FUL DELA GRADISTEA EFUL DEL. ‘A MUNCELULUI -PASTRAT IN MUZEUL DIN DEVA DE ALEX, PERENCZE ra arhoologict, acest relief (fy, ur. 1) este catiaseut suth de ani. Au seris despre et A, Foder') W. ie F. Neigebaur’}, C. Goos'), G. Tégias’), G. Fi- 7arvan’). Unii a seris rai reilt alii mai putin, Nici unut it importanta care i se cuvine. In cole ce urmenzd volu hip tez aceste lipsuri, cici acest relief cu tot u rudimentar — este una din cele mai interesante gi Sculpturale aflate ta noi, e i informafiite tui Fodor"), a fost aflat la Grédigtea de Maute celalai) yin jurul jzvorului si a groapei* impreund Tel f), privit in literatura ca mai important decat cel de upaim aci, gi cu o ,vazd* de portir sparti, (inaltA de 126 addncd de 63 em.) Din desemau!"’) gi dimensiunite pe tor Ja monumentut dirt armé se vede cd Fodor sub ,, altceva decdt acel basin de peatri”) care zace 9 a care duce, pe langé Jaturea interna a zidulul estic este cetate, la Muncel. Avand in vedere c& in imediata basinului, fast inafara zidului cetatii (dela potecd mer- , spre dreapta), se afl’ o groap’ addned de ciai gi ca, daci mergand mai departe pe poteca ajungem indati clar cA relieful a fost aflat in partea aceasta (de Est) a in jurul basinulai de pial, mai binezis tr loeul ce se ctul de strataiere a potecii cu taturea de Est a zidului oruf amintit, Dela punctul de strataiere amintit, poteca ul de repede spre izvor *), Aceastd Imprejurare faceti. De acolo | ; osan, in Mu: pana la in, »Magura 1 amanunte, toni Mai dam inci fe. Nu-i lips ata. Intemperiilc Mhult din supra ca cea din 1 p alli 0 Tati de 37 ci Sunt tot atal prince Lintregulii mo loplite de-oEA MUNCELULU! PASTRAT IN MUZEUL DIN DEVA 113 in urma acestora, cd monumentul nu a fost asezat n incastrat in zid (in acest caz spatele gi cele dowd . ar fi fost executate numai foarte sumar), ci dela agezat inaintea unei coloare, sprijinit find de ra tn scobitura din spatele monumentului. Intru urma care sd arate ca monumentul ar fi fost Vig. 4 ered ca aed scobiturd a ser tradevar a fost nevoe ht {, inclusiy scobiturt, si fle clop- : 8 printr’un alt mijloc, tui gi in acest ca I dos, care mt ge vidmin cele ce urn ebi dowd figuri umane fa de cealalta pta, putin ridi ta din erosiur Cu cea a manii pozitia manii , cu toate ci Spune cd iu emnata (fig. 4)AGR DISTRA MUNCELULUT PASTRAT IN MUZEUL DIN ORVA. tts , itcat ne putem constata dacti att fost imbricate, cu toate © a“ sau nfambiere, fit exista pe relief. Des; sunt imbrdcafe sau ‘4 incdlfamintea in cum se vede in desemnut tui pre imbricdmintea persoanei de Fig 2. Miai putine de spus, Nu avemt nicio bazd pentru a pritea ar atat c& era imbracatd sau nu. Raportata fa alte relie- Mire, ea putea fi imbrdcata, seminudd sau muda. Un clar: individul de jos n’a fost imarmat, nu avea nici nitcar un scut. f montmentului dela Grédistea de Munte a putul fi un niciun caz insd, el n’a fost un artist. Diferitele parfi “ale persoanei de jos sunt destuf de proportional execu- avidului inp $@ vede acum ca nu trades inui artist de ma igurilor si impreju- din fafa, cillcand cu prezentat din proiil mai acceptabila cum este im ele si intre felul le. E sigur ca tul pietrarului, ci ite probabilitatile Ori aflam repre- irudite, exprimand ieaus Tauletis hel (Mauretania "); licafii de distant f 143, de fegiunca Monumentul fun f, Dansala eques ful funerar ¢ V Thracum ‘ec! Romanius equ de 74 d. ChiGRADISTEA MUNCELULUI PASTRAT IN MUZEUL DIN DEVA M17 ‘cives Betasius eques Alae II Flaviae Geminae, pro~ sec, I. d. Chr., din Mainz“); pe monumentul funerar mins Disacentus Dentubrisae f. eques turma Longini Thracum, din timpul neronian, aflat lla Mainz“); pe unui alt calaret dela Mainz”); pe monumentele fune- doi calaireti din Ala / Hispanorum (Qu. Carminius signifer si Licinus Clossi. f. Helvetius eques) dela ‘pe monumentul funerar al lui Leubius Claupi f. eques ae Sebosiana din jumatatea a doua a sec, I. d. Chr. tot s™*); pe cdmpul inferior al monumentului funerar foarte r sculptat, dela FelsSdirgicse (Pannonia®); pe metopele Fig. 3. gi in sfarsit pe grupul sta- zeul din Wiesbaden, pre- depe Tropacum Traiani”); cu aceasta din urma din s coloana dela Schirstein din Mu alte monumente asemanatoare i Mainz *).PrP de represents, PAGEBA CA pero, HAA A relies) Mrenipla ridic HW, stil) icin BA {ie ier Alain 9 a) Hilt eH per tol AVeM Ue ser He A feelin 00 fd defen alls, Wir cor erenl ti ive ware, | ulti! Rai eyeili He je hens! L fieetor,GRADS TEA MUMCHLILAN HastUAY WH MSVZOL~N. KH EMD ity BF MIM & ivarinnt 9 ti 964 pe spate of waza ty yonriancthi i fA 1 enn gHiltt Ititemes spite Achille cape ws © ebbyre PAO UpIA hei 9'A Juptat podentrn on Mertor, — Ko neet Firitinh Masesin, reprerositaiel hipte dives Heracles De Heritclen WA Wy parton tinuh. Iv stim olin