Raportstiintific

privindimplementareaproiectuluiPNIIIDPCE201130762,nr.175/25.10.2011
Reducereaemisiilordenanoparticuleprinoptimizareaproceselordefiltrareagazelorrezidualedeardere
inperioadaoctombriedecembrie2011
Obiectivelegenerale:
- Modelareamatematicasisimulareanumericaacomportamentulsuspensiilordeparticulenanometrice
intrunmediufluidcompresibilgazedearderesubactiuneacampuluielectric,inscopulcaptariilor.
- Modelarea experimentala si optimizarea proceselor de filtrare, in scopul limitarii emisiei de
nanoparticuledingazeledeardereevacuate.
- Realizarea unui studiu de prefezabilitate, atat din perspectiva economica, cat si prin prisma unei
interventiiprinpoliticipublice,pentruestimareaintentieideinvestitieinfiltredenanoparticule.
Obiectivuletapeideexecutie:
Crearea unei baze de date, care sa cuprinda principalele rezultate teoretice si experimentale in
domeniu, cuprinzand activitati de documentare si clasificare a materialului bibliografic dupa
domeniispecifice:teoretic,computational,experimental,analizasicaracterizarenanoparticule.
Activitatiefectuate:
1. Realizareauneibazededate(Anexa1)cecuprindeunnumarde53revistecontinand94articolede
specialitate incepand cu anul 1998, preluate din baze de date internationale (American Institute of
Physics, Institute of Physics, ScienceDirect, SpringerLink, Taylor & Francis, Web of Science) puse la
dispozitieprinamabilitateaUEFISCDI,incadrulproiectuluiANELIS,
2. Participarea la Conferinta de Fizica TIM 11, organizata de Facultatea de Fizica, Universitatea de Vest
Timisoarainperioada2427Noiembrie,culucrarea:Electrohydrodynamicmodelingformanipulationof
micro/nanoparticlesinmicrofluidicsystems,sesiuneaposter(Anexa2),
3. Trimiterea spre publicare a articolului: Numerical analysis of nanoparticles behavior in a microfluidic
channelunderdielectrophoresis,larevistaJournalofNanoparticleResearch(Anexa3).

