Plan SSM DF Ciunget 2013

PLAN DE SECURITATE
I SNTATE N MUNC
Denumire lucrare: DRUM FORESTIER CIUNGET
Localitatea Dofteana, judetul Bacau, Ocolul silvic Trgu Ocna,

Locatie:
Direcia Silvic Bacu
Investitor: REGIA
1) NAIONAL
Ocolul silvicATrgu
PDURILOR ROMSILVA
Ocna, Direcia Silvic Bacu
Proiectant S.C. Judeul
DENDROBacu
PROIECT S.R.L. BACU
Sediul central al Regiei Nationale a Padurilor
2) Localitatea Dofteana
Adresa: Strada Petricani, nr. 9A, sectorul 2, Bucuresti
Cod document: PSSM-01
3) Ocolul
Telefoane: 021 silvic
317 10 Trgu
05; Ocna, Direcia Silvic Bacu
Exemplar: 1
APROBAT
Proiectant
Document inut sub control.

Modificarea, multiplicarea i utilizarea fr aprobarea conducerii
S.C. DENDRO PROIECT S.R.L. este interzis!
1
2
Contents
1 Informatii de ordin administrativ ...................................................................................... 5
1.1 Elemente de identificare a investitiei ........................................................................ 5
1.2 Generalitati privind cadrul legal ................................................................................ 5
2 Masuri generale de organizare a santierului stabilite de comun acord de catre managerul
de proiect si coordonatorii in materie de securitate si sanatate .............................................. 6
3 Identificarea riscurilor si descrierea lucrarilor care pot prezenta riscuri pentru securitatea si
sanatatea lucratorilor ............................................................................................................. 6
3.1 Descrierea tehnologica a lucrarilor de realizare unui drum forestier ......................... 6
3.1.1 Specificul general al lucrarilor desfasurate in cadrul fondului forestier .............. 6
3.1.2 Lucrari de proiectare ......................................................................................... 7
3.1.3 Lucrari de executie a investitiei ......................................................................... 7
3.1.4 Lucrari de verificare, receptie pe parcursul realizarii investitiei ........................ 12
3.2 Identificarea riscurilor aferente lucrarilor ................................................................ 12
3.2.1 Riscuri aferente executantilor ......................................................................... 13
3.2.2 Riscuri aferente sarcinii de munca .................................................................. 14
3.2.3 Riscuri aferente mediului de munca ................................................................ 15
4 Masuri specifice se securitate in munca ........................................................................ 16
4.1 Masuri preliminare obligatorii ................................................................................. 16
4.2 Cerinte minimale de ordin general privind securitatea si sanatatea muncii pe durata
executarii lucrarilor ........................................................................................................... 16
4.3 Masuri specifice lucrarilor de sapaturi .................................................................... 17
4.4 Prevederi privind semnalizarea lucrarilor ............................................................... 18
4.5 Zgomot si vibratii ................................................................................................... 18
4.5.1 Evaluarea expunerii la zgomot a lucratorilor ................................................... 18
4.5.2 Eliminarea zgomotului si vibratiilor .................................................................. 19
4.5.3 Combaterea zgomotului si vibratiilor ............................................................... 19
4.5.4 Masuri de protectie colectiva .......................................................................... 19
4.6 Lucrul cu scule si unelte de mana .......................................................................... 20
4.7 Instalatii de ridicat si transport ............................................................................... 20
4.8 Transportul, manipularea si depozitarea materialelor ............................................. 20
4.8.1 Manipularea cu mijloace mecanice ................................................................. 20
4.8.2 Manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea
materialelor ................................................................................................................... 21
4.9 Transportul, turnarea si compactarea betonului ..................................................... 26
4.10 Gestionarea substantelor si preparatelor si deseurilor periculoase ........................ 27
4.11 Utilizare instalatii, echipamente, aparate si mijloace de transport .......................... 28
5 Amenajarea si organizarea santierului .......................................................................... 29
5.1 Detectarea si stingerea incendiilor ......................................................................... 30
3
6 Masuri de coordonare stabilite de coordonatorii in materie de securitate si sanatate .... 30
7 Obligatii ce decurg din interferenta activitatilor care se desfasoara in perimetrul santierului
si in vecinatatea acestuia .................................................................................................... 31
8 Masuri generale pentru asigurarea mentinerii santierului in ordine si in stare de curatenie31
9 Indicatii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor si masuri de
organizare in acest sens...................................................................................................... 32
10 Modalitati de colaborare intre antrepenori, subantreprenori si lucratorii independenti
privind securitatea si sanatatea in munca ............................................................................ 33
4
1 Informatii de ordin administrativ
1.1 Elemente de identificare a investitiei
Beneficiarul lucrarii: REGIA NAIONAL A PDURILOR ROMSILVA, Sediul central al Regiei
Nationale a Padurilor. Adresa: Strada Petricani, nr. 9A, sectorul 2, Bucuresti
Denumire lucrare: DRUM FORESTIER CIUNGET
Amplasamentul lucrarii: Judeul Bacu, Localitatea Dofteana, Ocolul silvic Trgu Ocna, Direcia
Silvic Bacu.
Tipul lucrarii: Lucrarea face parte din categoria cilor tehnologice de transport de utilitate privat,
folosite pentru gospodrirea pdurilor.
Managerul de proiect:
Coordonatorii in materie de SSM:
Termenele de executie:
Antreprenor:
Subantreprenori:
Lucratori independenti pe santier:
1.2 Generalitati privind cadrul legal