finn SMrwipt, rifien wn inult writ deasupre eagudul, ev Pe View ai istwenweh po Kyhny core we oil dey Miia droaplti gh tine apirdndiew din fata, tHe tit Ti filctoriat drept, atric ited ot aprompe orizontal ba PR turned sudinwntar ol ui Achins Septtune debe HAHA), Hivvinioist triyersienc tine de coMud Sreph ein tage PPI fHeavoial, Col victorin oth Ii colful stay inet BPE AdVeReAE CU vuln oCTTA dite HH Sreaphe vi Mt I spate, cr cen pw care uo fine In nihin offing, fo WinpAlorull save Wn cay teterat ete at Je iyeter Wali Fropacnne Pratt pli wi sultant rotiuen, tn MF Mille, be se ail fin patton ofmnyel a tegterentanli, ow PP HperiE fii parted dtoagite be Joly coll div eth pte Hee HL), Ve svete ZO rie otehiet perenne aphi Pie Higenuneltasd pe ce conrad wl unl Bi owikdatal rn woninehie®), Me iclapn Fh Yew 98 obedyninylh e8 pid Ge Hiacertvtiedoinzdd yee crest ee fern Pre tenetegaed Be wipApinye jue faetinn *) Pe mlnpie 22 yh Withe inh ANNA etait CH emunictiih yee nin cniinted at eee” Bie AB wledipunyge wn faiieen pe foartavted ew sib Ioislaton nul BE Hifi memati yade We jotlon deat a catide, tie ferigglaeh Wi citi de foe fepirenenitie! yollutale soenioned totic te gary, Tite Filia ole, $i nutes tigite ile pedestial tvtiygatar gi is, Heyl sueater ceqrozentist font mowwideiiivnee eH vole Aitiigt ae decmelione sult Une te de atlole, Pe siento ih win Hh SEES tigeak tate betrayInta 0 adeviraty Bateste si str. auina sta in pici maceste reprezentiiy; Peele thai multeoi, nn al @pt pufin indoit dela peu tranchiul putin cu Ayknos de ) © literare romani H)fOS, Cu un cinoma Hy ace, fara puter Ri Kyknos, | iil aplecat in Ci SAingeroase castrul 10 Atate, in partedA GRADISTEA MUNCELULUL PASTRAT IN MUZEUL DIN DEVA 121 ia, O gramada de arme, casti, ete. A oe §f arta. in parfea sting a tear - ena e spate tin individ cu parul gi barba lunga, cu piciorul drept enitiiche, cu piciorul sfang sub grimada de arme. Manile |. Din cauza pozifiei umerilor ins, putem deduce ci wi legate fa spate. In mijloe se aflé un comandant Sever 2) cut piciorul stdng pe praca de r&zboiu, far cu zi de razboiu se (de arme. ODreapta, putin ridicaté gi ea in sus, gHo f de partea itferioard a platosei Ec nu posed literatura privitoare la relieful nr. C. 3499 puhe (fig. nr. 5). S. Ferri’) au spune despre el decat @ mostro anguivo’ $i il aminteste, impreund cu lupiter i pe gigant de pe crux signi dela Strasburg si cu relie- ndtoare ale Afroditei si Doris dela Pergamon, ca ana §i helenistice ale reprezentarii tipului invingdtor care cel tnvins. | cum se vede din fotografie si acest relief este foarte prost Totusi, inafari de orAnduirea inversa a persoanelor, pute aste apronpe identic cu cel dela Gradiste pe piciorul sting iar in mdna sting’, putin ridicata, tine auce, Mana dreapti deasemenea 0 fine putin ridicati pt insti gi-l sprijineste pe pieptul sau pe unriril cefni i colful stfing, rapus la pamant Capul, spatele, genunehii $i extremitatea picioarelor sunt atat de asemanitoare “corespunzatoare ale invinsulut de pe monumentul nostra, Telun caz nici cel de pe monumentul deta Kartsruhe A considerat ca garpe. Nu poate fi nici aceasta decit eneasci, un individ care asemened celui de pe monte Dolanus dela Wiesbaden, eto., se reazima cu cotul stag ~ Aydind in vedere ca lange figura fn picioare de fie Persoana prinHit Pe Harn eivain Pera «s( HO jaliwerniats Hp Fetiefat, coi MM Pertent ey a Bea pe junsiui Pde haint ine MG WA i fost iin I GOA ropresentis WW de dowd orl yi Hee vole) repr At tn relic!DA CAGRAIDIGITIUA MAIHICHILANLUN AY RA'T 101 MAUzni tnd BA HAH piles (s'nu pristeat imanial pleloarele) Inaintsind 9 « if : pe stomach mii) diyant care ta pe spate eae eiddiritee teegivele fay styl, sueniininn formenzt, din pint poninifientiel Jor, wi grup care fH re ti iin but Hee alae eb soasshinbutl iti al weostelas fh eprevint pe de O mrte victatli ¢ mpleetiy a anil, far A rte favingeraa dendvaryha coluialt oh Paaetol (ial nin cate preaentald pant’ H gil conte prezentatih lita ender sit, Jo lnighe, dar eM fxprimares In eon (lind A ee a de fou de pe monumental nostri, cat i de pe {wale uente, aduse de tol Wh discufle, nu repreginita altcevit dversar fnfrant, Lave equotalare nu poste fi decht absolut justi, ature! porsoana clone, de pe ronnie deli Cyidigte, wu poate sin de batitor fa cet acensla ale iyial extrnordinar a deeit un inyingator { fH cel imal Mipait de rveiyearer col mal putin Be iN cel inal wlmplin ea execute din primele trek rn o view decal cel dela ca analogii, ents iat pilin 4 He cilare, fle pe | cum este pe me fy mann capul coluilalt), pe” 4 dola Dunapentele ({fercules dele fine topia fotuyl este In ay fol redalh (cu toate @ alt de vie, Ineal cH ed ae ne prezints acfun'i totugl rele, wene, toate prect foriel, sau