Rezumatulfazei:
1.Situatiaactualaprivinddomeniulvizatdeproiect
Particulele nanometrice reprezinta un subiect de interes deosebit in ultimele doua decenii de cercetare
stiintifica.Peplanmondialseevidentiazatotmaistringentproblemaefectuluidaunatoralnanopulberilor
sialnanosuspensiilorlichide(<100nm).Acestea,odatainhalate,ajungfoarterapidinsangesinupotfi
eliminate, deoarece celulele macrofage nu le pot identifica. Cercetari recente [14] au aratat ca daca un
materialbrutnuestepericulos,acestapoatedevenitoxicdacaestesubformadenanoparticule.
Laniveleuropean,inmai2008,afostadoptatDirectivaprivindcalitateaaeruluinconjurtoriunaermai
curat pentru Europa (Directiva 2008/50/CE). Aceasta stabilete noi obiective privind calitatea aerului
pentru PM2,5 (particule fine) i vizeaz prevenirea efectelor duntoare asupra mediului nconjurtor i
asupra sntii. Directiva 2010/75/EU a Parlamentului European i a Consiliului Europei privind emisiile
industriale(emisiileprovenitedinsursestaionareiemisiilecauzatedeproduciadeelectricitate)afost
adoptatla24noiembrie2010,aintratnvigoarela6ianuarie2011itrebuiesfietranspusnlegislaia
naional de ctre statele membre pn la 7 ianuarie 2013. Programul Aer curat pentru Europa i
iniiativaInspirevizeazreducereaacestuitipdepoluarepnnanul2020.Romaniaatranspusomare
parte a legislatiei comunitare in domeniul protectiei mediului. Prin legislatia adoptata (HG 541/2003;
Ordinul MAPM 462/1993) emisiile de pulberi sunt limitate la 3050 mg/m3 pentru instalatiile mari de
ardere si la 50 mg/m3 pentru alte sectoare industriale, dar in ceea ce priveste procesul de filtrare a
nanoparticulelor nu exista inca solutii eficiente. Nanoparticulele inhalate pot produce radicali liberi, pot
deterioraADNulsialteragenele,ceeaceconducelacrestereaprobabilitatiiproduceriicancerului,precum
siaincidenteifenomenelormutagenesiteratogene.Principaliiresponsabiliinceeaceprivestepoluareacu
nanoparticulesuntemisiileindustriale(instalatiiledeardereadeseurilor,industriametalurgica,fabricide
ciment,termocentrale,etc.),lacareseadaugacelealemotoarelorcuardereinterna.Toicompuiichimici
coninui n gazele rezultate din procesele de ardere au efect nociv asupra atmosferei, biodiversitii i
organismului uman. Rspndirea lor att sub form de nanoparticule, ct i adsorbite pe carbonul fin
divizat determin meninerea ndelungat sub form de suspensii foarte fine n atmosfer i, totodat,
modul cel mai direct de asimilare pulmonar, sanguin i celular a acestor noxe. In general, sursele de
emisiipoluantesuntechipatecudiferitefiltre,careinsacapteazadoarparticulelemicronice,pecandcele
nanometricescapaaproapeintotalitateinaer.Desimasadeparticulenanometriceestemicacomparativ
cu cea a particulelor micronice, din punct de vedere numeric ele depasesc cu cel putin patru ordine de
marime pe toate celalalte. Metodele clasice utilizate pentru manipularea (retinerea, separarea)
particulelor micrometrice au fost testate in ultimii ani si pentru particule nanometrice, majoritatea insa
farapreamultsucces[3].Ininstalatiileclasicedecaptaredoaromicapartedintrenanoparticuleleemise
sunt colectate, si aceasta doar atunci cand se ataseaza de particule mai mari. Dispozitivele mecanice
(cicloane,filtrecusaci,cameredesedimentare)nusunteficientedatoritagreutatiimiciananoparticulelor,
iarmetodelechimicesuntlentesipotmodificacompozitiananoparticulelorindecursulprocesarii.Filtrele
clasiceCoronaaueficientaderetinereridicataaparticulelormicrometrice(9399%),darcelenanometrice
scapaaproapeintotalitateinaer[2,4].Celemaipromitatoaremetodedemanipulareananoparticulelor
sunt cele bazate pe utilizarea dielectroforezei (DEP) [4,5]. Aceasta reprezinta fenomenul de miscare a
materiei polarizabile plasate in camp electric neuniform, nefiind
necesara o incarcare electrica prealabila a acesteia (Figura 1). In
campuri electrice neuniforme particulele dielectrice se deplaseaza
caurmareainteractiuniidintremomentuldipolarindusinparticula
si campul electric aplicat, rezultand o forta translationala numita
forta dielectroforetica (FDEP). Forta dielectroforetica depinde de
dimensiunea particulelor, conductivitate, constanta dielectrica a
acestorasiamediuluiprecumsidegradientulpatratuluiintensitatii
campuluielectricaplicat[48].
Figura1:Particulaneutraplasataincampelectricneuniform.
Forta dielectroforetica poate fi scrisa sub forma [47]: FDEP m( ) E , unde E este intensitatea
campului electric, m( ) 4a 3 m k ( ) E reprezinta momentul dipolar indus intro particula sferica
omogena, pulsatiacampului,arazaparticulei,iar k ( ) factorulClausiusMossotti.
In medii fluide, traiectoria unei particule estedeterminata, alaturi de forta dielectroforetica, de forte de
natura hidrodinamica (vascozitatea), greutate, arhimedica, termica,
browniana si forte de natura cuantica, datorate dimensiunilor reduse
ale particulelor. Toate aceste forte dau o rezultanta dependenta de
proprietatile fizice ale particulei, mediului fluid si ale campului aplicat
(frecventa, intensitate), ce determina devierea si in final retinerea in
zone prestabilite, avand ca rezultat reducerea concentratiei de
nanoparticule sau chiar eliminarea lor din mediul fluid:
F FDEP Fdrag Fbuyoancy Fthermal Fbrownian (Figura2)[7].
Figura2:Forteexercitateasuprauneiparticuleaflateintrunmediufluid,subactiuneadielectroforezei.

