Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii UNIVERSITATEA din BACAU Facultatea de Stiinfe ale Migcari, Sportului si Sanat Str. Calea Mardsesti,nr.157, Bacdu, 600115 vs Tel./Fax: +40-234/517715, E-mail: smss@ub.f0 (Po0....din L406, BAG. Nr... Aprobat in sedinfa Consiliului FSMSS din data de 12.05.2009 7 GHID METODOLOGIC PRIVIND ELABORAREA SI PREZENTAREA LUCRARII DE LICENTA SUSAU DISERTATIE' (Nivel licenfi si masterat) Prezentul ghid privind elaborarea si prezentarea lueratilor de licenta si/sau disertatie la Facultatea de Stiinfe ale Misciri, Sportului si Senatatit din Universitatea din Bactu urmareste prezentarea unor repere privind alegerea temei, stabilirea coordonatorului siinific, operafiunile de claborare si redactare a lucrarii de licenfa s/sau de masterat. Urmarim prin aceasta, eresterea nivelului stinffic al lueatilor elaborate si susfinute de catre absolventi faculti ‘Textul de fat se bazeazi pe surse bibliografice relevante in raport cu tematica abordatd, pe experienfa gi sugestile cadrelor didactice din facultate, pe exigentele si practicile existente in universitate. Scopul prezentei metodotogii este de a furniza studentitor un ghid general de elaborare si redactare a lucrarii de licenta si/sau disertafie, care si indeplineasci_ standardele fundamentale ale unei cercetar stinfifice si care si poata fi acceplata pentru sus{inerea oral. Intreaga responsabilitate a modului cum este elaborata si redactatd lucrarea de licena si’sau disertapie ti revine studentului. Acesta are datoria s& isi elaboreze si s& isi redacteze lucrarea in conformitate cu cerinfele prezentate in accasti metodologie, nerespectarea acestora atrigind dupa sine penalizari in notare sau respingerea lucrii. Finalizarea studilor universitare implicd organizarea examenului de licens, de cdtre institufile de invafimént superior acreditate insttujional. Examenul de licen este 0 etapa important in traseul studilor academice, Riri de care studentul nu poate dobsindi calitatea de licenfat i diploma care certificd aceasta caltate. in FSMSS din Bacdu, acest examen cuprinde ot8rarii constiului facultifii. Examenul consti dintro proba de evaluare specializarea absolviti. si din susfinerea Iucrarii de licenja elaborati de absolvenfi, sub ‘ndrumarea unui cadru didactic, in faa unei comisii de licen. ‘Masteratul contribuie la aprofundarea studilor academice si se finalizeaza prin elaborarea si susfinerea in fata unei comisi, a unci fucrdri de disertajie. Prin aceasta lucrare se asigurd ontinuarea gi aprofundarea cunostinfelor dobandite pe parcursul studiilor universtare (ciel II) si postuniversitare. Lucrarea de disertajie contribuie la. dezvoltarea capactifilor de cercetare stiingifica ale stadengilor si ofera posibilitatea specializari intr-unul dintre programele acreditate la nivelul facultii, dar gi la obfinereaunci diplome de master in domeniol ales. Tema Juerri "Nor Cu ml esi cre eed een anderen cpl, acest phd ete vat af oe delenit sde dere. puma 2) BN sorts: 52)de disertatie poate si fie 0 continuare a celei de licenti sau 0 nous abordare, in functie de Profilul masteatului gi opfiunea studentului, dar in concordanfé cu tema de cercetare propusd si aprobata la nivel fiectrai program Lucrarea de licen si’sau disertatie este reprezentati de un text prin care se reaizeazi ‘succesiunea logic si ordonaté a informatilr, ideilor si opiniilor autorului, pe baza unei munci de documentare, cercetare si elaborare, sub indrumarea unui conducdtor tintific. CONSIDERENTE TEORETICE PRIVIND ELABORAREA LUCRARIL 1. Seopul Lucrarea testeazi cunostinfele teoretice din domeniul motricitifii umane precum $i fea studentului de a efectua in mod independent o cercetare organizati, 2. Obieetive. Se urmiareste: + Capacitatea analitica si sintetica + Originalitates + Demonstrarea cunoasteri temei/domeniulu. 