Planul de securitate si sanatate a fost ntocmit n conformitate cu:
1.Legea Securitatii si sanatatii n Munca nr.319/14.07.2006;
2.H.G. nr. 1425/11.10.2006 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii 319/2006 privind securitatea si sanatatea n munca.
3. H.G. nr.1091 din 16 august 2006, privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
locul de munca.
utilizarea n munca de catre lucratori a echipamentelor de munca.
n Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 393/1989.
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca.
6. H.G. nr.971 din 26 iulie 2006, privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si
de sanatate la locul de munca.
7. HG nr. 300 din 2 martie 2006, privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
santierele temporare sau mobile.
8. Hotarrea Guvernului nr. 1875/2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de
riscurile datorare expunerii la azbest.
9. H.G. nr. 493 din 12 aprilie 2006, privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare
la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot.
10. H.G. nr. 1.876 din 22 decembrie 2005, privind cerintele minime de securitate si sanatate
referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii.
manipularea manuala a maselor, care prezinta riscuri pentru lucratori, n special de afectiuni
dorsolombare.
12. H.G. nr. 1.028 din 9 august 2006, privind cerintele minime de securitate si sanatate n
munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare.
5
Planul general de securitate i sntate este documentul care identific ansamblul riscurilor
asociate implementrii proiectului. El definete ansamblul msurilor generale aplicabile
prevenirii riscurilor de accidente i boli profesionale la locurile de munc specifice realizrii
obiectivului menionat.
Planul general de securitate i sntate trebuie prelucrat i nsuit de ctre
ntreg personalul propriu i de ctre executant.
n conformitate cu prevederile HGR 300/2006, antreprenorul i subantreprenorii
lucrrilor care vor fi executate conform prezentului proiect, au obligaia de aelabora propriul
Plan de securitate i sntate, care va detalia prevederile din Planul general de
securitate i sntate parte integrant a prezentului proiect i care, fr excepie, nu va
conine prevederi contradictorii acestuia din urm.
Planurile specifice de securitate i sntate n munc ale antreprenorilor i
subantreprenorilor vor fi armonizate cu Planul general de securitate i sntate.
Prevederile Planului general de securitate i sntate elaborat n cadrul proiectului se
refer la urmtoarele activiti:
Organizarea de antier;
Pregtirea lucrrilor;
Execuia lucrrilor.
2 Masuri generale de organizare a santierului stabilite de comun

acord de catre managerul de proiect si coordonatorii in materie
de securitate si sanatate
In vederea asigurarii si mentinerii securitatii si sanatatii lucratorilor din santier, managerul
de proiect are in principal urmatoarele obligatii:
1. sa aplice principiile generale de prevenire a riscurilor la locul de munca;