1.1Modelareamatematicaadielectroforezei
Pentrudeterminareacampuluielectricsiafortelordielectroforeticesepornestedelacalcululpotentialului
electricpentruogeometriedatasiconsiderandconditiilepefrontieracorespunzatoarereteleideelectrozi.
~
Folosindnotatiafazoriala,unpotentialoscilantdefrecventa sescriesubforma V (x , t ) Re{V ( x )e jt } ,
unde j (1)1 / 2 , vectorul x descrie coordonatele spatiale, Re{} indica partea reala si simbolul ~ indica
~
fazorul V VR jVI , cu VR si VI partea reala si respectiv partea imaginara a potentialului electric. Cele
douacomponentealepotentialuluisatisfacecuatialuiLaplace: 2VR 0 sirespectiv 2VI 0 .Densitatea
volumica de forta mediata in timp care actioneaza asupra dipolului particulei este
F 3 / 2 m Re{k ( ) E V VR jVI estefazorulcampuluielectric,*indica
E ~
*} [8,9],unde E ~

conjugata complexa, factorul ClausiusMossotti este k ( ) / 2 , ~ si ~ fiind

p m p m p m

permitivitateaabsolutaaparticuleisirespectivamediului,marimicaredepinddeproprietatiledielectrice
aleparticuleisimediuluiprecumsidegeometriaparticulei.
Pentruaseevitacalculelecuvalorinumericeceseintindpeoplajafoarteextinsa,inpracticaseutilizeaza
o forma adimensionala a ecuatiilor. In cazul nostru, folosind o valoare a potentialului electric scalata la
amplitudineasemnaluluiaplicatV0 siraportanddistantelelaodistantadereferintad(deexempludistanta
dintremijloaceleelectrozilor)seobtineexpresiaadimensionalizataadensitatiideforta:
F F F
DEP twDEP m r 0 2
R
2
I
3 / 4 k V 2 / d 3 V V 3 / 2 k V 2 / d 3 V V
m i 0 R I

unde s-a notat V'R=VR/V0, V'I=VI/V0 si x'=x/d, iarindiciiinferiori rsi ievidentiazapartearealasirespectiv

imaginara a factorului ClausiusMossotti [810]. Primul termen se numeste forta DEP, depinde de
neuniformitateacampuluicreatdeelectrozisisugereazafaptulcafortadielectroforeticapoatefifolositala
separarea particulelor datorita polarizarii diferite a acestora in functie de permitivitatea mediului si a
particulei (semnul lui kr ( ) depinde de permitivitati, conductivitati si frecventa semnalului aplicat pe
electrozi).CeldealdoileatermenestenumitfortatwDEP(travelingwavedielectrophoresis)siestenenul
in cazul in care campul electric prezinta o variatie spatiala a fazei. Astfel de situatii se intalnesc doar in
cazulcampurilorelectricealternative.InanumitegeometriipotrivitalesefortatwDEPpoatefifolositasiea
pentruseparareaparticulelorcuproprietati/dimensiunidiferite[48]
O determinare corecta a fortelor dielectroforetice se face prin rezolvarea numerica a ecuatiilor Laplace
pentru potentialele electrice, pe o geometrie realista si cu conditii pe frontiera potrivite. Datorita
periodicitatiisistemuluideelectrozi(Figura3)undecuwsanotatlatimeaelectrozilor,ddistantadintre
doielectrozi,hinaltimeacamereideseparare(domeniuluiconsiderat)calcululforteidielectroforeticese
poateefectuapeosinguracelulaunitate.Unexempludegeometrieconsideratainrezolvareanumerica
aproblemei,precumsiconditiilepefrontieraspecificesuntprezentateinFigura4[810].

Figura4:Domeniul
decalculsiconditiile
pefrontierapentru
potentialele
Figura3:CameradeseparareDEP.
electrice
Sistemdeelectrozipesuportdesticla.
Se pot utiliza si alte tipuri de conditii pe
frontiera,maicomodedinpunctdevedere
numericdarmaiputinrealiste,precumsivariantedeabordareanaliticaaproblemei[4,8]undeprezenta

electrozilorestesimulataprinimpunereaunuipotentialarmonic: V (r ) V0 exp(iqx) cosh qy / cosh qL .Se

obtineexpresiaanaliticapentrufortadielectroforetica: F r F0 k cosh by ,sinh by ,0 ,unde b 2qL este
numaruldeundaadimensional[8].Oastfeldesolutieestefoartecomoddeutilizatinaplicatii,darpede
alta parte, este departe de a descrie fenomenele din vecinatatea electrozilor. Evident ca fortele
dielectroforetice depind de toate coordonatele spatiale, nu doar de y, si prezinta o variatie puternica in
vecinatateamarginilorelectrozilor,undegradientiicampuluisuntmaximi.