ale Infrangen- aceste retielur, gf nostru, ca cele eltate grupul Jinigte complectt Figura in pieiea fn fond ct jnvingdtorul din primele idinea le este alta: atau nemigente (I Dar chiar daca ea vy Jupta e I eur Fralani (eA fopa 7 deh ‘Trapacuiy sonmmentul dela Sanwut clonwagul linigttt slAngicla toate din aceste re de pe grapul ulti trel grupe Votugt find, nt atinga saustang say @ cu totul carac Cele din grupele pe aceste monu- fi explicaté, numai miplarele mai vechi cute gi in realitate. | monumentele din ane inamice ci a ctim 0 afléin pe cele care (in lareful victorios le-ain folosit mai folosit mai pu eA biruitorul Aseminares deQRADISTEA MUNCELULt PASTRAT IN MUZEUL DIN DRVA 125 it) met este un impediment pentru a te totost liv. Nuditatea sa complecta, lands), nv este im impe- L de pe monumentut tui Dotanus find, ta fe, com- 1M de pe retieful dit Muzeu! din Deva se deasebeste mai Gellalfi numai prin faptul c& nu se reazing pe ména Bu tidied mana dreapté. Pe al wostry, et tidied paralel, Remmeht in sus, findnd ambele mani anite in Jaya Antinse de-alingut corpului. Faptul c4 nu se spritineste Inga (cum este reprezentat pe celclalte monumente) ti deosebire insenimata, Si invingul lui Dodanes se sprifineste pt in timp ce mana stangd o fine la piept, Tinuta mai- iis de pe monumental tui Carminius Ingenuus este Wa celui de pe monumental tui Dotanus; al4t smumai ce @ sigur ci in mana stangd finea um scut inainiea tui (eprezentarile de pe yrupul de monumente tiate de poi Omparative nit sunt perfect identice, cdci in améanunte se le unele de altele”), Nici deosebirile dintse monv. Bir gi celelalte mu sunt afaf de mari, ataf de in A 8d puter nega fnrudirca dintre ele. Dimpotriva, in vedere ca monumentut deta Gradighe este cu eult dar (opera unui pietrar mai pufin insteuit) sf admifand Heeva iecdt sisi ugurexe, prin omilerea exceutarii lor fi munca, trebue sa spunem ca individu! de jos de pe Wil dela Grédistea-de-Muile este strans legut, atat ca mare cat st ca forma, de invinsal de pe monementele et E fied excepfie dela mictle deosebint ardtale, este aceted. Heute Singur Koepp fri"), Dupi cun a constatat ef, aceste monumente a MA aproape toate ta jurul orayulul Mate Feoyrafiveste de fzolate tick cu toate ef raprezentdette cu esta ’a oevpat tral serios de aceste grapeGhat dela Rin sui GHEE fj 9) IE wily eal, Con TORI trebue si HAKGArE au fot aflate WA disp cunn b Chiat gi in env iF oA nu ot onlay 10 Th tlinp, cAl i PH wAridayle tao Dexileos"). Veni") le Gt Howl dover! fal do repr alae aixitin piilitarilar de yx | de represouls Mi hordul Valen wate cu lil lel ve alli »! y faved) locwiin' idl eu col lel monuriien!: pen | havi fabile suit ll Nii aate lps! ppvatatiivily |"! jnvuil") lop) guteGHAGTATIA MUNERLULUS PASTTAT IN MUZE ttt LRU Hz) i firA namie. Pe cele ale Mavilor afin of pe ad WS wate, citaut ta pltnt, dar fiyptind inet), Pe Tratatt ae pdstiat inch tipul precedent, Iued sust Bsr: lvensara ajuns coe sty cal BD wo apy id G hn, core fndurare”). La Caracalia wil o fowl Wien ealitit tigenunehiazs un babar mie. tae faximinianis stil dinkve advernart zace sib ea), Jat ex @, Aveylia din wernt sunt egal de visi en tiniil Grit teadified clasice), sa ox nvill mal silel deeit acest”) PH Wii! ch wnifel ce reprezentiini me tittle tunable BBG, Chir. fro cieiele, Hiveron til Radeewaldl sw Neon H thtr'neeen de coniniti cf at erode 68, concepfia orien Feprezontin spare, pertey praia data fh artic tenant Tid ‘Vralan, ct taiite do of, pe mionetele Wh Titun 9h pe Alle moririente”) fe G shnpll intdnipiare ch monotele of roteturile ease fin Hou aniititd Cae edbasofulal eu cel jnving), spartia, Hutte epocit Maviilor, Vowigir eh ay o stetiviel teggittaed fii te atevonaual jie cute din neeste feeble pb Aid aconata roprezentare, po tort fe aw pe SONATE Fathom nual tat oo cogt anele exemplare ae ye, eure ne dapudine fourte RLrAned ett rellefid din Muneotutil, fe aslant yf fa alle popourdé, 4h deyl anete uit cizete'n epoca nai feeente (ele tidlenle pe Onge Arttandans Plin sine din preafuner anatid Lad Ct, xan i, dagl unele exeinplor aunt dint epee eevee Ha weet inte ctatarile tinpucrtd faeute ae teach ced pupin wid Pe menenimbath) — tatiayl majoridatet fps wutdeltar care dive fourte strdnad eu ret ful din Criidigte de Munte dine nooritoturtedtidid Ine et Jot facute ebay In treiniedt weealutad 4, a, Che te amintiren dapedtoritor dint wnelefal dela Sassen oe Gut at os mae stead es porifia b. Pela Karlsruhe Ne fe, Modid exo y Sopia apronpe | Mii crinese litera pare verosinil gelui dela Munce? A umnia ay advice We argint deta Niedo Ste acest relief ¢ vl di fost Scot separat penta Gd au fost {acute doodald i Cohorte. E ave exemplar ext Fe foarte putin verositila eves pate fi privit ca fabricate local