3. Structuri Lucrarea trebuie si cuprinda urmitoarele pit ~ Introducere In cadrul acestei plirti se prezint& motivele pentru care a fost aleasi tema lucrari si importanfa acesteia in contextul domeniulu fundamental ~ Partea teoretict In cadrul acestei parti se prezint& teorile considerate relevante si importante pentru tematica aleas®. Se recomanda nu doar 0 prezentare descriptiva, ci una comparativa, sinteticd sau critica. - Partea practica Se referé la contributia proprie a studentului care va realiza 0 cercetare caltativi sau canttativa Partea practic’ Pot fi realizate mai multe tipuri de cercetiri, Indiferent de tipul de cercetare ales, metodologia trebuie prezentata explicit, justficdnd alegerie ficute, ‘Acestea pot fi impirtite in calitatve gi cantitative. L Cerceiérile cantitative presupun folosires metodelor de colectare a datelor specifice acestui mod de abordare. Se pot folosi chestionare, experimente, analiza de document, etc Algoritmul propriu unei astfel de abordari este urmatorul: + Se stabilese ipovezele de cercerare. Aceste trebuie si fie pertinente, sf ib strins& legatura cu din partea de fundamentare teoreticd, si nu se suprapund si s& fie in numar de maxim trei. Pe baza ipotezelor se stabileste esantionul de subiecti si msirumemiele de cercetare * Clind datele au fost colectate se trece Ia analiza statistic. In lucrare vor fi prezentate doar acele rezultate statistice care sunt considerate relevante pentru topica studiata. Datele statistice nu trebuie doar si apari in lucrare, le trebuie interpretate statistic. + Partea finala a analizei consta in infirmarea sau confirmarea ipotezelor cercetri UL Cercetarea calitativa. In acest caz. nu se foloseste un numér mare de subiecti, deci ‘nu se mai recurge la esantionare sau prelucrare Fie cf se prezinti un studiu de caz, ‘un eseu sau se realizearA un intervivlobservatie pe un numir mic dar bine ales de subiecti ppartea explicativa nu trebuie si lipseascd. Ca si in cazul cercetirii cantitative legatura cu teoria irebuie si fie evident. De fapt, un caz clasic de cercetare caltativa este incercarea de a explica functionarea unui program prin si din prisma unui model teoretic. Dup& ce acest demers a fost realizat, se identifica motivele pentru care situatia s-a conformal sau nu cu ‘modelul ales si se incearca explicarea acestor descoperiiETAPELE ELABORARII $1 PREZENTARIT LUCRARILOR DE LICENTA SI/SAU DISERTATIE. Alegerea temei si stabilirea coordonatorului stiintific Actvitatea de elaborare a lucrtiitrebuie s& reprezinte 0 continuare fireascd a procesului de pregitire profesional a studenfilor. Scopul acestor lucrari este de a finaliza studile, de a atinge standardele de caltate in profesiunea aleasé si de a dovedi consistenta cunostinfelor in specializarea urmata pe parcursul anilor de studi Peniru a réspunde acestor cerinfe, mai inti, absolventii trebuie s& se preocupe de delimitarea temei sau stabilirea ‘ifulu’ lucriri Aceasti activitate se poate realiza prin cunoasterea si exploatarea ofertei cadrelor didactice din facultatea noastri, dar si prin autopropuneri Titlal lueriiri trebuie si corespunds nivelului ciclului absolvit si si se incadreze tn problematica stinjei domeniului. Pot fi abordate si teme irmerdisciplinare, dar care au ca obiect de analiza aspecte specifice specializirlor din cadnl domeniilor de licenf8. itll luca trebuie si fie concis, sugestv sis delimiteze cit mai precis aria de investigatie. Concomitent cu alegerea titlului sau a temei lucririi se alege coordonatorul stiitific, ‘ntrucdt activitatea de cercetare a absolvenfilor vizeaz& elaborarea unei tucr8ri sub directa coordonare a unui cadru didactic din cadral institut. Se recomanda si existe 0 compatbilitate intr tema aleat si cadrul didactic indrumator gi totodata o comunicare dt mai bund. Dac& studentul