2. sa coopereze cu coordonatorii in materie de securitate si sanatate in timpul fazelor de
proiectare si realizare a lucrarilor;
3. sa ia in considerare observatiile coordonatorilor in materie de securitate si sanatate
consemnate in registrulde coordonare;
4. sa stabileasca masurile generale de securitate si sanatate aplicabile santierului,
consultandu-se cu coordonatorii in materie de securitate si sanatate;
5. sa redacteze un document de colaborare practica cu coordonatorii in materie de
securitate si sanatate.
3 Identificarea riscurilor si descrierea lucrarilor care pot prezenta

riscuri pentru securitatea si sanatatea lucratorilor
3.1 Descrierea tehnologica a lucrarilor de realizare a unui drum forestier
3.1.1 Specificul general al lucrarilor desfasurate in cadrul fondului forestier
In marea lor majoritate, lucrarile specifice realizarii unui drum forestier se desfasoara in
cadrul padurii, numai o mica parte din trasee desfasurandu-se in afara padurilor (in localitati,
terenuri agricole etc.).
De regula accesul la obiectiv se face din drumuri publice, urmand apoi drumuri forestiere
existente. Pe aceste portiuni se pot utiliza pentru transportul persoanelor sau materialelor
mijloacele auto, exceptand cazurile in care drumurile existente sunt calamitate.
6
In cazul reabilitarii drumurilor forestiere calamitate si a drumurilor noi adeseori
deplasarea pe jos se face in conditii de teren accidentat ce presupune traversarea unor locuri
cu inclinare mare, traversarea de vai inguste, a cursurilor de apa. De asemenea traseele se
desfasoara prin paduri de diferite varste, cu densitati diferite, fapt ce presupune uneori ocolirea
sau traversarea peste arbori cazuti. Uneori se pot intalni zone in care se executa lucrari de
exploatare a masei lemnoase.
In zonele izolate in special din zona montana si colinara inalta fauna salbatica este
reprezentata printre alte specii de urs, lup, mistret, vipere.
Adeseori in sezonul calduros pot avea loc ploi torentiale ce pot declansa viituri. Adeseori
aceste fenomene sunt insotite de descarcari electrice sau de vanturi puternice. Primavara si
toamna precipitatiile mixte sau sub forma de zapada pot genera rupturi sau doboraturi de arbori.
3.1.2 Lucrari de proiectare
Lucrarile de proiectare constau in special in doua faze:

Faza de teren presupune: identificarea traseului, trasarea pichetilor si a reperilor de nivel,
efectuarea de masuratori topografice, observatii si masuratori terestre, stabilirea solutiilor
tehnice primare. In cadrul acestei etape se utilizeaza instrumente de masura cum ar fi: statii
totale, dispozitive GPS, rulete, alte dispozitive de masurare a inclinarii terenului, distantelor
etc.
Faza lucrarilor de redactare, avizare se desfasoara preponderent la birou si necesita lucrari
de realizare a proiectului constand in intocmire planuri, descrierea lucrarilor, estimarea
costurilor, intocmire caiete de sarcini, grafic de executie, detalii de executie, documentatii pentru
obtinerea avizelor, etc. Aparatura utilizata este reprezentata in special de computere,
dispozitive de imprimare, alte dispozitive de birotica specifice.
Echipele de proiectare sunt alcatuite frecvent din 2-4 persoane la care se adauga uneori
1-2 reprezentanti ai beneficiarului/ administratorului.
3.1.3 Lucrari de executie a investitiei

Lucrarile de realizare a investitiei presupun urmatoarele etape:
1. Identificarea amplasamentului;
2. Realizarea organizarii de santier;
3. Amenajarea terenului inainte de inceperea lucrarilor propriu zise (de la caz la caz
exploatarea si transportul masei lemnoase de pe ampriza viitorului drum sau din zona de
siguranta a drumului existent);
4. Lucrari pregatitoare (necesare de la caz la caz asigurarii accesului persoanelor si
utilajelor la obiectiv);
5. Lucrari de terasamente;
6. Realizare santuri pentru evacuarea apelor pluviale;
7. Lucrari de aparare/ consolidare taluze;
8. Lucrari de arta (poduri/ podete);
9. Realizarea sistemului rutier;
10. Lucrari accesorii (siguranta circulatiei);
11. Amenajari de protectia mediului.
1. Identificarea amplasamentului implica deplasarea pe traseul investitiei a