aM etricd, El nu ve dovedeste oe Ingdtornini caletixk pe ae mult ih arte roman epoca fabric tui, Keepp ma spuite deed eA a fost A, nich ca mOnMAERt nee eventual cl ry jurtddeinat cH 4 gi oficialas ca a apartinut unei 260”). Schumacher Chr. De altfel nici ji 1 timp @ monumental ei epoci mai tar iste, care trebi Chr, cand cetittile miciin caz nu dupa aldt are Btepta rapyina este © reprezintd pe im- Opera biruinta este Ise afla pe spa fu, in secolul 1V fel sunt mai vio- ihamicului trantit aflam de ace- tin Dac"), Ro ulstatuei tn care ja in timpul Ini ‘ian caci 7Tius B piciorul pe vw" ‘deja in tin a apare dej? { piciorul peGRAO ISTEA MUNCELULUE PASTRAT IN MUZEUL DIN DEVA 131 im acum mai de aproape tel rr ate pe monetele pi : care i tuat fionetele lui fulius Caesar tanga 2 i ‘dai, respectiv un prizonier, cu Gat ae a in apticat inainte din canza trofeuul®). ‘e fa me lweru™). Reprezentarifle nu au inscriptie s A HS6 afl prizonier lang’ trofeu, Tipu monetel ea Julius Caesar exista si in timpul Iai A neat ugust (manile pri- Si sie Ja spate) totusi se schimb& foarte mult GIA CAPTA. cu Vitoria iblveind foul (a0 es : anzind taurul (sau cu winchind) sac SIGN(S) RECE(PTIS), etc., cit un chiat care fine un signunt. Uneori pe a afldm Ba ce ¢ mat mult in timpul lui August a. Chr) gh otivnl unde se ,cated cu piciorul®. Mars, (lig. 6, (0), mud, cu coif, sta pe picioru’ drepl, findnd in pid, vertical, (ancea, far ex piciorul stang, pufia ridicat un scut"), Pe monetele lai Germanicus cu GNIS RECEP(TIS) si DEVICTIS GERM(ANIS) Ger- pe piciorul sting, jar dreptul il fine in repaus lange f onetele cu iuscriptia DE BRITANNI(S) Hl] intre cele doui trofee asezate sus pe marginile unui umf.®) Pe cele ale Ini Vespasiae ma) existé inca tipal ‘noi la fnceput: pe cele cu inscriptia TUDABA, (fig. 6, 11), inaintea trofeutui intoarsa cu spatefe spre el sezdnd este prezentatt cu picioarele _ridicate dela genunchi tt du-se Cu cotul pe genunchi, iar cu patna stb barb’), fe tui Titus cu inscriptia {UD(AEA) CAP(TA), aven si reprezentare: a tanga palmieruld din mijloc avem | feminin’ (0 evseici) emindtoare cu cea precedent fa un evreu stand linistit™) e is in schimb, pe mPapare deodati, din Off a amandoi, qj resp. 72 d. chy woulil Mar a ) anni’ ‘y ationDISTEA MUNCELDLU PAST RAT IY MUZEUL DIN DEVA 199 a : © perpetuare a cubului, prove’, ete, motive ete mai veehi. Cred c& aceste reprezentityi ay GH prittiete aparitii, tned foarte patide, ale motivudul HN ,ciilearen cu piciorul pe cel invins™), wAleare cu piciorul® pe monetele fii Honifian th r mat nu nual prin colf sau sferi, ete impiiea HA UreAptl tn pardzor(am, tn mama elke putin el ate pre Atul care eo culeat po spate (fy. 6, mo pul de trofeu de pe monetete tui 7ias, supraviefregte PPE Care frnpiiratid, crvizat Cad) saw fabrdeat, sth tn Hd, fy Ana alanya vidiowtd, vertioal, o tance, tar ev prijinit pe caput unui Dov (Shy. 6 monota we, 8) Il Gale reprozentat doutt vajat g gpatele Daculil, Avest Mote wt fou HAtut Iadwte de aul 12d Ctr }. Mate AOE atuniei, dapa trekeloren prinutad raebolti, ant iat MAHI, Po ole alin Vierorfr cu pleioral pe un colt) Bi privantort win W0r vio el olv."'). Bintre dvexter ay ante pontr fof evertial, monotole pe a catar Fever Daohy iygornnelind thaintea taipdeatitel core iene Monoly, Witte dupa Coriiliarer 1 Haine al doin EpaeUt trayteadadad pare Pax) (lig. 6, woweter tt i) ul pe eoata fhauiieatih, Pe adeste mronete Wu si vee eo pled parte din apatete de “AUN FE He Vede het fatroaga fat (yeunt. Pe Apare Avothe A fy tama Rapdratulad, eee Gh fh, eyonneta vv Gs. (nea, eRe ytionla (ne HG fanwe, tar trainer ef jygonnnnetingd (it Dae dy jveeearnlad eb ceva tal aieA pe mone- cu inscriptia P R RE Cazuri, sta pe j 0 lance, in pulpa Armenici mu si Eufrat. a cu totul dreapta ridi- anga, putin il sprijina pe eet i inTeprezentarile precedente, vedem ca nici pe monete eo a reliefului dela Gradiste. Comparand Mice. iferitele parti ale acestora, vom ajunge Ja wr- de monete cu imparatul (Mars, Mars Uitor) stand sian, Titus si Traian. reazima piciorul stang, nt, apare la August, Vespd ars}, Vespasian si Titus pe un scut agezat pe pimdnt (Vespasin si Titus @ elie o piesi pe glob). Traian, in schimb, ca si Mars SrA a se sprijini cu piciorul pe ceva, cdci Dacta inge- turi de el. Pe monetele cu Armenia sau Mes si Eufratul stau la o parte caci impa pe Armenia sau pe Mesopotamia. monetele Jui Domitian si Traian (Roma, Pax) afta pe : pe picioral stang, finand in mana stanga, vertical, 0 AX cu cornul abundenfei), iar cu piciorul drept, ridicat, ¢ hea, -caizut fa pamant eu persoana in picioare de pe monumental dela Gra~ fe se afla asa dar pe monetele lui Ad Vespa: Traian, amintite in prima grupa. La primii trei ins nu-l aflam fins, asa incat imparatii