Tndrumarea oamenilor muneii in ti
vizitarii muzeelor
De OCTAVIAN FLOC,
Rolu! muzeetor ca institutii cultural-edueative, — =
Sarcina principal a mmneclor noastre, in special muceelor istre
regionale si raionale, este munca cultural-edi i elesiuath
baza_expozifiilor muzeale, edheallve se tab elennia I
Muzecle sint intre asezartinicle noastre culturale unul dintre instrue
mentele cele mai eficace in formarea concepticl materialist asupra lumit
st asupra deavoltarii societatii; mijloace de prima mind in culluralizarea
tmaselor, Ele exercila o influen{a intensd asupra’ vizitutorilor pentri a le
larei si completa cunostintele.
Ridicarea niyelului cultural al maselor de vizitatori prin obtineren
de cunostinte cit mai temeinice asupra naturii raionului, a regiunii sau a
farii, despre trecutul lor istoric, despre trecutul de hupta al poporului, des
pre realizdrile si suecesele transformnarii economied pe baze soctaliste ete,
sint sarcini importante ie ninzeelor noastre. *
Rolul pozitiv al muzeului ca institutie cultural-educativa de masa este
determinat de starea expozitiei, de nivelul ei ideologie politic $i stiintifie, de
bogiitia materialului expus si de prezentarea justa a expozitiel maselor de
vizilatori, printr-un ghidaj, priniro indrumare adeevata,
Acolo unde nivelul ideologic-teoretic al expozitiet muzeale este sed:
aut, redus va fi gi rolul ei cultural-educativ, Pe fondul unei asemenea ex-
pozitii nu se ¥a putea obtine un rezultat multumitor, nici in opera de Ine
Arumare a. visilatorilor
Tot atit de infructuoasa va fi munca de indrumare st In cazul cind mu-
zeul nu are la bazé o temcinicd activitate de cercetéri ytintitice, pentn a
se cunoaste specificul regiunii privitor Ja natura si istoria acestela.
La fel, nu ve poate dice o buna munca de indrumare, dach explicarea
expozitiel ‘in timpul excursiel nu va fi axata peo temeinicd cunoas-
{ere a principiilor de organizare # muzeulul, a tematicel si a plann-
Ind saw grafic,
Noul tip de muzeu, :
a j igi va alinge scopul > ;
aun ed el wa fi astlel organizat $i prezentat viaitatorilul ea acesta
trecind de la sala la sali, de la vitrind Ia vitrind, s4 Me cuprins de un spic
# eu ee muzeului ne va da o idee justi
supra originil universului, a vielli sl a velulloarelor ca gi asupra cont
pe care incercam si dorim si-l ob{inem, numat
stiintele naturil a ‘are stau la
ea si minea de-
i 1
Scopul muneii de indrumare.
“Am ionat mai sus ca rofl pozitiy al mizeului ca instilutie cul-
fural-educativa de eee este determinat de nivelul de crganizare a expo-
guici si de buna indrumare a vizitatorilor in timpul excursiilor in muze
. — Scopul muncii de indrumare este acela de a face ca_piesele pre-
zeniale in expozitia muzeala sd fie cil mai graitoare, cit mai profund in
telese de ciitre vizilatori, pentru ca oamenti muneli sa-si insugeascd o serie
de cunostinje privitoare la temele pe care le reflecté muzeut.
— Indrumarea muzeala are si scopul de a imbogati cunostintele da-
- — bindite ja cursuri si in scoala de calre oamenii muncii si tineret, de a -
aproiumda aceste ciinostinte, sat de w sintetiza diferitele fenomene ale na-
{urii sau ale societa{ii omenesti, explicate prin prezentarea jusia a exna-
— © all sarcin’ a muncii de indrumare in muzeu o constiluie lupta 4
pentru combaterea nestiintei, misticismului gi a superstitiilor.
— Muzeul si indrumarea muzea'i mai au ca scop cullivarea iubirit
de patrie st educarea socialists a maselor de vizitatori in spiritul interna-
tionalismului protetar.
a
Principii de indrumare.
