DESPRE TEMPERATURA MURESULUL de 1. LEPSI 1, Introducere. 2. Clima vali Muresutui, 3. Patu! minor al Muresului, Debitul de apa, 4, Temperatura medie anuald si lunard a Muresulu’. 5. Temperatura diurnd a Muresului tanga Ordstie, 6. Anomalii hidrotermice ale Muresului. 7% Temperatura afluentitor. 8. Temperatura micilor ape statatoare din re- ‘giunea inundabild a Muresului. 9. Temperatura nomolului emers si a nisipului Zusammenfassung. 1, Introducere. Rezultatele termografice pe cari le rezum in nota de fafa, se bazeaza pe cercetirile facute de mine, tntre anii 1921—1931, asupra Muresului Hu- nedorean, Ele nu sunt decdt numai o parte dintr’'un studiu multilateral, pe care Imprejiirari vitrege nu mi-au permis sal termin si sa-1 public sub o forma monograficd. Dureroas’ renuntare! Masurarile pe cari te dau aici, s’au facut, — numai de mine personal, - Ja Muresul din apropierea Ordstiei si numai ocazional — bunaoara cu pri- Tejul unei calatorii facuta cu barca dela Gelmar la Arad — gi in alte porjium ale frumosului nostra rau. _ -Totusi, spre a putea face oarecari comparatii termografice si cu alte puncte ale Muresului, in 1929 DI Profesor Leuco a facut, in urma rugamin{ii mele, masurari la Reghinul Sasesc, iar DI I. Covacin la Arad. Acestor singuri ‘colaboratori ai mei le sunt foarte indatorat pentru sprijinul lor desinteresat; te muljumesc, _ La toate mésuratorile s'au notat, pe langa temperatura apei, si ora temperatura aerului, acoperirea cerului, nivelul apei, vantul, precipitajiunile ingheful, 5, a, Masurarile le-am facut cu termometre chimice; numerele din Prezenta lucrare arata grade Celsius. Erorile posibile se pot evalua la + 0,1°. Diferenje mai mici de 0,1’ se negiijeaza, deci, in prezenta contributie. In timpul noptii si mai ales pe timp furtunos, — cand se produc mici valuri— diferenjele puteau fi + 0, din cauza dificultajilor de cetire, fara a se scoate din apa partea ci mescur a termometrului. Uneori masuram apa intr’un vas de 1 litru, in clipa in care il seoteam din rau; aceasta, bine inteles, dupa ce vasul fusese un timp Oarecare scufundat in rau, spre a-i lua temperatura.HUTA PALI gy) ity Hede grad are, el Vorbi nai tay A Hmoatere), 86 ii) MOA dintye Poiyny pidied la 8—0", He Tt 9-10", ja dela isyor la Tis, zentata printrDESPRE TEMPERATURA MURESULU 6 se i 4, Patul minor al Muregutul, Debitul de api, Inedlatrea rlulinl de catre aer gi soare Prineipalil factord termogeni opinalnd th primul rand de adancinwea si tntinderes orizontats. « ape, av im ‘PUNE O cArActerizare morfologiod a patulul minor, adicd a forme! geometrice pe care © are massa apel, In tot parcursul romAnese, patul minor al Murogutui are Inclinaie gu ficient spre a tmpledeca rut sa Atagneze gi sd product bali tnsotitoare, Muregul ocupl un gant cu limite distinete, arareort gterse prin locust movi Hoase, Terenul uscat se Intinde pind ta apa curgatoare, accesut {lind posibil ‘aproape pretutindenea, p —__Nuimai ttre muntii Calimanutui gi al Gurghtutal patul rdului este stncos vind deci Caracterele unui curs de munte, pe cand tn edmpla Miclaugulul, tn Podigiil Transiivantel, dealungul flancului sudic al muntilor Apuseni (fig. ne, 5) “Gat Sith cAmpia Aradulul, Muregul gi-a spat albla tr sedimente fine, tn majo mitate depozitate de el thsugl, In comparatic cu aceste sedimente fine, pletrigu file gl primdigurite joact un rol secundar, fiind de obiceiu ascunse sub apa, Fafa de yolumut apei, suprafaja Muregulut nu este prea tating’, adaneine Tul relativa find deci destul de mare, impresie sporita thet prin inalyinea malurilor cari pe mari distante sunt abrupte, Arboretut care adeseori insofeste raul, nu-i aduce decit putin’ umbra, “@ Chrel influen{a de retentor de soare se poate neglija, mai ales clnd avew aac nee Muregului, Aproape intreaga suprafaya a raulut este deci ‘expusa insolatiel. Dela Reghin in jos, Muregul are o latime remarcabila, Pe timp de nivel normal, Wngd Oragtic, Muregul este deja lat de vreo 120 m, adincimea find de 1—2 m. Viteza obignuita a apei este de circa sec, debitul obignuit de aproximativ 70m "sec, Dupa un calcul sumar, suprafaja basinului, tn sus de strdmtoaren Radnel, $e poate evalua la 26.000 kin*('), Media precipitatiunilor anuale find tn basinul ardelenese de circa 700 mm, volumul lor total ar fi acolo de 18,2 kin’, din care Ja nivel normal se scurg prin Mureg 2,2 km’, aceasta dacd punent fh caleul debitul obignuit, care insA ramane cu mult sub debitul mediu, fiinded tii reprezintd decit abla 12°), din totalul precipitatiunitor, Pactorul