urmeaza, la facultatea noastri, dows sau mai multe specializasi, mu poate ‘xi opteze pentru aceeasi tema i si elaboreze o singurt lucrare de licen si’ diseriaje. Acesta Poste insé si utilizeze documentarea teoretic& a temei pe baza céreia pot fi dezvoltate cercetiri interdisciplinare, adaptate si nuangate, fara suprapuneri, paralelisme sau unele repetari care ‘contravin exigenfei si eticii stinjfice gi academice formatiilor Documentarea, prelucrarea si ordonarea datelor ‘Aceasti etapa este consacrata muncii de documentare prin depistarea gi intocmirea bibliografei pentru tema aleas, prin consuliarea acestia sia informatiloroferite de alte surse: documente oficiale, informatii si documente inedite, presa, reviste si publicatii de specialitate, site-uri etc. Este etapa cea mai complex, dar si cea mai important care asigur8 substanfalitatea lucrarit. Activitatea de documentare asiguri cunoasterea rezultatelor si dezbaterilor stinfifice pe ‘tema abordata dar si baza de plecare pentru viitoare lucrare d snd gi/sau dizertatie. Astivitatea de documentare nu poate fi exhaustiva datorité volumului mare de date si informatii, precum si datorité caracterului limitatv, prin numarul de pagini, si specifcitatea lucrarilor de licen si masterat. In astfel de situafii se impune o documentare si informare selectivi, dar ct se poate de reprezentativd, prin inventarierea si consultarea informatilor cu cea ‘mai mare relevanga pentru tema abordata. Pe misura desfiguririi activitajii de documentare se impune selectarea, ordonarea si prelucrarea datelor i informatilor de catre absolvent. Redactarea lucririi Dupé activitatea de documentare pentru tucrarea de licenta si/sau desertatie se impune elaborarea sau redactarea ecesteit. Este 0 operafiune importanta care presupune la randul ei mai multe etape. Mai inti trebuie si se procedeze la asigurarea unei concordante intre structura preliminars si baza documentard si si se fac8 corectiile si modificirile necesare, ‘Urmeazi etapa de delimitare si redactare a textulu, pe capitol, subcapitok ‘concluzii, anexe, reprezentiri grafice, imagini, bibliografie. Nu © “ah gti redactarea unui text, dar se impun citeva aspecte care ofer lucririexprimare concisé, claritate, inlinquirea logick a ideilor, abordarea criticd a problematici, originalitate, respectarea normelor gramaticale si a celor ortografice si de punctuate. Ideile, opiniile, afirmatile din textul lucrarii si se bazeze pe bibliografia consultat& si pe propriile amalizeze. Este de preferat si se facd distinctia intre rezultatele anterioare si cele ale absolventului, si se poatd depista cu usurinj& contributia adusi in cémpul cercetarilor prin Jucrarea asumati. ‘Un aspect deosebit de important este respectarea drepiului de auior reglementat prin Iegislatia international, europeana si roméneasca. Pentru respectarea legii si protect autorilor in {ara noastri functioneazi: ,Oficiul Romén pentru Drepturile de Autor" Aspecte privind colaborarea cu coordonatorul + Menginerea legiturii cu coordonatorul minim odaté pe lund, din momentul aprobarii temei + in caz de amanare in alta sesiune acordul de inscriere, tema si structura rman valabile cu conditia reludriilegiturii cu coordonatorul cu minim doua huni inainte de depunere. + In camul in care corespondenta se poarti prin e-mail, pistrarea corespondentei anterioare in mesaj pe toati durata colaborarii; dack mesajele devin prea tungi corespondenfa anterioard se transfer intr-un figier Word atasat. + Respectarea regulilor de realizare, redactare si citare pentru o lucrare academica. + Respectarea recomandarilor ficute de coordonator pe tot parcursul realizar Iucrari, a temei sia stracturii convenite de comun acord. + Trimiterea tuturor textelor cu o rezerva de timp de cinci zile pentrcitirea lor. CONTINUT $I STRUCTURA Capitolul 