is! sprijinese piciorul siera, iar Traian pe una dintre monete isi sprijind nt. Pe dowi monete tarzii ale lui Traian insa, i Fou piciorel sting pe Armenia seu Mesopotumta, citzutte Tipul acestor monete se infelege ci nu inceteazd odatet . El continua pana itt secolul a) V-lea eu ce} infrant trantit fa pamant i aflam pe monetele lui Ce} infrant I, cat si pe dou’ monete taraii ale lui Traéan. nt de pe monetele kxi Domifian este jdentic cu cel de pe eaCel de pe fe de cel de eeu entele Mesopotamia ima pe mana vertical, ‘Sin pulttl Fucleet gil APTA gi GER celui trantit la ou gen i tin fata. In Pufin aplecate Inge dit a dows tai Hadrian deet putin Dadi tin eoulat dup Ne, puto ii, ennGRADISTEA MUNCELULUI PASTRAT IN MUZEUL DIN DEVA 137 celului exist a stranse legdlura alot in ce prix $i reprezentarea insisi. Abverst a persoanelor (in stdiga sau in dreapta mo Nu este itt fapt important, Aceasid alternanja ne con yeprezint victoria indati dupa tupta, céet tine taca a dreapt, deci tn mAna cu cate a luptat, Este con ‘U tare Mal primitiva, deci probabil o conceptie mad yeche. dotlea tip nu reprezinta victoria imediat dupa tupt, eéet fA a biruitorulut este herd, findnd lancea th mana Iai Pifin aptd pentru a tupta, Aceasth reprerentare este Hae, mal artisticd gi desigur mal nowd ‘Totty! amfndous Sunt alat de simple IncAt nu cred eh din cauza aceste bil © nevoe st presepunen ch toate reljefurife ose PWG th back dout modelo care av servit ca prototip Hf tral, cred ch cele dou tipurl (a, gt b> de repre HW putuit st ta rraglere y) ou putut fh Macute independent de Prototip, gi anurie wi yetrar Mal slab gh eu mat pugint Deiitat prinul tip, lar un mieyter raat dibacia gl mal bun At dotea tp, Mental nostry este o aperd sadinentard allt din pairet Rarilatic eft gi telinic, In rictirt caa mu patent spune ef “executato a fdeut oper din inspitatle propre. i nu eava tieedt a copiat dupa un model original sat dups o Apatutul, Credom ca tt acoat relief nu extth aie ath Hratark de unelo nich schintie catorite pu alt Intentiel, HibAclel lapieictatit, dost) de logic sh creder ed yeversurile monetetic ki ai Prodan, annintile ty wile tat Augusd, Vespasian, Titty alt Ma de monote, sau cole cu {uscriptia LUIDABA CAPTA 4 CAPTA, citate de Ro}, ai fie considerate ea modeloreprezentarea cu Rodenwaldt) facuti special fia foarte jusia ‘Hadrian nu esie Caci deja intre Aftalos [il ia me avand in obiceiu foarte el invins’) si aflim aceast) unei monete ¢ lumentul nostri Goncepfie s caracte proporis Wwingatoru! Sdecat cel ee strdine 4 RodenA GRADISTEA MUNCELULUC PASTRAT IN MUZEUL ORY EVA tea Dire Intre ei alunci, in epocite mai faraiu — dupa Pe prime (lavingstor sau mai mare fa grad) ff HE celalait (invins saw mai tic te grad) jos. fal vecind tneepiind cu Ur Nina®), Naratt-Sin™) ) si trecand pun arta egioteana) gi tesopa- fa arta persand') aflame foarte multe exemple cand Thvingdtort sau plimbaada-se, vandnd, ete, oste Rudine mai impozanta, decat cei invingi sau cel care F este cam de doud ori mai mare decat acestia, Inru- ASA conceptie gi a noastrA este clard, Poarte rar fa Romani), mai ates te epocile mai tarzii Despre Gale cdror epocd este mai mult sau mal pufin nesigura Mentiane, E suficient si ne referiat ta moveta Iu) AmintitA mai tnainte'), fa statuele lui Hadrian, dela f Kisamos"®), ta monetele lui Traian'®), Domitian"), Vespasian"), care dovedesc foarte dine cA in acea parte & sec. 1, d. Chr.) aceastd conceptie a jntrat ih arta romana, incdt monetarii nu se stiiae a artia E intfe inyins si invingdtor si prin doosebirea de marime persoane. pportia dinire cel b 2 deci mi scade mantientelor seulp exclude legdtura di } ef incdt retiefed dele Gradiste mnentele orientale. * fel stam Si Cu reprezentarea din prof! a celui invins Acensta Sle Caracteristica artei egiptene, O legdturd intre more iptene si al nostra inst, avind fn vedere warea distanga i timp ce le desparte, mu e verosimi, Ladad ky con lu scdaut in ce priveste pregatirea artistulul nostra si ed executarea profilului perfect (Se clopteste reald des si iy OME a lui Ves Hilla) perfect yu t din teritorii FM tehnice a nes APE care dirvitore mare decdt priso ti G. Supka Gundestrap, Celelalte vic de si tn car Shtayii sunt, th Se ager ontulul exis san cdS GRADISTBA MUNCELULUL PASTRAT IN MUZEUL DIN DEVA Mi Tuat fipfd faalara Qa Nordit) totareior artistice gt omane, independent de acestea, sin cd a tuat fling _Ortenrtall ea apert Darbard sau eventual ca manifes isiv daciea, @ perfectd nu iam aflat nie fi arta. greco-romantl d CA monumental nostra este o imitatic a unor luerdri feute sub influienta oriental. . ae Hatt CA Au © probabil ca monuimentul dela Gradigte sit iatori, EC nu reprevintd o anuaritd scend da rebot recut de fapt, fafringerea unui anumit