In sec XVIII apar primele proiecte olitice care anticipau faurirea statului modern.

Aceste proiecte se
realiz in conditiile generaliz problemelor orientale si aparitia unor curente de modernizare in Europa, cel
mai imp fiind iluminismul. Primele reforme au fost redactate de catre domnii fanariotii are au incercat sa
modernizeze societatea ro din pct de ved administrativ, social si fiscal. Cei mai imp reformatori au fost
Constantin Mavrocordat, Scarlat Callimachi, Alexandru Ipsilanti si Ioan Caragea. In Transilv reformele au
fost realiz de imparatii Maria Teresa si Iosif II. O alta latura a reformismului este cea legata de activit
boierimii liberale. Acestia au redactat o serie de doc prin care solicitau revenirea la domniile pamantene,
ocuparea functiilor in stat dupa merit, independenta, constit unei armate pamantene si a unor trupe de
politie, realiz unei reforme fiscale si pastrarea privilegiilor feudale. Boierii au inreg in sec XVIII aprox 40
de memorii. In Transilv activit reformatoare se impleteste cu miscarea de emancipare a romanilor. Cele
mai imp doc au fost Supplex Libellus si Suplex Libellus Valachorum.

In sec XIX apar si se afirma societatiile secrete care incercau sa organiz populatia in vederea luptei pt obt
de drepturi. In acc tp. Boierimea liberala grupata in partida nat continua redactarea de proiecte. In 1821
pe fondul adancirii dependentei fata de imp otoman izbuc o miscare revolutionara de tip burghez. Misc
este condusa de Tudor Vladimirescu care a redactat doua doc.: Proclamatia de la Pades ce reprez o
chemarea la lupta a pop din Muntenia si Oltenia si Cererile norodului Romanesc care reprez progamul
misc si cup principalele doleante: afirmare suveranitatii poporului, alegerea domnului de catre tara,
desfiintarea privilegiilor feudale, promovarea in functiile publice dupa merit, reorganiz armatei si realiz
reformei fiscale. Misc reuseste sa inlature domniile fanariote si sa accelereze procesul de moderniz a
statului. In 1822 este elab constitutia Carbvunara, acc reprez prima incercare de elab a unei legi
fundamental in tarile ro fiind inspirata din rev franceza. Aceasta solicita organiz unei adunari obstesti,
cresterea autonomiei fata de imp otoman, respectarea dr si libert cetat, stabilirea impozitului in funct de
venit si acordarea libert presei si a tiparului. Dua 1829 tarile ro vor intra sub protectoratul tarist care
impune adoptarea unor legi findamentale unice pt Tara Ro si Moldova num regulamentele organice.
Regulamentele cup reguli de organiz a statului, norme administrative, financiare si juridice si
promoveaza pt prima data principiul separarii put in stat. In 1838 este redactat un alt doc.: Osabitul act
de numire a suveranilor romani, urmat de: actul de unire si independenta. In 1843 se organiz societatea
Fratia care va elabora documentele programatice ale rev de de 1848.

Misc rev de la 1848 a fost generata in Tarile Ro de mentinerea societatii feudale, existenta a numeroase
probl nat si adancirea probl econom si sociale. Organiz misc rev apartine boierimii liberale si burgheziei
intelectuale. Misc de rev izbuc in moldova la 27 martie 1848. Revolutionarii vor redacta petitia
Proclamatiune prin care solicitau mentinerea regulamentelor organice , moderniz statului, respectarea
dr cetatenesti, responsabilitatea ministeriala, infiintarea unor adunari obstesti si imbunatatire sit
taranilot. Doc are un caract moderat, dar este respind de domnul Sandu Sturdza, revolutionarii fiind
oblig sa se autoexileze. In exil au fost elab alte dou doc intitulate: principiile noastre pt reformarea
patriei si dorintele partidei nat din Moldova. In Transilv misc de revolta este strans legata de misc
revolutionara din Ungaria, deoarece revolutionarii maghiari doreau alipirea fortata a Transiv la regatul
maghiar, fapt ce va det izbuc unor conflicte. Revolutionarii ro se intrunesc in mai 1848 la Blaj si redact
petitia Natinala adresata dietei din Cluj in care solicita recunoasterea natiunii ro si a bisericii ortodoxe,
organiz de scoli in lb ro, desfiintarea iobagiei si improprietarirea taranilor fara nici o despagubire,
respingerea anexarii Transilv la ungaria. Dieta respinge acest doc si voteaza anexarea Transilv La
Ungaria. In sep 1848 are loc o noua adunare la Blaj unde este adopt o noua rev prin care este respinsa
anexarea si se hot organiz Transilv din pct de ved administrativ si militar in 15 prefecturi si 15 legiuni. Au
loc ciocniri inre armata Transilv si cea din Ungaria care au slabit ambele misc rev. De aceasta stare
profita imp habsburgic care va anihila ambele misc. Manifestari rev au loc si in celelalte provincii locuite
de ro din imp habsburgic. In Bucovina in mai 1848 a fost redactat doc: petitia tarii care solictia
autonomie , recun natiunii ro si desfiintarea clacii. In Banat in iunie 1848 este redactat doc : petitia
neamului romanesc din Ungaria si Banat care solicita reunoasterea nat ro si a lb ro. Autonomia si
emanciparea clacasilor prn despagubire. In Tara Ro rev a fost preg de un comitet revolutionar constituit
de membrii societatii Fratia.

In 9 iunie 1848 a izbucnit misc revolutioara la Islaz langa Buc. Este elab un program numit proclamatia de
la Islaz care solicita constituirea unei adunari generale reprezentative, alegerea domnului pe o per de 5
ani fara a se tine seama de categ sociala, desfiint ramurilor boieresti, sustinerea inv, reorganiz sist fiscal
si adoptarea unei reforme agrare, improprietarand taranii cu despagubire. Este ales un guv provizoriu,
iar la 11 iunie acesta ajunge in Buc si il det pe domnul Gheorghe Dibescu sa paraseasca tara. Guv
provizoriu conduce t de 2 ani si incearca sa puna in practica solicitarile din proclamatie. Guv este
inlocuit cu o locotenenta domneasca datorita interventiei imp otoman. Misc rev din Europa sunt invinse
de armatele absolutiste, iar la Buc imp otoman intervine in forta si obt victoria la 13 sept 1848 in fata
fortelor revolutioare.