GHIATA, SUSPENSIUNILE $I SPUMA MURESULUI DE I. LEPSI Observafiunile pe care le descriu in articolul de fata, au fost faicute la Muresul de tanga Ordstie. Ele fac parte din cercetarile hidrografice si hidrobiologice pe care, cu intreruperi, le-am in- treprins intre anii 192/—1931. 1. Ghiafa Muresului Formarea ghiefei fluviale este unul dintre cele mai interesante fenomene hidrografice. Asupra explicatiei, parererile oamenilor de stiinfé sunt incd disparate, mai ales din cauzd cd observarea di- rect a paturilor mai adanci ale apei, — paturi unde dupa parerea multor autori (Altberg, Loewe, Reymann, ¢. a.) ar incepe ingheful, — este foarte dificil4. Deaceea trebue s4 ne restrangem la studiul direct a ceea ce se poate observa la suprafafa rdului. Din cauza migcarii sale, apa curgatoare nu ingheafa la 0°. Cand inst temperatura rdului scade sub 0°, treptat-treptat apare in apa curgdtoare ghiaf rdsfiraté, de consintenfa zdpezii afanate. Aceast’ ghiati araté ca si cand ar fi cdzut in rau zdpada proaspata, fara s4 se topeascd in apd. ,Zd4pada“ submersa, plutitoare, formeaz4 graémezi moi care, fiind transportate de apa curgdtoare gi frecandu-se de zdpad4 sau ghiafa malurilor, capata margini ridicate. Viteza apei find mai mic& spre mal decat spre talweg, gramezile pot capita o oarecare migcare de rotafie: in sensul ceasornicului langd malul drept si invers langd cel stangea inaintarii punete lor Ar curentul fluvial riya), sub propulsiunea dinsp) if acestei ial da fluvialé au o « fa; diametrul lor $i frecarea de de unde se intinde mogend gi are aspectel $€ produce mai ales in | esi) adusa cs cure sul apel. , se deosebesteGHIATA, SUSPENSIUNILE $1 SPUMA MURESULUI 41 - un interes deosebit este ghiata (,,Z4dada“) difuza, rasfi- de origine submersi. Asupra genezei acestei ghefe s’au ivit Pp e diferite. Nu se stie inc sigur daca formarea ei incepe tot- wna fixaté de fundul raului sau gi liberd, in apa adaned. Inad- jl4 ne pare ipoteza ci ghiafa submersa s’ar forma din cristali ulusi la suprafafa raului, dusi apoi la adancime. Impotriva acestei icafii vorbeste si greutatea specifica mai mica a ghefei decdt ape, Intre temperatura de inghet si viteza apei este legatura. La mite temperaturi- subd 0°, ingheful se produce la un anumit minim imiscare. Din cauza amestecirii continue a apei ce curge, trebue die. ca in largul*) raului te: peratura ei este aceeasi le ‘spre a putea mentine apa lichida. Anumitelor viteze ere pine -anumite temperaturi de inghef critice, locurile cu cel dintaiu ele sunt mai mici spre fundul raului. Acolo deci va incepe sa eze ghiafa difuzd submersd, care avand o densitate mai va ridica — mai ales dacd este in cantitate mare — la 4, unde va forma cunoscuta ,,z&épada“ plutitoare, e supus raul deschis. Sub acel inveli protector insa, funial incdlzi dela paturile de litostera de sub el*) incat s'ar putea ‘inde de ghiata care, in fine, s’ar ridica la suprafata. In acest i, fundul este deci mai cald decat aerul, chiar trebue sa fie ‘avem in vedere si apa vadoasd care este mai calda gi se in- difuz in rau. ‘) Intinsurile dela margini se acoperd mal de vreme cu ghiata autohtond gi nu au 8 nicl sna verticale ale apel spre ase putea forma ghiafa submersi, rsfirats, la adancine, mit, apr