1. Introducere in problematica cercetirii In cazul unei lucrari de licen si/sau disertafie obignuite ca intindere (60 — 100 pagini), introducerea nu poate fi mai mare de 2-3 pagini si va incerca s&-1 pun8 pe cititor in tema cu problematica lucrérii, fra a intra tn aspectele propriu-zise, specializate. In acest sens, aceast Parte a lucririi trebuie s& constituie un argument puternic al cercetirii realizate, prin prezentarea in maniera sinteticd a cercetirilor legate de subiectul ales si si motiveze alegerea temei, indicand ariile care nu au fost explorate sau care solicit& investigatii suplimentare gi reconsiderari, Desi din punct de vedere secvential se plaseaza la inceput, o bund introducere nu poate fi scris& decdt dup’ finalizarea lucrari, deoarece numai dup ce are o asemenea perspectiva cuprinzitoare si exhaustiva asupra intregului demers stiinfific si asupra rezultatelor fui, autorul este in masurd si elaboreze o introducere la obiect, care si trezeasca interesul pentru Tucrare. Pe lingi aceasta sarciné implicit, introducerea are de fapttrei obiective foarte precise, care trebuie si fie usor de identifica in textul et = 84 motiveze alegerea temei; = s& spun clar ce si-a propus lucrarea; = siprezinte, in linii mari, scopul cercetari 1.1. Actualitatea temei Acest subcapitol va ocupa spatiul cel mai mare in introducere (1,5 respectiv 2 pagini) si va incepe de obicei cu un istoric al preocuparilor pentru tema respectiva sau al preocuparilor si cunostinfelor privind teme apropiate, inrudite, strict necesare infelegerii celor in confinutul luerai Prezentarea aceasta va contine date ct mai specifice temei si se va inc! fraze, foarte clare si concise, prin care se coate in evident actualitatea si interd@l teRnecesitatea clarificirii aspectelor respective. Actualitatea temei trebuie si rezulte din paragrafele anterioare ale introducer, iar istoricul si mai ales prezentarea evolufiei din ultima petioadd de timp trebuie si se bazeze pe informatii foarte precise si la obiect, ca urmare & parcurgerii unei bibliografii bogate i specifice temei 1.2, Motivarea alegerii temei ‘Argumentele prin care se poate motiva alegerea temei pot fi de tri feluri:faptul c& un ect, 0 problema mu este inc cunascutd, este incomplet studiatai san este tn disput de idei si de aici justficarea lucrari initiate, Capitolul 2. Fundamentarea teoreticii a problemei studiate Capitotul prezinté cadrul teoretc al problemei studiate si nu trebuie s& depageasct 30- 40% din numérul total de pagini al tucriri, Aceasté parte a lucrdrii realizeazA 0 evaluare critick a literaturii de specialitate relevanta pentru tema cercetati. Prin continutul ei, baza leoretied trebuie sit se centreze pe fundamentarea ulterioara a ipotezelor elaborate pe baza premiselor ideniificate. Aceasti parte a lucririi trebuie s& demonstreze capacitatea ‘candidatului de a selecta cele mai relevante surse bibliografice, de a le citi i analiza criti, de a-si formula propriul punct de vedere asupra subiectului studiat Capitolul 3. Organizarea si desfiigurarea cercetivrii 3.1. Obiectivul/obiectivele, sarcinile $1 etapele cercetari (formulate corect si coerent) 3.2, Premise st ipoteza/ipotezele (3 maxx) cercetdrii (bazate pe fundamentarea teoretic& si formulate explicit). Termenul de ipoteza, care vine de la grecescul ,hipo” ~ sub, ,thesis”- pozitie, trebuie s& exprime o presupunere, o predictie, un punct de plecare pentru realizarea demersului stiinfific si se elaboreazi pe baza unor premise identificate anterior. (Ex: se presupune cf, se considera, daca... 3.3, Subiectti(initiale, sex, virst8, profesie) si condifii de desfisurare ale cercettirit (local de desfisurare, baz materiala) 3.4, Metode de cercetare folosite (scurta descriere a metodelor folosite pe parcursul ‘cercetiri cu trimitere la specificul acesteia) 