reprezentantilor beneficiarului si antreprenorului in vederea identificarii particularitatilor
investitiei inainte de ofertare.
Dupa adjudecare se face predarea amplasamentului catre antreprenor ocazie cu care
pe langa reprezentatii beneficiarului (manager de proiect, diriginte de santier etc.) si
constructorului participa si reprezentatul proiectantului.
2. Realizarea organizarii de santier
Inainte de inceperea lucrarilor de constructie beneficiarul si antreprenorul stabilesc, daca
este cazul, amplasarea organizarii de santier, sursele de apa, energie, locul de depozitare a
materialelor, locul de cazare a muncitorilor, utilajelor, combustibililor, deseurilor menajere etc.
De la caz la caz, antreprenorul poate decide daca este necesara organizarea cazarii
personalului la organizarea de santier sau nu. Organizarea de santier poate consta in lucrari de
nivelare a terenului, balastare usoara, imprejmuiri temporare a locurilor de parcare, depozitare,
7
amenajare depozit combustibili, locuri de reparatii usoare ale utilajelor, grup sanitar, adaposturi
temporare in caz de intemperii, parcare vagoane de dormit, locuri de servit masa, locuri de
depozitare deseuri menajere, etc.
3. Amenajarea terenului inainte de inceperea lucrarilor propriu- zise

Conform legislatiei in vigoare aceste lucrari se executa de catre firme de exploatare
atestate. Lucrarile constau in doborarea si fasonarea arborilor de pe ampriza drumurilor noi sau
a celor care pun in pericol siguranta circulatiei sau a executarii lucrarilor de constructii.
In unele cazuri, lucrarile se executa inainte de inceperea lucrarilor de construire, dar
cand conditiile de acces la masa lemnoasa nu permit colectarea acesteia exista posibilitatea ca
pe anumite portiuni lucrarile sa se execute concomitent cu lucrarile de constructie. Avand in
vedere riscul ridicat de accidente in acest din urma caz este necesara o buna coordonare intre
cele doua categorii de lucrari (exploatare si constructia drumului) in sensul desfasurarii
alternative a celor doua activitati, fiind interzisa desfasurarea lucrarilor de exploatare
concomitent cu cele de realizare a drumului.
Lucrarile de exploatare constau in doborarea arborilor si fasonarea acestor cu fierastraul
mecanic si colectarea masei lemnoase cu tractoarele forestiere. Dupa exploatarea masei
lemnoase si evacuarea materialului rezultat se scot cioatele din terasamentul drumului.
Inainte de inceperea lucrarilor sunt necesare masuri de semnalizare si restrictionare a
accesului persoanelor straine pe raza santierului, constant, in special prin montarea de
panouri avertizoare si a benzilor reflectorizante de restrictie si atentionare.
Utilaje frecvent utilizate: fierastrau mecanic cu lant, tractoare forestiere cu troliu,
excavatoare pentru scoaterea cioatelor.
4. Lucrari pregatitoare
Acest gen de lucrari sunt necesare in special in cazurile in care pe traseul pana la
obiectiv sunt necesare unele amenajari ale drumurilor existente care in starea de dinainte de
inceperea lucrarilor de constructie a obiectivului nu permit accesul in conditii de siguranta a
utilajelor sau autovehicolelor folosite la transportul persoanelor sau materialelor (ex:
amenajarea unor portiuni din drumurile existente cu gropi, zone mocirloase, terasamente
ingustate sau podete sparte ce nu rezista la traversarea utilajelor grele sau autovehicolelor
grele).
Din acest motiv descrierea procesului tehnologic este similara celei pentru realizarea
anumitor lucrari specifice realizarii obiectivului de investii (lucrari de terasamente, aparari de
maluri, lucrari de arta etc.).
5. Lucrari de terasamente
Constau in:
- sapaturi mecanizate executate cu buldozerul sau excavatorul si manual pentru finisari.
In cazul terenurilor stancoase, sapaturile se pot executa cu ciocanul pneumatic si numai
in cazuri exceptionale se utilizeaza explozibili pentru detonarea stancilor. In aceste
cazuri se apeleaza de regula la firme specializate. La taluzele din amonte de drum, din
zonele stancoase, se verifica si se indeparteaza cu ranga pietrele sau stancile care se
pot desprinde in timp datorita precipitatiilor abundente sau a fenomenelor de inghet -
dezghet;
- umpluturi care se realizeaza prin impingere pe acelasi profil transversal sau la distante
de pana la 40m pe profilul in lung;
- incarcare cu exces de sapatura in autobasculante sau tractoare cu remorca, transport si
descarcare fie pe ampriza drumului fie in depozite lateral drumului;
- compactarea terasamentelor cu compactoare mecanizate autopropulsate cu rulouri sau
cu maiuri compactoare in apropierea podetelor tubulare si a lucrarilor de arta. In cazul in
care umiditatea pamantului nu este adecvata, terasamentele pot fi udate pana la
atingerea umiditatii optime de compactare.
Utilaje frecvent utilizate pentru realizarea acestor lucrari: excavator, buldozer,
autogreder, incarcator frontal cu cupa, compactoar mecanic autopropulsat cu rulouri sau
manuale, autobasculante, tractoare cu remorca, autocisterne pentru transportul apei.
6. Realizare santuri pentru evacuarea apelor pluviale
Santurile laterale se executa concomitent cu lucrarile de terasamente. Lucrarile se
executa in cea mai mare parte mecanizat cu excavatorul cu cupa trapezoidala sau cu
8
autogrederul in cazul rigolelor triunghiulare. Materialul rezultat din sapaturi se poate depozita
de la caz la caz pe platforma drumului urmand sa fie compactat, in depozite laterale drumului
sau se incarca in remorci si se transporta in depozite la distante de pana la 1km.
Finisarea taluzelor santurilor se executa manual, o parte din material putand fi incarcat in
roabe si transportat manual in afara platformei drumului.
In cazul santurilor pereate cu beton, dupa finisarea santului de pamant se executa
profile din lemn care se amplaseaza din distanta in distanta, apoi se asterne un strat de nivelare
din balast sau nisip iar apoi se toarna betonul care se finiseaza manual.
Utilaje folosite: excavator cu cupa trapezoidala, autogreder, tractor cu remorca sau
basculanta pentru transportul excesului de sapatura sau a materialelor, betoniera.
7. Lucrari de aparare/ consolidare