tne Influinta geotermlea), de ‘oximativ temperatura medie anuali a regiunii ja noi circa 9°,f structura ristoayy nu se formeari numai Me fundul rAutui oj sunt prea mici ANU Inghepa, suri, prin eliborarea ea) duce din solidificares pa Fepede a virtejurilo iri deosebit de favor Cand, Cun se are la suprafa(ii azii 80 calorii cldurd sufi Prin ur iti de volum de ap lidifice spontan «| firarea ghefei sub: 1 O'1" este foart mplex de interdepen Face in salturi (dc ia d de timp minima nied, iar gradient! titatea de callus uirgétoare “singur din cel 3 aut a futuresGHIATA, SUSPENSIUNILE $F 8PUMA MURESULUL 40 Acoperirea numal cu ghiaja autohtond este probabil regula in ‘eursul superior, unde Muregul nu are decat dimensiunile unui panda, Unde ins lifimea lui este de zeci de metri, mecanismal Inghetulul ‘devine complicat deoarece migedrile apel gi corpurile solide plutitoare — printre care slolurile gi ghiafa difuzd submersa — nu dau rigaz i se Intdlneasc’d’ — unindu-se apol in largul rdului — fgiile (ari Pig. on. 1. Muregulul i tnoeputal tnghetulul pein fAsil de ghiat& autohtond (la sang) a cscoldalt (in Modialitiifile de inghet complex sunt foarte variate gi nu depind, numai de tipul de ghiatd ci gi de configurafia rautui, viteza ta) gi slolurl alohtone (la dreapta In fund), 23 Dee, ei, structura malurilor, etc. Unde, la Muregul inghefat, ghiafa autohtona (litorala) s'a_putut tine, ea este formati, cand privim raul vertical, din’ fagii fusi nme, raizemate cea tAnird pe cea vecind, mai bitrand. De obiceiu, te fAsii fusiforme sunt legate, cu o parte a periferiel lor, de mal 4Tanga alta, cand jo, biri (prin Schimbiir) itoare; ete.), la margines { | muchii Tidic r u zipezilor plutitoare didala, Tala, ne- tin sistem de ghiag fafa acoperitoare 4 @ produce ghiaja poate intrece dej se micso iri destul de puGHIATTA, SUSPENSIUNILE $1 SPUMA MURESULUL sh © transport’ Muresul iarna, cdnd este inghefat. La puri- apei contribue faptul ca, probabil, in momentul solidificarii ei » de nomol suspendat servese drept nuclee de inghef. Dealtfel, in genere anotimpul celei mai mici eroziuni, mai ales c& ipsa de ploaie siroirea inceteazt temporar. Din cauza lipsei de juni, apa Muregului arati, cand este inghefat, verde, cum se vede niciodati deoarece in anotimpul cald afluenfii lui jodigul Transilvaniei sunt totdeauna tulburi. In timpul desghe- ; raul este tulbure, probabil si din cauza suspensiunilor ce ‘A cuprinse in ghiata, eliberate prin topirea ei’). Suspensiunile sunt, fireste, in cantitate cu atét mai mica cu proba de apa este mai aproape de suprafafai, gi cu cat nivelul lui este mai scAzut. Bundioara in 9 Aprilie 1929, cand nive- lui era aproape normal, cantitatea suspensiunilor era, la su- , exact de 1% din volumul apei, deci foarte mare in com- rafie cu alte ape curgétoare. 25 Martie 1930, cAnd nivelul Muresului era peste normal, siunile erau, in apa dela suprafati, de 2,6%o din volum. — Cantitatea suspensiunilor transportate la adancime este cu mult ‘mare decat la apa dela suprafaté. In 17—19 Octomvrie 1930 oar, la suprafatai erau numai 0,35", la 50 cm, deasupra fun- 0,6°s, iar la numai 10 cm. dela fund 0,9" suspensiuni, deci yreo 3 ori mai multe decat la suprafafa, desi adancimea totala era, in acel loc, decdt de 1 metru. In 24 Nov. 1930, cand nivelul Muresului crescuse mult, am entrifugat dela suprafata 3,2°loo suspensiuni. Cu privire la cantitatea relativa a suspensiunilor transportate, luresul intrece deci pe celelalte rauri ale Europei, la care s'au icut astfel de masurari. 