Concentrarea indrumarii pe anumite principii de indrumare muzeala,
condifioneaza in mare masuira reusila muneii in pregentarea expozitiei in
fata vizitalorilor.
— indrumatorii care dan explicatii tn’ muzeu — ghizi, asistenti, dir
rectori — trebuie-siasigure prin explicaliile lor o imbinare armonioasa
jnire tematica de organizare a expozitiel muzeale si obiectele prezentate
iq vitrine impreuna cu materialele complementare.
A expune tematica, fr
ce legitura cu exponatele sau, invers, #
fnsira obiectele in mod mecani nta tematica pe care ele tre-
Duie si o reflecte, inseam’ a face o munca gresita, incompleta
— Un all principiu th munca de indramare il constituie scoaterea in
nla a specificului regional. Tndrumarea oamenilor muncii 189
Se inlelege ca intr-iin muzeu regional sau raional’ particu!
turii, economiei, istoriei regiunii sau a raiomului, de pila, Aah ote
ineadreze fn istoria generala a {arii.
_ _— © alla conditie a bunei indrumari este ca explicatiile in’ muzeu sé
fie stiin{ifice, placute si sugestive; expunerea sa se facd intro forma vie
si atractiva pentru a se crea si mentine de la inceput si pina la sfirsit le-
ealura intre ghid si vizitatori,
— Pentru 2-si ajunge scopul, activistil de muzeu ya trebui si posede o
piegatire profesionala temeinica, si-si instiseasca principiile materialism
lui didlectic gi istoric; si patrunda tematica muzcului, planul grafie, si sa
fie calauzil de un spirit pedagogic, Buna pregatire stiintifiea a activistului
de muzeu ma nur 4 ti da. siguranta in expunere in fata vizitatorilor, ef
fi oft pilitatea de a fi explicit, clar in explicatil, lipsit de confuzil,
fatoné
tiei muzeale, activistul de muzeu trebuie si fie ca-
pe vizilatori la conclizii juste,
ljuzei in fata vizitatorilor, ca si al dascdlului tn fata ele-
ico.
vordd nivelul explicatiilor si de
Ji de cei ghidati,
vilor, e in functie de tinuta pe c
sim|ul pedagog 4 dovada
© indrumare buna depinde, deci, in mare masurd de gradul de pre-
giitire a personalului de muzeu, de intuifia pedagogica a acestuia, cif si de
justa cunoastere si interpretare a materialului muzeal.
Nivelul ideologic teoretic seazut al vistilor de muzeu, gi mai ales
al celor care se prezinta in fata vizitatorilor pentra asi indruma, poate du-
ce la denaturari ale iste ale fenomenclor naturi gi ale altor teme
legate de expozitia muzeali; la a interpretare abiectivista, apolitica, si
prin urmare, nestiintificd.
Categorii de vizitatori
Munca de indrumare in logdturd cw uceste eategorit
sa aiba in vedere si si fe determinat
stora ; sd se tind sea-
re yolumul de cunostin:
Continutul explicatiel trebu
intele vizitatorilor si de nivelul cultural al
rsta, sa se aibd in ver
ae ce
ma de particularitatile ¢
te gf gradul de intelegere al vizitatorilor
Munea pentru. servirea vizitatorilor va da reault
in cadrul unei apropieri si intelegeri fala de nevoil
cont de cerinte generala 9
fe asteptale numai
cestora, tinindu
de pregitirea lor
e lor, de starea lor cultural gi
intele vizitatorilor
te sedin-
it inte:
speciala.