inamic, a unei { MnfrAngerea inamiculat in general: simbotigenat weroria A Dacii lau ridicat fo amintirea unui raboiu ter . Si deoarece o victoric mai mare pretinde un mo i mare, cred cd trebue pus tn fegdtand cu o birnings BL mu cu © Hattie de mdna a dows edei relieful nostra Probabilitati a {cut parte dint’un monument tnpundtor iB mare, La tnceput am amintit cd tmpreunt cu el sa HE relief, Vom vordi gi despre aceasta fntr'o alta tu Amintim vumai cd G, Kindly") st dupa el Parvan'’) Schifel lui Neigebaur cd pe acest monument se alld Opie MAIN dupd stan) $1 Cd prin aceasta Dacii volau sd aminteased o tnfdn Jeghani'®). de aceeas) parere Pela Grddiste, pastrat in My a, fit vre-o dirwinjd mal d pila de pe cardavial @ logianet cu Finily i Parvan, anuine el oul din Deva, se refers fost afiate I Ragodedeun monument reliefuri prin a lor. $A aininteasc Inic — si dac birding, atunci ¢ | anit 70—105 ara anului 70 =107, ciind sunt siderare ca |e wm (Dalmatia) probabil la fata a ridicarii boiu ch Monument cu “ci Domitian Duni gi mai ce a monu ficat in amin anii 85-89 a earl Topic male AGRAOISTEA MUNCELULUL PASTRAT IN MUZEUL DIN DEVA tad imparfire a Spafiatut tetiefat, a Seuparit figuritar, cat le armele, imbracdimintea, Agezarea fn profil « fier mani, un picior) $i infifisarea mai impozanta a tavine f de reprezentarea cu mult mai micé a celui tnvins, DHumentele datate ta ultina treime a see. J. i. Chr. cave cAldreyul thvingtitor gi de unele reprezentarl depe sever lor Flaviifor gi ale tui Traian, Aseminare perfect yy eu acestea ™. Deoarece este foarte putin probabil ca mo. Hasta si fie oO oper Conceputad independent, gi avand C4 nici celelalte monumente citate de nol nt sutit opere GI Copii dupa alte lucrar anterioare, nu putem sputte alt op Cd, monumental ostre ridicat, probabil, tn amintirea Datvilor asupra tui Domitian, sau eventual a termindrii F a lui Traian (86—105 a. Chr, a fost executat dupa Sait wh relief de natura orientale helenistiod saw romana, Atrtt vreun oras din provinciile invecinate (Moesia), deci Model patrans de multd influensa rasitriteant sau a fost Wn Mester de conceptie orientatd, area Skoaturilor fa Gradigtea-de-Munte vor scoate tn ur, gt alte monumente. Pana atune? sd ne mulfumim Putem conclude din acest singur monument sculptural AS pind ta nai. Us fap! totusi se desprinde din cele Cli, desi se aflad tnafara teritoriutul greco-raman, totusi, ) Chiar inainte de cucerire, mulie din taincle arte seulp: vate de acestin, aya tcat putem spune cd afiematie lui »Dacii vor tavdta a clopli chipurile umane abea dupdce YF asexat Romani la noi’), aw mai este intemeiata,u G. Finaty, Archaeo. Anzeiger, 40. 40-1925, cot stadt 1876, p tarsulat mutzeumina eg, tarsulat Evkinyye Pip. 20; Hunyad- Anzeiger, 40— P 27, fig. 3 (in coltu' 5 tot despre el au sc Poi in Archilologisciier pera) in sfarsit Briesitd, 36-1916, p ) dacit dela septa: - oc spre Nord, Tai de-aproape clad Se opament agezat in La Neigebaur (fig. 4) jae foarte depa fc jorius, PWRE Mainz, 1935,‘A MS “A ORADISTEA MUNCE: 4 LULU! PASTRAT IN MUZEUL DIN DEV. Grabdenkmite, p on (Berma BEC, Clchorlus, BW RE, vol ee sae 5, VOL I erates, vol pos Bok we ae Cel te ria 6 B38 BF hy iS: Fern, Arte ronane sit‘ Reno, Mil dt, Alterthiim ae hal de fami Aterthdmer unserer Neidnischen Vorzei, vo. Hil 88, fase mise Buns p16 1,1, De Koepp, Die Rone in Deutschland er ce ls te ee ace. ican ea chi, Dictionnaire des notnonia vet. oe ie XL. 7023; ©. Cichorius, PWRE, v antiquités, ‘vol. IV, 2, col. 1420, fs val Hb 72, Bie Gycas, Gees or Reinach, DAK. fig, 1 slp. $4; 5 Rimische Bildkunst,'p. Wb gi Die 20-21, pl Se ar ;S. Ferri, Arte romane sul Reno, p. 65, fig 4; Serena, ed pl Vil fig 1 gi p. 33, apoi 2 Miniosc. Ge 20, ph 25, macher, 0, ¢, p. 22, pl. 26, figs Bh Reinach, Repertoire de’ relies, 597, ae is fs, vol. WW. p. 527, fig. 2, Dup? — " aa 1y cla cp 1s uns ere on dia opontcs os Pee i nt Ee oe 1-2 Ct L Xt vol. IV. 2, p. 1314, fig. 6921; S. Rei abremberg—Saglio, Dictionnaire De eiaines ee So craccentlen” od. Me pt Ve tgs Aap & as Ingen) Eeeeuhen oc ope 18-19, ph 23 Kio Vb Gaara e34 macher, 0c, p 1%, pl. 23, fig. 74. aN E Hampel, Budapest régiségei, vol I. 315. si 316, fig. 2; B. Kuss Balaton hibrnyékne! Rts te a a inszky, Balaton kibrnyékének az archaeologidja, Tocilescy, Monumentul deta Adameliss este de clasat gi reprezentarea de pe metopa 30 {p. 7 Hare trece peste un barbar citzur*. Intrucdt insa caliretul nu Ist g (imbracat ia fel) — ci o {ine inainte, ealungul calitat care merge i gah Intors:filud cu partea de sus a corpini spre soldatul roman care veea sill stri= AU reprezentare nu o putem clasa la cele precedente. Koepp, Die Rémer in Deuts' ind, p. 140-141, fig. 13% FeOri sunt mini must Pe cet at tui £lcaus zac sub cal