3.5. Desfasurarea cercettirit (prezentarea designului experimental si/sau a procedurii de lucra) Capitolul 4, Rezultatele cercetitii si interpretarea lor Acest capitol confine urmatoarcle subcapitole: 4.1. Prezentarea si analiza datelor 4.2. Interpretarea rezultatelor Rezultatele trebuie si decurg clar din designul si metodele de cercetare utilizate Tabelele si graficele care redau rezultatele cercetirii vor fi incluse in aceasté parte a lueriri Fiecdrui rezultat numeric: si semnificatiei sale statistice i se atribuie o semnificatie si interpreta. Capitolul 5, Concluzit ‘Trebuie redactate in relate logic& cu obiectivele cercetivi, intro formulare limpede, neechivocd. Concluziile vor reflecta raspunsuri sau soli a ipotezele cercetari (infirmate sa confirmate). Se vor redacta concluziile referitoare Ia rezultatele objinute, evitind detalii si argumentari suplimentare. Este de dorit ca in concluzii si se indice conti in domeniu, de cercetarea realizati, precum si implicatiile sale practice. in “a pot, 3 formula propuneri si posiblitti de valoriicare ale ceretariiintreprinse caratsBibliografie Lucrarea de licen si/sau disertatietrebuie st aiba Ja baz o documentare soli, rela, autentca si relevant, regsia la nivelul refernfelorbibliogafce. Pentru identificarea si utlizarea bibliografiei se recomanda urmitoarele aspect + utilizarea unor surse de documentare autentce, reales ct mai recent aparute; + in cadrul referinjclr bibliografice se rocomanda ca articolcle stinjilice publicate ia literatura de specalitate, si beneficieze de 0 pondere semnificativis + se apreciazca find o conditie minimala pentru asigurarea unui nivel stinifc media ‘ca referinjle biliografice prezentate la finalul Iueriri si se reglseasea in proportie de cel putin 50% in textul materialului elaborat; + in vederea asiguririi unui nivel sinjfic semnificativ se recomand ca tipurle de referinfe bibliografice si fie divensificat prin, artcole publica in jumale sau alte publicafi similare nationale smafionale; cdi de specialitate publicate in {ara si strndtate; articole publiate in volume ale manifestvilorstinjific, teze de doctorat,cursuri, manuale universtare, cari de conceptie, informayii de pe site-uri, ete. Toate sursele bibliografice, primare sau secundare, publicate sau nepublicate, sunt propritateaintelectualé a autorilor sau care au produs acele materiale. Prin urmare, autorul Iuerarii de licen si/sau a lucriii de disertafietrebuie si citeze in mod corect toate sursele incluse in teza,inclusi figuri, tabele, iustrafi, diagrame. Se citeaz nu doar preluarea ‘unor fraze de la alti autor, dar si parafrazarea si sumarizarea ideilor exprimate de acesta Eludarea acestor norme etice poarta numele de plagiat. Anexe Daca se considera oportun atasarca lao astfel de Iucrare a unor anexe, care vin in sprijnul susfneri demersuluisinjifc intreprins, se recomand ca ponderea acestora raportatt a numiiul ‘otal de pagii al luerai si fle maxim 20% De asemenca graficele,tabele, imaginile nu trebuie s& se substituie textulu, ci si fle mami o completare si susinere a acestuia, REPERE PRIVIND FORMA LUCRARII $I STRUCTURA DE REDACTARE, Structura de redactare a unei lucraritrcbuie si cuprinds: = pagina de coperta = pagina de garda, aferenta copertel interioare = pagina cuprinsului > pagini aferente textului efectiv al lucrari, respectind regulile de mai jos. ‘Reguli de editare ‘Toate Incririle de cena s'su diserac rebuie sf elaborate gi redactate cu mult acute i reflecte caracterul stinjific al acestora, drept pentru care recomandim respectarea ‘urmatoarelor reguli de editare: opera uri ries cong urmtoreeinfrmati (fig de mai jos): Denumirea universtii, a facut -Lucrare de disertatc" sau ,Lucrare de licen" Gradul didactic, till stinific, numele si prenumele coordonatoruli siinyitic; ‘Numele si prenumele absolventului; “Anu: 