Sedinjele personalalii de muzeu in. leeatura cu ¢
yor contribul mult la imbunatatirea operel de indrumare. In
lese sau gr
oi si problemele nelimurite, nein
fe, se va anata care sint pr > sa
tee ie virilatori, si undggalunecd vizilatorli spre o falsi intelea
interpretare ideal jenomenelor naturale sau a celor soe ‘
ah in urma constatarilor Indrumitorului sau a
e vor fixa, prin urmare, mele asupra 3
ocd, la fieca
et i
ri ai_muzeelor
joritatea ovirsitoare a vizitatorilor adulti sint
jarani _muncitori care cauta sa-si ridice cu ajuto
ante i S10
i elul cultural si politic, sau se indreapta spre salil
de muzeu pentru a-si folosi rational timpul de
de masa, munca de indrumare in cazul dat, se va acomoda mai ales
_fevoile acestei categorii de vizitatori, dupa preocuparile ce le au fata
_ aceast’ institutie cultural-educativa. Ea se va baza pe prezentarea echili-
brata (dupa gradul de percepere al vizitatorilor), a tematicei generale ¢
muzeului, brodata pe obiectele si intreaul complex al expozitiei_muzeale.
Nu rareori se ivese insa imprejurari cind grupuri de vizitatori adulti,
sare studiaza o anumita problema la o scoala sau cursuri ocazionale, para-
sind salile de cursuri, se adreseaza materialului intuitiv din muzeu, in sco-
pul consolidarii cunostintelor si aprofundarii anumit subiecte cu un con-
{inut special, adesea limitai fata de tematica generala a expoziliei de mu- —
zeu. Subiectul acestor excursii in muzeu poate fi foarte variat: lectii in le-
gatura cu probleme de cosmogonie, originea vietii si evolutia yiejuitoare-
Jor, probleme de paleontologie si antropologie, diferite teme legate de bo-
gatiile naturale e 1 la sectia de istorie, lectii, de pilda, privitoare la
aparitia societa{ii impar{ite in clase, deazvollarea mestesugurilor, leclii de
economie politica. probleme numismatice etc., precum si diferite teme le-
gate de realizarile regimului nostru de democratie popular.
Variate teme pot fi aprofundate si in muzeele de arta si etnografie.
Se intelege ca si in menea cazuri —cind e de accentuat in mod
deosebil o problema, o tema sau alla, socialistéa — activistul de muzeu tre-
buie sd prezinte fenomencle in legatura de interdependenta unele fata de
altels, nu in mod izolat, rupte unele de allele, si de {ematica wenerala a
muzeului. Problema centrald a tematicei expozitiei de muzeu nu trebuie
pierduta din vedere nici in cazul relatarii mai sustinule a unor probleme
speciale cerute de vizitatori.
Indrumatorul ya stabili din vreme metoda pe care o va folosi in ex-
punere. Aceasta, mai ales la lectiile speciale, la explicaiea unor probleme
cerute spre a fi tratate mai larg, sau chiar la un ghidaj, cu continut limi-
tat.
odihna. Ca urmare, si mune
Datorita cerin{elor indicate foarte adesea, dupa cum s-<2
susi grupul de vizitatori, peniru aprofundarea unei
anumit fenomen istoric-social sau din domeniul sti
na ca si toate celelalic forme de munca stiin{i
A pe by:
hiv ete., si pe o serio:
exponatelor,
alat, de ine
u altel teme, a unui
intelor naturii, indru=
in cadrul muzeelor,
de studiu multilateral al izvoarelor scrise, ar
cunoastere si posibilitate de interpretare @ Indrumarea oamenilor muncii 191
Un foarte substantial numar de vizitatori ai mu: i
larilor. Grupele_ de elevi, sau clevi individuali, se ee ne
in legatura cu intuirea, completarea si aprofundarea programei analitice,
fie ee de interesul fata de expozitia muzeald.
atisfacerea cerin{elor vizitatorilor este una din problemele capital
munea de ghidare gi comporta interes, grija si sini? pedagogic ame
‘ cursiile in muzeu cu elevii — vizitatori individuali Sau grupe de e-
levi — atrasi de interesu! general pentru exponate, se fac pe baga tndru-
mari, obisnuite; tratarea tematicei generale legatd de materialul expus.