Constau in ziduri de sprijin din beton sau din zidarie de piatra cu mortar sau zidarie
uscata, gabioane, casoaie din lemn umplute cu piatra, pereuri din beton sau anrocamente,
traverse si praguri in albia paraielor torentiale.
7.1. Executarea zidurilor de sprijin (beton sau zidarie de piatra) a traverselor si pragurilor
Sapaturile pentru fundatii si elevatii se executa mecanizat cu excavatorul si partial
manual. Pentru prevenirea surparilor, malurile sapaturilor se sprijina cu panouri (din lemn sau
metalice). Daca este cazul, eliminarea apei din sapaturile pentru fundatii se efectueaza cu
motopompe.
Urmatoarea etapa este executarea cofrajelor si a armaturilor. Ambele operatii se
executa manual. Cofrajele trebuie bine ancorate pentru a se evita rasturnarea sau deplasarea
lor. In cazul zidurilor din beton, dupa cofrare si armare urmeaza turnarea betonului si vibrarea
acestuia. Daca turnarea nu se poate face direct din betoniera se pot utiliza de la caz la caz
uluce metalice sau pompe de beton. Dupa turnare, betonul se vibreaza pentru eliminarea
aerului.
In cazul zidurilor de sprijin din zidarie de piatra cu mortar, piatra sortata se aseaza
manual in fundatii si elevatii si se fixeaza cu mortar de beton.
Dupa intarirea betonului, se executa decofrarea iar apoi se realizeaza drenurile de
scurgere din piatra in spatele zidurilor de sprijin. Pentru evacuarea excesului de apa din
terasamente, zidurile de sprijin au prevazute din distanta in distanta barbacane.
Lucrarea se incheie cu finisarea taluzelor deasupra zidurilor de sprijin.
Zidurile de sprijin din zidarie de piatra uscata se realizeaza manual prin asezarea pietrei
sortate conform specificatiilor dimensionale din proiect iar apoi se finiseaza taluzele.
Utilaje folosite: excavator, betoniere, pompa hidraulica de beton, motopompa pentru
evacuare apa, masina de fasonat otel beton, masina de taiat otel beton, macara, incarcator
frontal, vibrator de interior pentru beton actionat electric, grupuri electrogene, aparate de
sudura.
7.2 Casoaie din lemn umplute cu piatra

Pentru realizarea casoaielor sunt necesate lucrari de sapatura executate cu excavatorul
pentru nivelarea terenului. Apoi se realizeaza casoaia prin asezarea alternativa a bustenilor cu
rol de aparare paralel cu drumul si a celor de ancorare transversal. Bustenii se ancoreaza cu
sufe metalice fixate cu cepi din lemn. Se utilizeaza de regula busteni de rasinoase decojiti.
Dupa realizarea scheletului din lemn casoaia se umple cu bolovani de dimensiuni mari iar la
final se adauga pamant pana la aducerea la profil a drumului si se finiseaza taluzele.
Utilaje necesare: excavator, incarcator frontal, macara, fierastrau mecanic.
7.3. Pereuri din beton sau anrocamente