2009". ? Notiicare:Fraudaea rezaltatclor 5 plapatl se penalize prin desalifcarea candPrima paging a lucrariitebuie fie aproximativ acceasi cu cea a copertei, doar 8 in locul textului ,Lucrare de licenta" sau ,Lucrare de diserate" se va menfiona ttl hucrri: Denumirea universitai, a faculis ‘Tithl lucrari de licen si/sau disertatie; Gradul didactic ttl! slinfc, numele si prenumele coondonatorului stingiic; Numele si prenumete absolventluis COPERTA: UNIVERSITATEA DIN BACAU FACULTATEA DE STHINTE ALE MISCARIL, ‘SPORTULUISISANATATH (font 20p) LUCRARE DE LICENTA /DISERTATIE (oni 360) Coordonator stintific Profane POPESCU ION (Get) Aalvent OPA CORNEL (e020) 209 18) 1, TITLUL CAPITOLULUL (16pct, bold, capitals, lef, de la capitul randului) 11. TITLUL SUBCAPITOLULUL (I4pet, bold, capitals, left, la doua rinduri de 14pet dupa tithl eapitolulu, eu tab beaplcel fbaa caic w osnein ca n Fextul unui subcapitol trebuie si fie impistit in paragrafe, separate Si, eu aha neepatl prima rnd afield pargral finest ‘Gindurt gost), alineat cu Justify Formatul pagini: om A (OTE a ES recomanda + Marzi op 2 em let 3 om, bottom 2 em, right 2.em, gutter Opt header 1.25 em, footer 1.25 em, Font: Times New Roman, size 14, line space: line, justified. Lucrarea se tipdreste doar pe o singurd fa a foi ‘Nuse aceepid ca un text si fie editat cu efecte vizuale (de naturi grafic. Se vor folosi diacriticele (caracterele romanesti) pe tot parcursul lucrarii Pentru intregul text cuprins in lucrare se va utiliza maximum dowd tipuri de simboluri (bullets) pentru a puncta sau enumera diverse clemente. + Nuss folosese in confinutul lucrarii underline pentru sublinieri, ei bold. + Sc evita stilul schematic (enumeririle fara exemple si argumentiri);Capitolul 1 Introducere in _problematica corcetith -P LL, Motivarea alegeri ems 1:2, Actualitateatemel, D Capitolul 2. Fundamentarea teoretica a problemei studiat 21, Subeaptoul 22. Subeaptolol2 2. Capitolul 3. Organizarea si desfiyurarea ‘corcetitil “SL Subcapitolal 1 32, Subeapitolul2 321 Capitolul 4, Rezuliatele coreetirii si imterpretarea lor ‘41, Subeapitoal 1 42. Subeapitoal2 Capitotul 4. Conetuzit Bibliogratie “Anexe p Tilwrile captoletor webuie sk fie numerotate continuu, iar subcapitolele vor fi rnumerotate in fanetie de numdrul eaptoluli, fGr& insi a utiliza mai mult de 3 ciffe penta nnumerotareasubpunctelor (de ex: 1.2.1) ‘Numerotarea paginilor se va realiza continuu, incepand cu numarul 1, pe prima pagina ‘ primului capitol, cu litere arabe, in partea de jos si central a fiecdrei pagi Fiecare capitol va fi Inceput pe o noua pagina, dar nu si subcapitolele si subpunctele, Se recomandit ca lungimea unei lucriri si se incadreze intre minim 60, maxim 100 de pagini,inclusiv anexele, eu un format prezentat mai jos. Luerarea trebuie redactatt intr-un limbaj academic, la persoana a 2 a plural, timpul ‘recut (mod de adresare), caracteristic lucratilor de cercetar, Nu sunt admise greselile gramaticale de redactare (acord, punctuatie, lexic, ete). Ideile prozentate trebuie si decurga logic si coerent din cele anteriore iar relafia lor trebuie sa fie lar Se recomandii utilizarea notelor de subsol doar pentru anumite precizari de natura conceptual sau faptica Pentru a face o referie bibliogafict lao Iucrare in ansamblul cise vor precza in eadral textuli ,numele autoruli,iigala prenumela si anul publiciri” astfel: un singur autor (A, 2001), doi autori (A & B, 2002), sau mai mult de-doi autori (A si colab, 2003). Atunci cénd in paragraful considerat se face referire distincti la 0 idee dintr-o cercetare anterioar’ se betel muir pin unde pot Weise sr Spe expe (A, 201 Sit elit oe ni lpg ein prc ec reid Sauces ‘/Sursa.-Autor, 2004: 31)(10pt) (deasupra tabelului) Fig, nr. /Graficul nr. I Numele figurii, graficuluil - ‘Sursa.