O astfel de indrumare este relatiy mai usor de realizat decit aceea
facutd grupelor sau claselor de elevi care cerceteazi muzeul pentru par-
curgerea si aprofundarea programe analitice sau a unei parti din progra-
ma analitica legala de materia scolara a grupului respectiv. Aici nu mai
este suficienta cunoasterea problemei generale de explicare a exponatelor,
ci va fi nevoie de o cunoastere a materiel de invatamint, pentru a scoate
in relief si a accentua acele parti care intereseazi in mod deosebit tnya-
tamintul.
Rezultate bune se obtin in asemenea tmprejurari cind Insusi Indruma-
iorul are o pregiitire pedagogic’ de inva{amint, pregalire pe care o posedd
numerosi activisti de muzeu. Ee
Colaborarea personalului de muzeu cu cadrele didactice este imperios)
y i de muzeu si sub aspectul indrumarii. Pentru fixareal
liniei de urmat in prezentarea temelor, 0 convorbire, in aceasta privinta,
intre profesorul conducator al grupului si activistul de muzeu, este deo-
sebit de ulila Simi :
a gi in cazul vizitérii muzeului
In cagul parcurgeriismaleriei scolare, i
scolile elementare mai ales, nu e rau daca ex-
care are mai mulla
tre clasele mici de |
de ‘ le
plicarea in muzeu se face chiar de inyatatorul respectiv, mull
pricepere, intuitie si sim| pedagogic fata de elevil In asemenea cazuri,
se va face in prealabil un scurt instructaj invajatorului interesat tn expli-
care expozitiei muzeale. = i
f ne-am oprit mai mult asupra Indrumarii maselor de vizita-
Pind acl
tori organizati in grupe. : ;
Un important numér al vizitatorilor muzeelor noastre il aledtuiese Insd
oricit de numerosi indriynatori
atorilor in
vizitatorii individuali, Intr-un muzeu Ins e
am avea, oricit de mult am dori sa se faca Indrumarea si v
aceasta nu este posibil. Acest lucru_ ni e cu putinti, deoarece nu
{ia fiecarui vizitator cite un indrumator pentru a-i
ta la dispoz! or cil ; f
da eaplicatii, Activistul de muzeu insarcinal tn mod special ew indruma
rea colo unde el exist’ — va avea inst grija sé formeze din :
Visitatori izolafi grupuri pe care sa le ghideze in cursuil vizitel
E interesant in asemene: zul unui ghidaj bun,
grupel format initial din cifiva vizitatori creste mereu, de la sine, pe ma-
dividuali,
va pute
Imprejurari cum, in i, uneori, si
il 1 suparator, cind: indi u
mit numér de vizitatori,
ca o asemenea situatie nu
aratate de activistul de muzeu in cursul
neipiilor care conditioneazd o. buna indru-
at la incepul. Numai rareori, si in mica
menea situatie din vina, graba, sau lipsa |
‘ul, pornind la excursia m
“Mine la urma. aproape s
P bale: ‘i atribuita cee ti
mare — si pe care Te =a
sura, poate fi proyocata
interes a vizitatorilor.
Expozijia muzeala
tit si fata de EP
a de la sine
sompartimentarea ti
chetelor si_a tuluror eelorl.
unui
i indeplineased insaé rolul
duali neghidati. Ea trebuie sa se
‘lul ei de organizare, prin prezentarea obiect
prin justa folosire a textelor explicative, a
te materiale complementare, cit si prin fi
ircuit sigur, “nuimerotarca succe: a salilor, vilrinelor ete.
Vizitatorii for din cercetatori, oameni de stiinta, specialisti it
Tunite domenii ale fiintei, si pe care ii intereseazaé colectiunile m
ca izvoate primare pentru redactarea de lucrari, sau din alte mo
iifice, vor primi din partea personalului de muzeu informatii si
tii privitoare la obiectele ce-i intereseazii.
