orientarea Galileica(analitica, factologica,
stiintifica, informationala) a esteticii orientarea hegheliana speculativa. In
analiza frumosului artistic sau estetic exista o tripla specializare:
- Criticul de arta individual
- Teoreticianul de ramura particular
- Esteticianul general
Teorii particulare ale artei muzicale, plastice, literare. Metode particulare
contemporane(lingvistice, sociologice, psihologice).
Esteticianul are atat o viziune calitativ filozofica cat si un spor cantitativ al
intinderii fenomenului de arta.
Estetica este teoria frumosului;teoria artei; teoria obiectelor;
estetice;teoria experientelor estetice. Aceste teorii au deopotriva un caracter
analitic si sintetic dar si caracter normativ.
Estetica descriptiva stabileste fapte proprietati considerate a fi frumoase si
descrie experiente provocate de obiectele frumoase.
Estetica normativa stabileste reguli, norme, canoane de frumusete si obiecte
artistice de calitate.
Estetica franceza a sec. XVII era normativa.
Estetica britanica a sec. XVIII era descriptiva.
Explicatia estetica poate fi fiziologica, psihologica. Estetica este o disciplina
noua.
Metodologia esteticii este ansamblul distinct si unitar de metode tehnici si
procedee de investigare. Aceste tehnici depind de tipul si tematica esteticii.
Metodologia esteticii este receptiva la innoirile artistice si la innoirile din
alte sectoare. Este receptiva la dezvoltarea stiintei, la generalizarea filozofica, la
evolutia generala a civilizatiei.
In analiza esteticii nu trebuie sa uitam ca subiectul estetic este fiinta
creatoare constienta. Obiectul estetic are o existenta individuale de eul care l-a
creat.
T. Vianu: este necesar sa cunoastem faptul ca orice tip de metoda de
cercetare aduce un spor de cunoastere, aduce o perspectiva noua, ele sunt
necesare nu si suficiente.
Estetica este investigatie cercetare interpretare.
Structurile estetice
Esteticul categorie de larga generalizare ce se afirma in structura
expresiva si armonioasa a lumii in forta de sugestie in capacitatea de a place si
a incanta.
Sfera esteticului: opera de arta, produsele creatiei, mediul muncii omenesc,
urbanistica, relatii interumane.
Natura prin structura ei materiala contine premise estetice: armonii, linii,
culori, proportii spatiale, rapoarte de durata.
Corpul uman este un caz particular al esteticului natural.
Natura poate devenii suport al valorii estetice sub trei infuente principale:
1. Prin elementele ei particulare constitutive: miscari, sunete, lumini, forme
etc.
2. Prin obiecte individualizate, rezultat al combinarii elementelor sale.
3. Suport in totalitatea ei (Al. Dima)
Estetica industriala a consacrat o profesie noua: design industrial.
Integreaza in conceptul de frumos si functionalitatea. Are o corespondenta
asupra raportului frumos util, forma functie, mijloc scop prin prisma
raportului economic al finalitatii ei.
Produse individuale de consum : mobila.
 Produse vestimentare: tesaturi decorative. Capata valente estetice fara a-
si pierde functionalitatea, utilitatea si fara a ne debarasa de criteriile
economice.
Urbanismul capata arta prin reteaua de autostrazi, cladiri, spatii verzi,
locuri de agrement, spatii comerciale.
Estetica in relatiile interumane: reguli de politete si comportament si in
genere gandurile, sentimente, vointa, faptele semenilor pot capata o
incarcatura estetica a respectului a tolerantei a bunei canvietuiri. Esteticul
interfereaza cu eticul, frumosul interfereaza cu ce este bun si drept.
Multe ceremonii, festivitati, au si valente estetice pregnante, parazite,
demonstrative, sportive.
Conditiile de locuit pot intra in zona esteticului (compartimentarea,
distribuirea spatiilor, vitrine, publicitate, iluminatul, mobilier urban).
In arta este dominanta functia estetica.
Valoarea estetica
daca vrei sa te bucuri de propria ta valoare, atunci ofera valoare
lumii.(Geothe)
Valoarea : fenomen relational, ea nu exista in sine, nu se reduce nici la
idealitatea trairilor subiective ci fiinteaza ca unitate obiectiva ca suma a
insusirilor lui demne de a fi pretuite de subiectul valorizator.
Universul valorilor este diversificat:
Valori:
- Materiale reale
- Spirituale ideale
- Ale lucrurilor
- Ale persoanelor
- Obiective
- Subiective
- Relative
- Abstracte
- Permanente (adevar, bine, frumos, libertate etc)
- Politice
- Etice
- Stiintifice
- Religioase
- Filozofice
- Artistice
N. Hartman : intre valoare si nonvaloare se cuprinde o intreaga gama de valori
estetice mai inalte sau mai joase.
Valoarea estetica reprezinta arta.
Valorizarea artistica are in vedere productia, creatiile faurite dupa legile
frumosului. Natura viata sociala si arta au premise estetice. Exista criterii
extraestetice (politice, stiintifice etc.)
Atitudinea estetica
Este relativ autonoma fata de celelalte atitudini. Ea s-a desprins treptat
de etic, politic, filozofic, utilitar cu care initial in antichitate si evul mediu formau
o atitudine sincretica totalizatoare.
Individualizarea atitudinii nu inseamna izolarea lor ptr ca toate atitudinile se
afla in raport de interdependenta si interactiune.
In atitudinea estetica mergem pe 3 linii: atitudinea estetica la nivel
creator, interpret si receptor.
In arta sunt solicitate 3 lucruri:
- Deschiderea spirituala
- Judecata sensibila
- Valoarea si ierarhizarea
Dat ul estetic se regaseste peste tot in natura, in relatiile interumane, mediu
ambiant, produsul invidual, arta.
artistul adevarat vede frumosul pretutindeni si stie sa-l scoata de oriunde. (N.
Iorga)
Izolarea atitudinilor estetice de restul atitudinilor duce la estetism.
Teoriile estetizante neaga ponderea altor valori.
L. Blaga: estetismul se face vinovat de 2 mari lucruri: tendinta de izolare
si purificare estetica a artei cu consecinta evaporarii substantei ei si a doua:
nazuinta de a instala heghemonia esteticului atat in cultura cat si in viata reala."