-Autor, 2004: 31)\(1Opt) (sub figura, grafic) C=, GF Festa GEE (ea ain =BIBLIOGRAFIE (14pt, bold, capitals, left) Lista bi trebuie s& contin toate sursele bibliografice, in mod deosebit cele citate in text, iar ordonarea face alfabetc, dup numele autorului (primal autor). Daca sunt mai ‘mul autor se tec numele i ingila iui cu vingul (capitals), pind la tre autor, iar pentru mai prenumel ‘multi autor! se trece primal .si colab”. dup care se insereazt anal aparte, ttl lui (italic), ceditura,localitaten si daca e cazul tara. Bacé lucrarea are un coordonator,trecat pe foaia de tt, se va ‘consemna numele acestuia, cu precizarea coord. in paranteza.(14pt). Sursele preluate de pe intemet, vor fi notate prin adresele de pagina web si in bibliografia final, acestea se regsesc in finalullistei Exemple de citi uilizate Chelcea $., 2007, Cum sd redacttim o lucrare de licengto text de doctorat un articol suingfic, Editura Comunicare,ro, Bucuresti semper articolpublicat io eis volun alunel manifest sae: an, orton, | How siratezy maps frame an organization's objectives, Jornal of Accounting Researsh, vor 20" a AOS “ea Exemplu de document utlizat(sursi interned) ca si refering bibliografica: Kellen, V., 2003, Business performance measurement - at the crossroads of strategy, decision- making, leaming and information visualization, available on-line at www.kellen-net/bpm him (se recomandé menjionarea intregului link wilizal). ‘TEHNICI DE SUSTINERE A LUCRARI LA NIVELUL COMISIEI DE EVALUARE Rezultatele activititii de cercetare a absolventilor, concretizate prin lucrarea de licenta sau disertajie este supus analizei si dezbaterilor la nivelul comisiei de licen si/sau de disertatie. Pentru cepunerea Iucréirit in vederea sustinerit se recomand’ respectarea urmitoarelor + Structura luctirit este propusi de cXtre student si supust analizei coordonatorului stiinific; + Dupa elaborarea si redactarea efectivi a lucriri aceasta este oferit spre analizi ‘coordonatorulu stinific; + in vederea depunerii lucrrit la socretariatul fcultitii, pentru a putea fi susfinutd in fata comisie, trebuie s& existe acordul coordonatonului stiinyific; + Lucrarea de licenta si/sau disertajie se depune la secretariatul facultit in termenul anunfat de c&tre decanatul facultati; + Studentul va depune la secretariat’ un exemplar din tucrare, in format tparit si electronic (pe CD), iar un alt exemplar in ambele formate) se inmaneszi coordonatorului stintifc. Coordonatorul stinjfic isi rezerva dreptul de a nu accepta pentru sustinere o hucrare care ‘ua respectat regulie si normele din prezenta metodologie. PREZENTAREA LUCRARIL Prezentarea lucririi de citre absolvent va avea in vedere urmatoarele aspecte: + Seva respecta timpul alocat prezentiii + Prezentarea lucrérii va fi sustinuté ‘de 0 prezentare graficd, de recomandat in PowerPoint, asthe: ~ primal slide al prezentirit va confine aceleasi clemente precum prima pagina a fuera; ~ al doilea slide trebuie si prezinte motivarea alegerit temei, stadiul cunoasteri in sdomeniul sau aria de cercetare a lucrrii gi premisele lueriri, ~ prezentarea lucrari trebuie sé evidentieze in continuare: j r- iat ‘portalsivind organizarea cercetarii (subiecti, locul de desfisurare, logistic, Instrumente), metodele de cercetare si desfigurarea demersului stinific. - apoi vor fi elevate interpetirile statistice intreprinse si dinamica reautatelor obinute prin folosirea tabelelor si elementelor iconografiei adecvate. = in finalul prezentarii sunt reliefate conchuzile generale si specifice cercetiit cefectuate cit si propunerile formulate de student sau masterand, ‘Se recomandi, in vederea respect timpului alocat, utilizarea unui numr de maxim 15 slide-uri cu urmétoarele caracteristci ale textului scris: TimesNewRoman, 22 pet, Justify. Serecomandi: ‘Anu se utiliza elemente grafice care nu au legaturd