Un serviciu real nu pot acorda acestei calegorii de vizital
care ii intereseaza deopotriva materialul din expozitie ca si cel
zitele stiinfifiee — decit muzecle cu colectii si depozite stiinti
zate: care posed’ inventare si note precise privitoare la situafia materia-
tui riuzeal si printr-un personal bine pregatit. stiintifie si -capabil da
informatii documentare unor cercetatori specialigti in diferite ramuri de
activitate cultural see eas
i pe marginea indrumdé
4 » intrebarile In cursul indrumarii (fie Ja epilizarea — unor.
teme, fie dupa explicarea unei sali sau la slirsilul excursiel_in expozitie).
sint absolut necesare. numai ca ele limurese pe yizitatori asupra pro-
hlemelor pe c le ridi ci ele indreapta evenlualele eonfuzii, nelamu-
riri'sau Jacune in ghidaj. In acelasi timp, indrumatornl de muzeu observa
lipsurile pe care le are si daca acesie lipsuri se daforeazd anumitor in-
Suficiente in pregatire sau sint simple scdpari datorita mecunoasterii ce-
Tinfelor grupului calauzit, grabei in expunere, sau altor motive.
Reguli practice de vizitare si indrumare.
— Indrumarea muze;
cfionarul de muzeu
Intregul
nu este o munca care priveste exclusiv pe
cu aceasta Incadrare. Opera de ghidaj inlerescaza
personal stiin{ific al unui muzeu. Indrumarea pe baza tematicil
generale a muzeului trebuie si si-o instigeasea’ fieeare angajat al muze- bire de specialitate, Un minim ‘de cunostinte in ac
r avea chiar si supraveghetorii de sali, caci foarte adesea
dividuali cer unele informatii de la re a:
Cu _prilejul vizitelor care au ca scop aprofundarea anumitor
va fi heey cu indrumarea cel mai bun cunoseator al
respective. Aceastaé misiune revine tn primul rind asistentilor
directorului muzeului, potrivit specialita(ii, calificarii, pe care 0 au.
_ — Pentru insusirea si yerificarea practic’ a muneii de indrumar
este bine ca si se facd scoala, demonstra{ii practice de indrumare, i
fn cadrul colectivului muizeal, pentru a putea observa si discuta
sau nereusita indrumarii, supunind continutul explicatiilor unor
critici pentru a li se aduce corectivele necesare.
—Pentru asigurarea unei bune indrumari se preconizeazi si se
nuieste la unele muzee sau expozitii ocazionale. reductarea unor g
scrise. *
Hotarit c4 o indrumare seris poate fi ulilé sub un anumit:
fiind un indreptar folositor pentru activistul de muzeu mai putin
din punct de vedere stiintific asupra materialelor din expozitie, asi
terpretarii acestora si a problemelor pe care le teflectd. Cunostiintelt
tivistului de muzeu trebuie sé dépaseasea Insé mult eadrele 1s
ghidajului seris, Numai ayind aceste cunostiinte, o pregatire | fesio-
discutiilor, intrebarilor celor mai ne-
nala adecuata, va putea face fat Hl
binuite ridicate de vizitatori — asa cum se tntimpla de regulli, si cum
e bine si se intimple — in cursul excursiei in muzeu.
Indrumarea practicalé pe baza ghidajului scris nu poate satistace
cerinfele foarte variate ale vizitatorilor. Se pune de Ia sine intrebarea :
cum, tuturor vizitatorilor — copii de scoala, adulti, cercetatari stiintifici,
etc, — li se va servi aceeasi reteté de ghidaj, sau va fi neyoie sd avem
tot alitea refete cite categorii de vizitalori? Lasind la o patte Faspunsul la
aceasta intrebare, socotim util a sublinia din nou ca este imperios nece-
sar indrumitorul de muzeu.sa fie capabil ca, in caz de nevoie, si iasd
din cadrele strimte ale ghidajului seris, si-l completeze si sa-] adapteze
dupa cerinfele vizilatorilor, ceea ce reclama o temeinicd pregatire profe-
sionala, pedagogica si politica a activistului de muzeu.