Sunt lucrari de protejare a taluzelor din apropierea cursurilor de apa cu caracter torential.
Pentru realizarea lucrarilor este necesara in prelabil finisarea mecanica a taluzelor pentru
aducerea la profilul din proiect, apoi se executa sapaturile pentru fundatii. Deoarece frecvent
aceste lucrari se executa in apropierea cursurilor de apa este posibil ca in prealabil sa se
execute lucrari de deviere a cursului de apa pentru a se evita inundarea sapaturilor pentru
fundatii.
In cazul pereurilor din beton, tehnologia de lucru este similara cu cea descrisa la
santurile pereate din beton, respectiv: se executa profile din lemn care se amplaseaza din
9
distanta in distanta, apoi se asterne un strat de nivelare din balast sau nisip iar apoi se toarna
betonul care se finiseaza manual.
In cazul pereurilor din anrocamente, piatra necesara se ia din albia paraului cu
excavatorul si se aseaza pe profil sau daca nu exista suficient material in apropiere este
necesara colectarea materialului din alte zone, incarcarea pietrei cu incarcatorul frontal sau
excavatorul in mijloace de transport, transportul cu autobasculanta si descarcarea la locul de
punere in opera.
Anrocamentele de mari dimensiuni se aseaza cu excavatorul sau greiferul iar cele cu
greutati de pana la 40-50 kg se pot aseza manual.
sudura.
7.4 Gabioane
Gabioanele constau in cosuri din schelet metalic cu plasa de sarma umplute cu piatra.
Cosurile metalice se executa din otel beton prin imbinare sau sudare,iar apoi se invelesc cu
plasa de sarma exceptand partea superioara. Uneori confectionarea se poate face la
organizarea de santier alteori se face in ateliere specializate si apoi sunt transportate la locul
punerii in opera.
Inainte de asezarea cosurilor este nevoie ca terenul sa fie nivelat cu excavatorul sau
buldozerul. Cosurile se astern de regula pe saltele de fascine din nuiele. Dupa asezarea
cosurilor acestea se umplu cu anrocamente sau piatra de mari dimensiuni. Umplerea se face
manual deoarece piatra trebuie asezata in asa fel incat sa nu se rastoarne. Dupa umplere, se
acopera partea superioara cu plasa de sarma. Piatra se recolteaza de regula manual din albia
paraielor si se transporta pe distante mici cu incarcatorul frontal. Pentru distante mari se
utilizeaza remorci sau autobasculante pentru transport.
Utilaje folosite: excavator, masina de fasonat otel beton, masina de taiat otel beton,
macara, incarcator frontal, grupuri electrogene, aparate de sudura.
8 Poduri si podete
Pentru traversarea cursurilor de apa sau pentru descarcarea apelor pluviale din santuri
sunt necesare construirea de poduri sau podete.
8.1 Podete tubulare.

Cele mai utilizate sunt podetele tubulare (cu tuburi din diferite materiale sau de diferite
dimensiuni). Tuburile se procura de la producatori specializati si sunt transportate cu
camioanele la locul punerii in opera. Adeseori pana la punerea in opera tuburile sunt depozitate
la organizarea de santier.
Pentru realizarea podetelor sunt necesare sapaturi cu excavatorul pana la cotele de
fundare specificate in proiect. In cazul sapaturilor mai mari de 1,5m sunt necesare masuri de
sprijinire a malurilor. Apoi se toarna un strat de beton de egalizare. Tuburile de beton se
trateaza cu o substanta speciala de impermeabilizare aplicata prin pensulare.
Tuburile se aseaza cu macaraua pe stratul de egalizare, se imbina daca este cazul, apoi
in jurul lor se aseaza manual un strat de piatra cu rol de drenare dupa care se astupa cu
pamantul excavat anterioar pana la aducerea la cote a profilului drumului. Umpluturile se
compacteaza manual cu maiul, pentru a se evita fisurarea tubului.
Pentru colectarea si decantarea apelor colectate din santuri, podetele sunt prevazute cu
camere de cadere din beton sau zidarie de piatra.
Racordarea podetelor cu terasamentele se face prin timpane realizate de la caz la caz
din beton sau zidarie de piatra. Tehnologia de realizare a acestor lucrari este similara cu cea
descrisa la realizarea zidurilor de sprijin.
Pentru evacuarea apelor, in aval de tub, se prevad santuri pereate. Tehnologia este
similara cu cea descrisa la capitolul de santuri.
Utilaje folosite: excavator, macara, incarcator frontal, compactor manual, autobetoniera,
vibrator de interior pentru beton actionat electric, grupuri electrogene.
8.2. Podete dalate