Gustul si idealul estetic

Gustul estetic este modalitatea de cunoastere a valorilor estetice. Reactie

spontana cvazireflexiva de placere sau neplacere fata de aspectele estetice ale
realitatii.
Gustul estetic este de esenta subiectiva, spontan si variat ca si gustul fizic.
Gustul este individual:
1. Eu-ul indivizibil
2. Produsul datelor ereditare psihofiziologice ale eu-lui dar si produsul
datelor de cultura acumulate in procedeul educational.

Gust national
- Repere estetice ale unor popoare si notiuni intr-un cadru
geografic si demografic bine precizat
- El evolueaza functie de istorie
Gustul vremurilor
Gusturile si gesturile se schimba dupa vremuri. Include gustul majoritatii.
Gustul : atitudine axiologica, opereaza selectii, ordoneaza ierarhii si sub semnul
ratiunii gustul are tendinta de a se constituii in judecata de gust determinat
istoric si social.
Judecata de gust este prima treapta a judecatii estetice.
Idealul estetic isi are originea in praxisul vietii sociale. Reprezintarea
mentala in care concretsenzorialul se coreleaza cu general-rationalul.
Idealul estetic nu este utopie sau vis, el este criteriul de selectie care
guverneaza crearea si receptarea valorilor estetice.
Idealul estetic orienteaza si ofera valoare gustului estetic.
Gustul psihologic = comportamentul psihologic al atitudinii estetice.
Idealul estetic = comportamentulrational al atitudinii estetice.
Idealul estetic se concretizeaza intr-un produs, intr-o creatie cu o finalitate
primordial estetica in cadrul procedeelor de creatie artistica.