Nu putem sa lasdm neamintit in legatura cul problema indrumasli
muzeale cele expuse de tovarasul Mihail Rosianu, pesedintele Asezitintelor
Culturale din fara noastra, in anul 19) la prima consfatuire a directo
rilor de muzee de la mol, cu privire la insusirile superioare, pregatirea
st ofesori, re in
t de pregna See ie Sor
_ Se simie a It nevoia ca sila noi personalul stiintific al mu-
lor sa fie reerutat din oameni de sliin{a cu orizont vast, care shew ©
di un domeniu cultural si politic cit mai larg. 1g
= idu-se foarte adesea aglomerari de grupuri de vizitatori, cum
ar fi grupuri mari scolare, de militari sau muncitori, pentru_a se putea —
-satisface nevoile indrumarii in astfel de imprejurari, este bine ca si fie
__pregatite din timp colective de indrumare, la care sa colaboreze volun!
‘si persoane din afara muzeului: profesori, elevi, utemisti ete.
Nu este contraindicat sistemul repartizdrii acestor indrumatori
specialitati, sau pe sali, grupele de vizitatori trecind de la un indrumatot
la altul. Aceasta poate forma chiar o inviorare si sporire a atenfiei vizita-
forilor, prin schimbarea formei exterioare de expunere datorila insusiri-
for speciale pe care le are fiecare indrumator in parte.
— E bine ca numéarul persoanelor care alcdtuiesc un grup de vizita-
fori si nu depaseasca o anumita cifra, 25 — 35 de persoane; aceasta
pentru a nu produce aglomerari, pentru a putea pereepe cu totii explica-
fille date si, mai ales, pentru a putea vedea cit mai bine obiectele prezen-
tate. Numérul vizitatorilor dintr-un grup este determinat foarte adesea si
de capacitatea salilor.
— Tot pentru o convenabila vizionare a exponatelor, vizitatorii vor
fi oprifi la o anumita distanja de exponate, neldsindu-i sa se ingrama-
deasea asupra vitrinelor.
i
indrumari muzeale la care a asistat.
Exemple practice de indrumare,
Ar fi greu si dim exemple practice de indrumare pentru o intreaga
sectie de muzeu, si cu atit mai putin pentru un intreg muzeu, in cadrul
unei lucrari de o extindere limitata, cum este cea prezenta, Totusi, incer-
cam a schifa citeya momente de indrumare in legatura cu sectia istoricd
a Muzeului Regional Hunedoara Deva.
Ne aflim, de exemplu, cu grupul de vizitatori in sala care prezinta
traiul dacilor din munt{ii Ordstici.
Indrumatorul va face citeva consideratii generale asupra factorilor
care au dus la descompunerea comunei primitive si la formarea societatii
impartite in clase antagoniste. Va da explica{ii privitoare la virsta a
doua a fierului; la autohtonii daci in mijlocul acestei culturi, cit si asupra
complesului de agezari dacice din muntii Ordstiei.
Dupa aceasta introducere se trece la prezenta
area diferitelor vitrine.
Vitrina 1, Unelte de fier — nicovale, clesti, baroase, ciocane, taietoare pentru fer,
nituiloare cte. — folosite fie la topitul yi prelucrarea minereului de fier, fie pentru mes=
legngul fieravitutui, tm faa acesteivirine, tu legiturs sins cu rateriaul expus, 9¢ va anata ed ex
Bee atul expus, se va arta ed
plealarea minelor, {urnarea’ si prelucrarea tieritlut ea si fabricareo. ie ‘nelle din’ fic A
arati pe daci ca mari mesteri finrari, - . :
Viti 11, Prin obiectele expuse — ‘nelle peat dulgherie,diferte tipun des
; ; i AL dese
iri lesley dali, stredele, cufitoaie, ferdstriy, ele. — se ateage atentinea asupra unl
alle ramuri de provuctie: mestesigul lemnaritufui, intens practical de daci
Vitrina Il, Sipoaie, coase, seceri, greble, fier de phig. gi briadar de plug; foarfecd,
pentru vila de vie, zabali de cai si fierdric de ta citule, cereale carbonizale, risuiti,
cle, Prezentind aceste obieste, se va explica ci octipatia de cipetenie, si cea mai veehe,
4 dacilor a fost agricullura si eresterea vilelor. Se va scoate in evident in mod deose-
Dit cunasterea si folosirea pluguiui sia brizdarulii de fier, :
Tot fa prezentarea acestor mijloace de productie, se va arita cl descoperirea tn ce-
fatile dacice a unor winelte pentru murica cimpulti, a unvr hambare de bucate: (ca si tines
le stiri pistrate in igvourcle serise), aratd deshisit existenta in Dacia gecolulul T Len.