10
Podetele dalate se executa pentru traversarea cursurilor permanente de apa sau a vailor
care pot dezvolta debite mari de apa in cursul viiturilor.
Tehnologia presupune realizarea a 2 culei pe care se sprijina tablierul podului si a
aripilor de protectie a taluzelor. Lucrarile se executa din beton si beton armat de aceea timpul
de realizare pana la darea in folosinta depaseste uneori 2 luni de zile. Din acest motiv, pentru a
se permite circulatia pe traseul drumului sunt necesare amenajari provizorii pentru traversare a
cursurilor de apa. Accesul provizoriu presupune uzual amenajarea unui podet tubular fara
timpane si camera de cadere.
Tehnologia de realizare a culeelor si aripilor este similara cu cea de realizare a zidurilor
de sprijin din beton, respectiv: sapaturi mecanizate pentru fundatii si elevatii, sprijiniri de maluri,
evacuarea apei in exces din fundatii, cofrare, armare, turnare beton, vibrare beton, decofrare,
realizare drenuri in spatele culeelor si aripilor, realizare umpluturi terasamente pana la aducerea
la cota proiectului, compactarea manuala a umpluturilor.
Dupa turnarea culeelor este necesara asteptarea unei perioade de timp pentru uscarea
betonului (recomandabil minim 30 zile).
Apoi se pot monta grinzile din beton precomprimat ale tablierului si turnarea betonului
necesar monolitizarii, a bordurilor si montarea parapetilor de protectie.
Grinzile tablierului se achizitioneaza de la unitati specializate si acreditate si se
transporta cu trailere pana la locul punerii in opera. Montarea grinzilor se face cu macarale
adecvate greutatii grinzilor. Nu se recomanda montarea grinzilor inainte de intarirea completa a
betonului din culei deoare exista riscut prabusirii sau a aparitiei de fisuri.
Dupa montarea grinzilor se executa cofrajele si armaturile necesare turnarii betoanelor
de monolitizare si cele din suprastructura podului (sistem rutier, trotuare, borduri).
Montarea parapetilor matalici se face de asemenea dupa trecerea unei perioade de
minim 20-30 zile de la data turnarii. In cazul in care temperaturile exterioare sunt prea ridicare
este necesara stropirea periodica a betoanelor.
Podul poate fi utilizat numai dupa o perioada de minim 30zile de la data turnarii
betoanelor de pe tablier.
sudura.
9. Realizarea sistemului rutier

Sistemul rutier se realizeaza din materialele de balastiera sau de cariera (balast, piatra
sparta sau macadam) prin asternere in 2 straturi.
In acest sens, materialul necesar se transporta de la producator la santier cu
autobasculante de 40t si se depoziteaza in depozite temporare pana la punerea in opera.
Pentru a se evita pierderile de material la depozitare, depozitele se niveleaza in prealabil cu
buldozerul si se compacteaza. Uneori pot fi utilizate ca depozite temporare statiile de
incrucisare sau depozitele pentru material lemnos din apropierea traseului drumului.
Din aceste depozite, piatra este incarcata in autobasculante de 16-20t si transportata
pana la locul punerii in opera unde se imprastie partial prin basculare din mers si apoi cu
autograderul. Dupa atingerea grosimii din proiect primul strat se compacteaza cu compactorul
autopropulsat cu rulouri. Daca amestecul nu are umiditatea optima se efectueaza udari cu
autocisterna. In timpul procedurii de imprastiere mecanica o parte din balast poate iesi din
latimea proiectata a drumului fapt pentru care el este adunat si aruncat pe traseul drumului cu
lopata.
Cand primul strat ajunge la gradul de compactare specificat in caietele de sarcini se
trece la aplicarea celui de-al doilea strat respectand in mod similar tehnologia descrisa anterior.
Compactarea se considera incheiata cand gradul de compactare ajunge la specificatiile
din caietul de sarcini.
Utilaje folosite: autogreder, autobasculante, cilindrii compactori autopropulsati.
10. Lucrari accesorii