tre} persoane nude; P iress pair quvul fra de capt. Pe cel dela Caséfehill se afia niuinai dot fe legate 1a spate, acestia doi din urma inst nu zac ck sed Pe pamint Felsdddrgicse ingenuncheazt. Pe menue dela Schirstein st pe burta. B) Jai Andes, germanul invins zace ‘sub cal cdutiind cu mina dreapts fn pieptul calulvi. Acest detalia se deos edeste total de celelalte Mea face cu un fapt petrecut intocmai la care’ se relerd repr 8 chimbare modclutui initial. Pyociteses, Monamertul dela Adametissi, p. 6% Fig 52 sib 67, fig, 5 Compiet, mai amiatesc uz monument dela ‘Augsburg (Fr. Koepp, Die DW ph. Vii. Fg. 3, si p. 43) Schumas her, 0. ¢, pag. 18 si ml. 22, fig. 7H, Se aseamina cn cei precedents, fa facut celul it Ja pamdaint insa nu se ire cele amintite de nol K. D. Archdolagischen nach, Repertoire de re nische 1892, p, 88-09 si Archacol. Ertesité, Wien 1895, p. 66, fig. 53-54, Site fig, 78) pe care ge lancea 132 gt 7. 146. et CAP retezat. Decl nu poate figura in Stachiin, Die Thensa Capitolina, Mitteilungen. de ABE vol, 21-1806, p. 347, fig. 5 sip. 2485 S- Ops 3B, fig, 4 (reprezentacea din moc) Sette, WR. Roscher Anssatrliches Lexikon der Mythologie fwngter, ibid, vol. 1. 2, col- 2200-220 10 e, vol. NAb Marin des Mu I Arte romane sul Danity, Die Reinier Gy ps a7 Pi BB, Avoasin vari Wit, ©. Dateovie BAG, HOt B2, we voters, ME COHGIA Hel oeevnia La AveHAIA phrore (Liv 8 0 vietorie tn i Gul Fo ALAA Atfol, coal MAY faving! hia Pi fi3, 7H, ete Boo, Whelered 1 pi Wet? Wh (Hittyart, 18")2, 1,286. Inamicul se afls con , vompteet sub cal, Strack ta miotivut eu ¢ Te a el os te eee. ae pie Aid can sal vooke este figura de pe denarut iui Lletaluy Me fabelon, Vol Wn, 28-24): Hat be Oi th caltre ul livingltor duce de par pe eel eyentare nu este strins legath de fen ns 4 de gripe acum amintita, Datarea mone. ‘Maitiz, citat de et (Bonner Jarrhiicher, \0Hii0e 14nd, po A mb et ch iil 0 posed), din epoca aClaudillor®, apol epov hellenisti ay cin geome 1A, Hurtwhngler, Die Antiken Gemmren, Leipaig, 140, ph ph at SATy nu pot fh spcatite ca data ce se reazinh, pe have le ri nlache Bildkunst, Orabdenkinilery 9) Rodenwaldt (Der Belgeader ul ft hhotteit cA datArite timpurll ale ti Hurtwanigler ny stint Int dar, 84 poate ch au Intrebulrtat Wes tiinpurin motivid nostri dar pues 1 algurl, Epoca bronaurilor dela (Petersen, Romische }, 04, fig. 21, operi pe care pu o alt fa digyorifia) niu 0 eunion yp 09, WT, Conf, gi Ee Ritterling, Das Kastell von Nieds i, asemenea 8’ 0 pielorui® (Die lippite ilcl agwasth Ivorare, des D, Arch. that, St—1922, ps at 4 tH pleioare”, adel, Catarogue dew reutptie a jereeyiien ef roms, He Wid) pr. GUGe-daH; A Heblen, Hieitrdge cur Or mafleste de Oateorrs ‘Avith, Unit XIX/R M1010, te ed Mh, 89) Monortia, Colter ed on Ad, Mi. Berntian, Hand MT Hale, 20, ph, ad fh Fs Conant ml it 1, Hewat ph 2h Favinas, Gober eth yn wo, th ia) Avitus, oie, eth A 8 i aporlanga reprexett vat detaliat cle sewinificatin gf tn Lesh aliy 101M) wat rectal des Barna unit Geverts, Cu mal multe date, Ural, priv Mundes (inp Oltonnate, ehtehte der antlien 0, sca, gl tte 202 nilus, Coen, fe ler rainisetter j Horniart, pl 2h 0 may Coten, ea), v4 Hern yA ts 10, 8s eds ih SEE, O18 Arak if yan, <= Motel, i wi (0 a (ayy Coiien Molall th ar rdntcten Refers vols Ps UT wot M0 Hernhael, ph 7 te 7 He feta, 10 (iin AB th do Chit) 4 (a tT In & Hind dtent, My n, 860 020 Cas iy. Can), omen dewore Y mi Meni ante Dine Fut MU AF voqital” ey le Adoni hk i) in, Ee): ata, ot, ted ih (aid hed i lait, Clini, et 1H, (tA gh WO ah CH) fey ait d chel Hd ch | Bernat orutarh ph Wo tt 2h pe Net OM Be fee oentintt fis ih th Tht patents hat nh PTD Eh Hamner aang pester need th ‘werner 19h aprijinegte siolorele vane dreapla Ot \ ve Chit, Rant ‘1 HAL en exiatat al 1HUAK I wh unite SI SO a a rotors Ta Aerie weit al Hee i intent 98 abe 1 eT ee a je wants Vite TW dh CM ei Nia putut fh ex: le orientale, Hie sy yi mmliart, pl. 77, n. 7 + Co HGH, 8) = Moisi », 1 4 Vol 1, p. 107 = Moisi mr. 39 (55), fe n 29 (36-37), Original de 4, MIE NIE Ae eoniduce, HPO aeaRE amANnt wi tar Wenlare Are ca proltip fy), Hoth nn ar fi yrew aneapie, pontrucn mw anirlene gl poster dugmanilul vor He Fidigate cure li Va poralan in © } wl ln } mitwehe Hetarele! paratil, care ale’GRADISTEA MUNCELULUL PASTRAT IN MUZEUL DIN DEVA 149 {ifor cu lancea ~ sta gata sa Ik iT - ala st lovenser in inawicut de dinvin , mat pe 8 cet pio sting cal fete gag at rahe a eazima pe pamdant, iar mana ¢ matte ridke nearer Pon Oa roape complet be pith af ee se omplet pe pamint; veh des D, Arch, Inst, 37-1922 p. 25. lal Eerlesitd, 46--1932/95 p, 18-21 ae a des Altertums, vol. 1. ed. 19, Leipzig, 121%, 0. fig. i ae, fe Kunst des alten Orleits, Berlin, 1925, Propylden Kunst Fn .bm Ps 00 fig, 108; Schiiler-Andrac, % &» P 400. rac, 0, Cy Py WB ie, 0. vol} Fr, W. Freilierr von is 210, Sy, 17% po 190, Nhe, Op. 2, fie 185 w. 27M, ‘Denkmiler dygyptlscter Seulptur nn) pl 2, 5, 10, 6a, 18, 3 i, 18, 19, 89, 47, 9, Oh, MF HY Mole. pAb, fig. 12) Behafee-Andrae, 0 Cp WHF 240, 247, 254. 