4 unor intinse latinundii in stipiniren fruntasilor sia regelui. ;
Unele unelte descoperite sub formi de depozit, si expuse In vittin’, intentionat, In
mai multe exemplare, aral’i acumularea mijloacelor de productie si a bogitillor — pie
mint, unelte, sclavi ete. — de uncle famitii sau personne. Inegalitatea stépinirit bunuri=
lor duce societatea dacied de pe timpul lui Burebista-Decebat Ia crinduivea sclavagisti
hazatii pe diferentierea de clas (bogali si siraci, exploalatori si exploatafi) gi pe eco
nomla sclevagistit,
Cur acest prilej, se va atrage atentia asupea mutérialidul complementar ei textul ela-
din Engels: ,Productia se dezvoltase in asa masura, incit sclavajul deveni, tn. seurt
timp, fortia predeminanta a productiei*.
In de mai sus find vorba de unelte, menfionim cd In toate Imprejurieile in-
drumarii’ se va atrage atentiunea vizitatorilor i, asupra pirlii formale a uneltelce; leg:
fura lor ew proces! muncii: dezvoltarea continu’ a acestora. Se vor scoate tn evident
formele mai evoluate ale uneltelor si yor fi puse In legaturd chiar cu cele de azi.
Vitrina IV. Préduse ceramice, In eontinuare eu agrieultira gi ereslerea vitelor se
prezinti greutifi pentru rigboiul de fest si Susaiole din Int ars, doveai ale practiciris
intense a {esutului din plontete testile gi din tina animaletor.
Oliritul 1a daci cn intrebuinfarea roate! olarulai avea o dezvoltare Insemnata. Nu
rareori, alituri de vasele fucrate la roali, se piisese si vase Incrate cx mina. Atit la
incite cit sila ceramica, se va arita cé aparitia formelor noi nu scot din Intrebuinfare
mimai de elt pe cele weehi, care mai persist.
Vitring V. Monede, obiecte straire de import sticli coloraté, vase de brenz, statuete,
cle. Se va relata ca pe ling’ ceupatiile de cipetenic ale populatiei dacice — agricultura,
estesagurile — 9 Iadeletnicire important cea Th acea ¥re=
cregterea vitelor, mineritul,
me gi comertil, 196 OCTAVIAN FLOCA
Legaturile de schimb ale dacilor, bazate pe moned’, aduc dupa sine ivirea unei noi
S-ar putea să vă placă și
- Macrea-Urme Romane in Regiunea Cetatilor DaciceDocument24 paginiMacrea-Urme Romane in Regiunea Cetatilor DaciceMuzeu Deva SargetiaÎncă nu există evaluări
- Ferenczi-Relieful de La Gradistea Muncelului Pastrat in Muzeul Din DevaDocument43 paginiFerenczi-Relieful de La Gradistea Muncelului Pastrat in Muzeul Din DevaMuzeu Deva SargetiaÎncă nu există evaluări
- Lepsi-Despre Temperatura MuresuluiDocument19 paginiLepsi-Despre Temperatura MuresuluiMuzeu Deva SargetiaÎncă nu există evaluări
- Lepsi GheataDocument12 paginiLepsi GheataMuzeu Deva SargetiaÎncă nu există evaluări
- Daicoviciu Floca Muzeul AureliilorDocument25 paginiDaicoviciu Floca Muzeul AureliilorMuzeu Deva SargetiaÎncă nu există evaluări