1.2Situatiaactualaprivindrealizarileexperimentalesiaplicatiiledindomeniu
Dielectroforezaprezintaoseriedeaplicatiiinmanipulareasianalizamicrosinanoparticulelor.Metoda
fundamentalademanipulareconstaincaptareaunorparticuleinzonelecuintensitatemaximaacampului
electriclocal.Astfeldemetodeaufostfolositecusuccespentrucaptareamicroparticulelorsicelulelorvii
[5,6]. O importanta mai mare din punct de vedere al aplicatiilor o au metodele de separare
dielectroforetice. In acest sistem, componentele unei suspensii duale sunt separate in zonele de minim,
respectivmaxim,alecampuluielectric.Metodadeseparareafostfolositacusuccespentruaseparamicro
particule,particuleminerale,bacteriideceluleanimale,celulerosiidecelulecancerigenesauceluleviide
celulemoarte.Dezavantajulprimarinaceastaconfiguratieconstainsainnecesitateadeaaveaodiferenta
relativa de peste 50% intre frecventele de excitare a particulelor. Aceasta problema a fost remediata in

Figura5:Configuratiistandardale
dispozitivelorDEP:a)electroziparaleli,
b)microvarfuri,c)perechidemicro
varfuri,d)electrozipolinomiali.
Figura6:SchemaadouadispozitiveDEP.
analize [13]. Un exemplu practic al unui astfel de dispozitiv este ilustrat in Figura 7. Acest tip de
configuratie este utilizat in separarea, combinarea si transportarea celulelor sau a medicamentelor.
Dimensiuniletipicealedispozitivelorsuntdeordinulmilimetrilordarpotajungesiladimensiunideordinul
Figura7:Schemaunuidispozitivlabonachip.
parte prin folosirea tehnicii travellingwave DEP (twDEP),
folosita pentru captarea si separarea virusilor sau a celulelor
cancerigene. Metode de tip fractionarea campului de curgere
(DEPFFF) au fost folosite pentru a pozitiona particulele intrun
fluid in curgere folosind dielectroforeza. DEPFFF esteimportant
deoarece permite manipularea particulelor cu dimensiuni sub
micronice,pentrucaremiscareabrownianaareunimpactasupra
pozitiei.DEPFFFestefolositinsistemecarecontin,printrealtele,
microsferedelatex,celulestematicesaucelulerosii[11].Oalta
metodacarepoatefideasemeneafolositalafocalizareunuijet
departiculesauceluleintrunfluidinmiscareestedeflectiaprin
dielectroforeza. Un factor important in stabilirea posibilelor
aplicatiialedielectroforezeioconstituiegeometriadispozitivelor
utilizate [6,7]. In practica sunt folosite o serie de modele
standard, ilustrate in Figura 5. Alegerea dispozitivului precum si
dimensiunile acestuia sunt determinate in primul rand de
distributia campului electric, respectiv proprietatile particulelor
care urmeaza a fi analizate. Din punct de vedere al aplicatiilor
practice, domeniul principal de utilizare a DEPeste cel almicro
biologiei[12].Dielectroforezaafostfolositapentrumanipularea
lanturilordeADN,aproteinelorsiavirusilor.UnlantdeADNde
16.5 ma fostimobilizatfolosind unsetdeelectrozide15 m.
Intrunexperimentsimilar,DEPafostfolositpentrucaptareaunui
lantADNfolosindoconfiguratiede4electrozidimensiuniintre5
si 50 m. Captarea si analiza ADNului au fost realizate si in
dispozitivecudimensiunide2m,undeDEPafostfolositapentru
aanulaimpactulfortelebrowniene.Unuldintreprimeleexemple
de manipulare dielectroforetica a proteinelor se refera la
moleculele de avidina. Dispozitivul folosit in acest caz constand
introconfiguratiedeelectroziparalelicudimensiunisiseparatie
de 2 m. Rezultate similare au fost raportate si in cazul
manipularii si separarii virusilor, dimensiunea configuratiilor
folosite ramand tipic in domeniul a 4 m. In domeniul, nano
scopic,aufostraportateoseriedesucceseincaptareaunorcelule
bacteriene (dimensiuni tipice in jur de 800 nm) folosind o
configuratie DEP circulara cu dimensiuni intre 230 si 780 m
(Figura 6) [6]. Datorita dimensiunilor compacte a dispozitivelor
DEP,acesteaaudevenituncandidatimportantpentrudezvoltarea
tehnologiei labonachip, dispozitive micro si nanoscopice
care integreaza instrumentatia necesara efectuarii unor serii de
centrimetrilor. Astfel, o serie de
modele au fost propuse pentru
manipularea particulelor
conductoare si dielectrice,
separarea particulelor din
suspensii sau manipularea
particulelor aflate intrun fluid in
curgere. Odata cu evolutia
gradului de miniaturizare,
 dispozitive integrate DEP au fost folosite pentru a controla particule cu
dimensiunitipicede93nm(Figura8).
Un alt set de aplicatii al electroforezei are loc in cadrul nanotehnologiei, in
specialinasamblareaunornoidispozitivededimensiuninanoscopice.Inacest
context, DEP a fost folosit cu succes pentru manipularea si controlul nano
firelormetalicesauananotuburilordecarbon[1113].
Figura8:ColectaredenanoparticulecupozitivsinegativDEP.