268, 289, $40, 9D, 190, 300, Will JON, 10, S11, 4A Matter, Babylonia és Assyria, Yuusapest ‘40, 457, 477, 467, 4008, 506, SUT, 24, I, 5 ples: 0. ¢, vol, i, pl, 10: t jeliiferAndrac, 0. €, Pr 4° ae 5. 100, fg 460, 0 704, fie, ATO, D106, Me i, Hoh Lp. 100, fy, 214 Schater-A fir, Sinrye, rantocte s Yl, MXM KXY,, Aull, 6 ao Cy, VOD J01, vol Hp, 100. 207, 438, vole WH, 109, 992, 89%; Dale He yah, WI. p. 84, fig, a: Rosehinn 0 ol HH, p, 157, Rurtweansler De inh, Weodenwalit, J My Arche Ants ST 1028, Bi IT = ah 1 Las caltes dans bee ‘arte, mineue Cracow, 1928. pr 1 Mode pp, Die Romer tH Deutschlanit, P fh, G8; Koepn mater, ph. Bille Hie te yc, Mm, 4 uetto dew Oaterr pol pi 20, at 1, G0 Hernbiart, Dh i, 0 Mirnek, th O om Birack, 00, Col, aH qo) Steak, 10. om Strack, 8, 40% fdupa eazvolul al 4 Biragk, 44, 44, 4" ya tlt, te, Ov, VO VO ig 404; Springer, Y. & Trelarellefi, pM, Mil adirbueh es yreconramalil p, 1B, Sigs 13,» Wr d, Chie 1, 10; conf, note 198 9h 1910, p 290, Si Higeniart, ply Arels, Institute 11-116 4, Che sit, Goh. 70 ¢ Strack, soitea, incopnind om LOT AO 2 {dupa primi ri Colt, 447 1, 7 (B98 ds Chie I figeare a0) Bidet om Verntiarty vb foto Bonin 0 Ms phy, i oe Bernlvart Ph MM 2 nd Clie logat mand dreaplh & Jude, ol, HL, ph, 200 gi 204 Golh., age (nu vo ved a alter 1 Unga Fitanipe),Alzrtmar cer gota fd pH fig 4 Pet fl, 0 Vor, 910% P nh, acetate ph 0. saa), bor den sutberhonw'l 0" undenteup; sarbuett ter p. Anh, ft Ys fe a s % hy Lith, smite saat ‘ogitencl’, Monunserntl tele Adumellvl, ¥“marmora Stampila marita Acest semn se afla « e lucrurile | caracteristic, Boe ate ca ntat pe monumental mai caracteristic fe Ba.) fay That parte si alte ‘siparea laturii de Est vs ja eventuale descon} ‘apariinatoare artel pro ‘clind il comparam cu prea mult {nici ca -4) you Andre etzt im DevactJEP AUS s DER DAKENBURG VON GRADISTEA-MUNCELULUI 151 alle Oberfld ichzeciti Picci ichen gleichzeitig behauert worden sind und eistor' ige Einschnitt nicht spater, also aa hteschi isa . Wir kinnen es deshalb als Wahtacti ee Ee Heit tieht bis zur Half in die Mauee Ee: eau . fauer eingelassen gewesert ist tile von kreisfOrmigen Durchschnitt 3 a a : ve angelehnt aufgesteltt sr bewund : ndert die Bruchstiicke solcher Sauten i ite: Burg.) s auten im sitd- um Relief ist ancl i a ec taurs as Bere ein anderes gefunden worden. Aut ce lzze, vermutet G. Findly und nach ihm ebenso ss dieses zweite Relief eine in Marmor gemeisselte vergrisserte ing Asfempels der Legio IV Flavia Felix darstellt, - sehr eigentiimlich, dass die, die das Relief angetertig hak rt covigeti angefertigt haben, pel nachgebiidet haben, er deutet dies dann aber sie mit der Nachbifdung des Ziegelstempels irgend eine Nieder~ i verewigen proier Anbetracht dessen, dass dic beiden Reliefs Pian Vorsehein gekommen sind, und beide je einen Sieg kunnen wir annehmen, das seinerzeit tatsachlich neben- gestellt gewesen sind, Ja ¢s konnen eventualle auch andere eben iknen gestanden haben, so dass die erwaknte © eile der > emauer ein aus mehreren nebeneinander aufgestellten Reliets Denkmal zierte, das irgend einen grisseren Sieg der Daken verewigte. Wenn Findlys Ausicht qutreffend ist, dana kann nur 2wischen S6—105 1. Chr, entstanden sett Frither nicht, Vespasian ict vestellte und zuerst im Bi jahr 70 auly y stationierte Legion um das Jabr 8G nach Moesla Superior kem- den ist, so dass ¢s damals 2m ersten Mal zwischen it und jegerischert Zusa! menstssent gekom 1 das Relief nicht ents andere sein, weil die Burg im Feld. pndgilltig, zerst0rt worden ist, Auf jeden Fall miissen wit es 4 , dass diese Retiets 2c Brine schlagung cites 1 Angritts angelertist worden io iV auch teilygenommen pat und werirent schwere P ertittert hat, Diesbeaitglich endigaitg des gee Domitian awissel ken, Der Fekdzug Ts! cht, denn obewar desc chet, lvichtatis frock als et sie arn en seit Ki an die ? an dem die Ue n sind, gd dessen Ste eine Liaie an div fubrten aweiter mriigsert whe inn erster 2 85-89 0 c onrmt erst tit tgpankt D jans Vout 1ot-102 © Apschluss Woe wnt aunbederttender ozedals + Gesich! elasst Sieg aul in nieBF AUS DER DARENBURG Yon QRIDIFTEAWUNCELULUT 198 et Zekt der Maver Stantmendert, wid teriptedettich iy der Mende Relieflarsteiiyy Stegerdert Re MN AA einige Minsbikier der Raviee Sehilesst es sich viel ven, teed Hh ais Mune aber cite dass es das E awh die aafy die Kopien sche aS anfcres sagen, ‘Geist durctte ake rin Meister ds (Moesia) it de Relief awischen twa BebnIsS ines s