de scurger« al Tisei pnd la Seghedin flind de 27*/,, pare probabil ci apele mari ale Murepului transporta diferin{a dintre cele vreo 12%), ale debitului obiynuil gi totalul scurgerii, 1) In cAmpla Aradulul — peneplend — cumptina apelor nu poate fi Sabitth cn eduine Feruaticns, decl viel suprafata porflual panonice care hidrograticeste apar fine ‘Maregulul,$i lunara a Muregutui, peraturii medii a aeryy; acute de Dnij Pros i sau facut dupa t amiaza, 4 eprezinta mediile xiMeLOr diary, ele ore ale ite, cuirha Pi sictivs Mt putt fi re de 15° Media hidroter; Este intere a emp de 4 pat, @Sului era ceva mai inccata ib influinfa ay (SE apropie, ta Reghin, « Mie Aeelei tiuni, decit 0 ui yara sit nt (munte!) din Marti din lanuarie. i Ceeace prives 9) de ob: : me general al raului, ine!DESPRE TEMPERATURA MURESULUI a ani ar putea modifica intru cAtva cifrele, nu insd earacte- , Sl , $4 cum incere s’o formulez in randurile de fata, ide vedere termografie, Muresnl de langé Oritie este inter- lui dela Reghif gi cele dela Arad, media Ini anuala si 10,5", cifr4 care insA nu se bazeazd pe masurari acute , ci unde sau calculat gi inregistrarile nocturne, gi mu numai comparatie intre media anuald a aerului gia apei, se constata Muresul era in termen mediu cu 1—1,5° mai cald decat n temperatura medie a Muresului era dupd amiaz4 cu 1'),” it temperatura medie real a aerului, ins@ cu 4° mai scaauté a. La Arad, Muregul este, ca medie anuala, d. a. cu cca. | decat media anuala a aerului si cu 2,85" mai rece decit aerul ral, temperatura medie anualé a Muresului este cu citeva zecimi, ins cu 2 grade — mai urcati decat a aerului, aceasta gi din cauza peratura apei nu scade sub 0°. f absolut al apei a fost la Arad 28° (25 VI. 1929, 168), Ia (12 Vill. 1929, 14°), la Reghin 24,5° (5 Vill. 1929, 16%). La timpul cand tn (sic!) apa incepea sa se formeze ghiaja, am mperaturi de circa 0,17 sub zero gi chiar de — 0,2° (23 XII 1929). rogratii au impart, din punctul de vedere al regimului termic, rau- ei In 4 categorii. Maregul aparfine categoriel raurilor de cAmpie sse"), caracterizaté prin aceea cA in termen mediu apa este aerul. ja pe care o face Ule (i. ¢) ca temperatura acestei categorii de inde numai de insolajie, nu este exacté deoarece ar insemna sa fuenfa termict a atmosferei; cel mult dacd Ule infelege aerul nual rmediar intre soare si apa si deaccea nul aminteste ca factor care Ja temperatura raului. 5. Temperatura diurna a Muregului tanga Ordstie. operirea cerulti impiedecd incalzirea solard, mici diferente in plus (43°) ale ‘atmosferei fata de apa, nate decit o influent caloric supra Muresului, Bundoard tn 1213 lulie 1929, cind dela (14° ta 6) pana la maximul lui (16,4° fa 14") nu era decat 24%, temperatura rdulul a oscilat cu + 0,4" ai 00 in jurul ,0° (figura 2), deci cu an = 29°), din oscilafia termica a ooDESPRE TEMPERATURA MURESULUL % deja atunci, cand aerul este incd mai cald, Dease- pla ca apa SA se incdlzeasca, desi aerul este fncd mai cA ja producerea acestor anomalii contribue temperatura ailuentilor. Aceste chestiuni complexe nu s'ar putea muri ri termografice simultane, facute de o muttime de cercetatori, temperatura i} are Muresul de obiceiu dimineata, Inainte de al) soarelui, intre orele 4—8, dup’ anotimp, — iar maximul d de 2,55". De aici rezulta pentru fiecare ord o fluctuatiune atiy 0,2°, aceasta, fireste, numai pentru zile cu relativ mari fice ale atmosierei si cu soare nestingherit. Gradientul de 0,2", drept medie a maximelor de oscilajiune hidrotermica. Fig. 3. ea medic zilnicd a temperaturii apzi este maxima in bunile Gini in cole mai reci; sub ghiata e practic mula. qu este soase,

S-ar putea să vă placă și

• Floca-Indrumarea Oamenilor Muncii

  

  Document11 pagini

  Floca-Indrumarea Oamenilor Muncii

  Muzeu Deva Sargetia

  Încă nu există evaluări
• Macrea-Urme Romane in Regiunea Cetatilor Dacice

  

  Document24 pagini

  Macrea-Urme Romane in Regiunea Cetatilor Dacice

  Muzeu Deva Sargetia

  Încă nu există evaluări
• Ferenczi-Relieful de La Gradistea Muncelului Pastrat in Muzeul Din Deva

  

  Document43 pagini

  Ferenczi-Relieful de La Gradistea Muncelului Pastrat in Muzeul Din Deva

  Muzeu Deva Sargetia

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Lepsi Gheata

  

  Document12 pagini

  Lepsi Gheata

  Muzeu Deva Sargetia

  Încă nu există evaluări
• Daicoviciu Floca Muzeul Aureliilor

  

  Document25 pagini

  Daicoviciu Floca Muzeul Aureliilor

  Muzeu Deva Sargetia

  Încă nu există evaluări