4) Contribue desigur si coraziunea, de catre sloiuri, a matului. 4"Proaspat jy, Pind vorty; i OCupAm cd: PH eratic py: Cte) stint cx; 0 parte din acele , Majoritatea prafata, und a Cu varteji relativ oeziune, ade: ia apei cuprins: pumoid destul dcMORESO a Sspumei deoarece aerul din bigicufe, fiind volumul incdt urcarea presiunii interne le poate contribue i faptul c4, peretii basicutelor incal- in viseositate, mai ales dacd pierd si ap4 prin e fixeaz4 intr’un loc solid, bundoard la mal, u fara s4 colaboreze. Ea poate s4-si men- frecata intre degete, nu se mai simte ume- 84 ridice spuma uscatd si s’o poarte prin aer, Pe pamant, uneori fara s’o fardme. In felul acesta re se gasesc mai intotdeauna in spumd, pot fi indite pe uscat. Hur Scoasd in 25 Martie 1930 si transportata wreo 3 km. existé in laborator incd 2 zile mai tedus4 ca volum decat la inceput. In stare proa- mult nomol dispers care in borcan se depune _ aceasta nu nimiceste spuma ci-i micsoreazéi este format din graunte minerale, se gasesc -microorganisme, bundoara flagelate unicelulare pa monadinelor, flagelate coloniale (Oikomonas ?), -microstoma, '§. a. Monadine incolare se gisesc si inUND DER SCLAUM DES MUREACH HUSH 95 Hine vollitindige Biadecke yor wellerer inten- d evehiitel ist, worden Erdwarme, Zorseteyngar He wnwie Aufiriel das sitgende Grundels, we heben, Zur Loslisang des Grandelses tragt wobt Hh austrelende, viel warmere Grundyasper bel, ng dos Grundeises lat somit dig Annaline yertikaler ‘Treibschiwe allt sich cusammen, sundel ale bein Fis u.8,w., ab und erlihrt dabei eine Aufwulstung wimmender ‘Vellerschnee), Wo Ulereis oder Uler mit Reibung geraten, rollt er wegen einseitiger Behinderuny i rundet sich dabei ab; gleichevitig wird auch das Ufer~ 5 Muresch setzt sich somit aus folgenden Bis-Fasies ‘glattes, gut durehscheinendes, an Ort und Stelle yom Bis (Eisfliigel), Wenn seine Bildung Unterbrechungen Zuwachsstreifen am Rande aufgewulstet wurde so be- st aus spindelitirmigen Streifen, nei ‘Tellerschnee entstandenes ‘Tellereis. @ Schallen homogenen Bises, meist durch Druck regel- menten setet sich — qualitatiy und quantitativ. natiir- faltig — die Eisdecke des Flusses ausamen, so dass seine einen sehr unregelmissigen Anblick bietet, (Siete sie Pig.) 2, Suspensionen, Teilchen (schwebenden Sedimenten) ist der Mureseh ‘Wasser sehr triibe, mit Ausnahme des Winters wo es praktisch rein ist und schon grin erscheint, In der war- Kann bei Hochwasser die schwebend mitgeftihrte Sehlamm- ‘Wasservolumens erreichen, was hauptsdchlich auf die Gber- (Tone, Lehm, Sande, Erden, ete.) des siebenbiir- ren ist. verschiedenen Tiefen gleichzeitig mitgefihrten Schlamm~ fiirlich Unterschiede. Z. B. waren im Oktober 1930 bei m, tiefen Stelle des Flusses an der Oberilache j, und 10 cm. diber dem Boden 0,9°/, Volumen-Iwimmenden Fremi- yon unten au Schaum, weil es Luft zum Platzen Erdboden role nl eT nsport mf) rund 2°/, Merindol 1,5%/