directa cu textul prezentéri sau ‘mu prezinta elemente cu caracter siitific; ‘A nu se utiliza efecte sonore pe parcursul prezentirii, ‘A se focaliza expunerea pe tema abordaté firi introduceri si explicaii colaterale sau fara legiturk ou tema trata; fimuta i atitudine comportamentala in concordant cu importanfa momentalui prezentiri si sustineri unei lucrari de licentsi/sau disertatie, Proceduri privind sustinerea publica La sustneealurri in fata comisie se va respect urmitoarea prooeduri: 1s: momentul indicat de cdtre gefal de comisiei,studentul sau masterandul va sustine efectiv lucrarea; ‘timpul alocat pentru sustinerea lucrari este de maxim: 10 min. dupa susfinerea acesteia de citre student, se alocd timp pentru adresarea intrebarilor ‘venite din partea membrilor comisiei si pentru rispunsurile din partea studentului; dupa rispunsurile acordate de student comisia are abilitatea de a initia discufi, de a face aprecieri si analiza criticd constructiv ferent lucrari prezentate, Ja finalul acestor discuii seful comisiei de evaluare igi exprima opinia tn legitura cu Jucrarea elaborata si susfinuta, pe baza grilei de evaluare, presedintele comisiei solicitt aprecierile membrilor comisiei in ordinea previzati in decizia rectorului universititi si in documentele centralizarea rezultatelor, stabilirea notei finale se face prin media aritmetic& a notelor membrilor comisiei si se realizeaza in prezenta acestora. EVALUAREA LUCRARII SI A SUSTINERII ACESTEIA Peni stabiliea noel se vor avea n vedere urmatarelor citer de evaluare: capacitatea de sintez& si gradul de coerent’ dovedit de catre student; structura lueirit analizate; valoatea sirelevantareferingelorbibliografice stuiate; respectarea metodologiei de cercetare si a motivatici ceroetri ‘valoarea rezultatelor obfinute ca urmare a cercetirii desPésurate; capacitatea de a prezenta in fata membrilor comisiei lucrarea elaborata; sradul si capacitatea de a réspunde la toate intrebarile adresate de membrii comisiei; respecte prveetilorpreenu ghi a crnelor formulate de cadres dacice ‘coordonatoare, MOTIVE DE RESPINGERE A LUCRARIL Nerespectarea tuturor conditilor enumerate anterior. Prezentarea unei lucréri doar cu confinut teoretic, Aird respectarea prevederilor prezentei metodologii Lipsa contributiei personale Preluarea fird citare a unor texte, cu copy-paste, din literatura’ de pe Internet.GRILA DE EVALUARE A LUCRARII DE LICENTA SUSAU DISERTATIE ‘Titlul lucratit de licen disertai..... Cancidatul), Evaluarea eontinututui era Ne = Puncte bi ‘Continutur evaluate Tepe i T, [Actualiate, necestate, motivate 2, [Documentarea gi fundamentarea ore a emt 3. [Forme ipoterei Gpotezsior) 4 [Organizarea cercetri(metoe, subi duratasiape, materiale) [Conn yi eauiaile corse 6. [Coneluzi 7 - C T 7. [Biblograie gi Anexe Tt 4 [Elemente de noutte, contribu 9,_[Planul eri (continu ealonare,corecttudine ec.) 10, fAspectal Tusrrit (gezarein_pagind, numerotre, lesctie, ontourafie ete) Total ‘Nota final la evaluaren confinutuui luerii Evaluarea sustineri luervit Ne ; i] Confinutur evaluate Punete 1, | Mod de prvsntare 3 ieadrars in imp (ber, cit ezamat ce), 2 [Exisenlamateilelor iconografice (ideo, videoproistor retropoietor, plane et.) 3 ]Continutul prezenei (dae acoper coin ere, da soate in evident reultack,contibuile personae, aspctele de noutate) [interven igpansar a heb Total ‘Nota final a evaluareasusiner [Evaluarefaalé proba Ne 7 a Conginutar evaluate Note 1. | Nota Tala evalareaconjinatul Torii 2. | Nou final a prezentarea err 5. [Nota final proba 2- SUSTINEREA LUCRARM DE LIGENTA ‘Numele si prenumele membrului comisiei ‘Semnitura, Prezentul ghid a fost adoptat in sedinga Consifiului FSMSS din 12.05.2009, dati de ta care intra in Vigoare, Secretar gate 7 Protanicde: DOBRESCU TATIANA ssn . Gees NILA DANUNIEU ay mn out Be /