2.Etapeulterioare,perspective
Deoarecelaoraactualanuexistaunmodelunitarcaresadescriesatisfacatorcomportamentulsuspensiilor
nanometriceinmediifluidesubactiuneadielectroforezei,proiectulisipropunesarealizezeinurmatoarea
etapa un model matematic care sa considere toate fortele ce guverneaza electrohidrodinamica
nanoparticulelor(dielectroforetica,vascozitate,browniene,fortedenaturatermicasicuantica),infunctie
deproprietatilelorfizice,alemediuluifluidsidecampulelectricaplicat.Modelulvafiimplementatapoi
numeric in scopul obtinerii knowhowului de realizare a unor dispozitive destinate manipularii
nanoparticulelor(retinere,separare)peclasededimensiunisi/sauproprietatifizicediferite.

Concluzii
Studiulbibliograficefectuatprecumsianalizasolutiilortehnicedeimplementareexistentelaoraactuala
constituie setul de baza al cerintelor stiintifice si tehnice ce vor fi indeplinite de echipa proiectului in
etapeleurmatoare,undevorfiverificateipotezeleformulate,inscopulindepliniriiobiectivelorproiectului.

Bibliografie:
[1] Office for Official Publications of the European Communities: Ambient air pollution by As, Cd and Ni
compounds,PositionPaper,Luxembourg(2001),ISBN9289420545.
[2] D. Rickerby, M. Morrison: Report from the Workshop on Nanotechnologies for Environmental
Remediation,JRCIspra1617,April(2007).
[3] A.D. Maynard, E.D. Kuempel: Airborne nanostructured particles and occupational health, J. of
NanoparticleResearch7(2005).
[4] M. Lungu, A. Neculae, M. Bunoiu: Some considerations on the dielectrophoretic manipulation of
nanoparticlesinfluidmedia,J.ofOptoelectronicsandAdvancedMaterials12(2011).
[5] R. Pethig: Review ArticleDielectrophoresis: Status of the theory, technology, and applications,
Biomicrofluidics4,(2010).
[6] C. Zhang, K. Khoshmanesh, A. Mitchell, K. KalantarZadeh: Dielectrophoresis for manipulation of
micro/nanoparticlesinmicrofluidicsystems,AnalBioanalChem396,(2010).
[7] A. Castellanos, A. Ramos, N. Gonzales, N. Green, H. Morgan: Electrohydrodynamics and
dielectrophoresisinmicrosystems:scalinglaws,J.Phys.D:Appl.Phys.,Vol.36,(2003).
[8] S.Shklyaev,A.V.Straube,Particleentrapmentinafluidsuspensionasafeedbackeffect,NewJournal
ofPhysics10,(2008).
[9]N.G.Green,A.Ramos,H.Morgan:Numericalsolutionofthedielectrophoreticandtravellingwaveforces
forinterdigitatedelectrodearraysusingthefiniteelementmethod,J.ofElectrostatics56,(2002).
[10] Yuan Lin: Numerical modeling of dielectrophoresis, Technical Reports from Royal Institute of
TechnologyKTHMechanicsSE10044Stockholm,Sweden,(2006).
[11]S.J.Dickerson:Designof3DIntegratedCircuitsforManipulatingandSensingBiologicalNanoparticles,
PhDThesis,UniversityofPittsburgh,(2007).
[12]B.H.LapizcoEncinas, M.RitoPalomares:Dielectrophoresisforthemanipulationofnanobioparticles,
Electrophoresis28(2007).
[13]www.nanoforum.org

Directorproiect,
Lectordr.MihaiLUNGU
______________