Lucrarile accesorii constau in montarea parapetilor de protectie laterali drumului in
zonele cu risc de producere a accidentelor, montare indicatori de circulatie, montarea
11
indicatorilor hectometrici si kilometrici, montarea stalpilor de dirijare, vopsirea parapetilor si a
timpanelor podetelor tubulare.
De regula materialele necesare se achizitioneaza de la producatori specializati si se
transporta la santier cu autocamioanele.
Sapaturile pentru montarea indicatorilor se realizeaza manual iar cel mai adesea betonul
se prepara local.
Incarcarea si descarcarea materialelor se face manual datorita greutatii reduse a
materialelor.
Vopsirea se face cel mai adesea cu pensula, utilizand atuci cand este cazul sabloane.
Utilaje folosite: Tractoare cu remorca sau autocamioane, betoniera cu actionare electrica,
generatoare de curent, aparat de sudura.
11. Amenajari pentru protectia mediului

In cazul lucrarilor de constructii drumuri forestiere, aceste lucrari constau in special in
masuri de inierbare a taluzelor, masuri antierozionale constand in plantarea de puieti forestieri
sau amenajari de gardulete din impletituri de nuiele, readucerea terenurilor utilizate pentru
organizarea de santier si a depozitelor temporare pentru materiale la starea de dinainte de
utilizare.
Pentru inierbarea taluzelor, uneori este nevoie de un aport suplimentar de pamant fertil
care se ia din depozitele special amenajate cu ocazia inceperii lucrarilor de terasamente si se
transporta cu camionul pana la locul de utilizare. Acolo pamantul este imprastiat manual pe
taluze dupa care se insamanteaza cu gazon si se uda. Plantarea taluzelor se face manual
utilizand puieti de talie mica, in gropi cu dimensiuni de 30x 30x 40cm.
In cazul taluzelor mari se pot amenaja la distante de 2-4m gardulete de 30cm inaltime
din nuiele impletite in jurul tarusilor de lemn.
La incetarea lucrarilor santierului se strang toate resturile de materiale, deseuri etc.
rezultate pe perioada de executie a investitiei, se niveleaza terenul astfel incat sa poata fi redat
in folosinta de dinainte de inceperea lucrarilor.
Utilaje folosite: autobasculante, incarcator frontal,cisterna cu apa.
3.1.4 Lucrari de verificare, receptie, pe parcursul realizarii investitiei

Pe parcursul executarii lucrarilor si la terminarea lor sunt necesare o serie de lucrari de
masuratori, analize de laborator necesare verificarii cantitatilor si calitatii lucrarilor.
Astfel sunt necesare masuratori referitoare la respectarea pantelor si profilelor drumului
si a cotelor de fundare la lucrarile de arta. Masuratorile de acest gen se fac utilizand teodolitul
sau nivela topografica, ruleta, sabloane.
Pentru verificarea gradului de compactare a terasamentelor si a sistemului rutier sunt
necesare recoltarea de probe in vederea intocmirii analizelor de laborator. De asemenea sunt
necesare masuratori de verificare a portantei drumului, a rezistentei betoanelor etc.
Totodata in vederea decontarilor sunt necesare receptii partiale. La trecerea de la o faza
detereminanta la alta de asemenea trebuie facute o serie de verificari.
La aceste categorii de lucrari trebuie sa participe in conformitate cu prevederile legale
reprezentanti ai antreprenorului, beneficiarului, proiectantului, Autoritatii pentru siguranta in
constructii, Autoritatii pentru silvicultura, Autoritatii locale, Administratorul fondului forestier.
Dupa fiecare etapa din cele enumerate se intocmesc acte constatatoare care vor fi
anexate in cartea tehnica a constructiei sau vor sta la baza deconturii lucrarilor.
3.2 Identificarea riscurilor aferente lucrarilor
Indiferent de natura activitatii, orice proces de munca implica patru elemente majore
aflate n stransa interdependenta, constituind un sistem de sine statator:
Executant omul implicat nemijlocit n procesul de munca se regaseste si indirect ca factor de

conceptie si decizie n spatele celorlate componente, sarcina de munca, mijloacele de productie
si o parte din mediul de munca fiind concepute si actionate de el.
Sarcina de munca reprezinta totalitatea actiunilor pe care trebuie sa le efectueze executantul

12
n vederea realizarii activitatii. Executantul se raporteaza la sarcina de munca prin aptitudini,
cunostinte profesionale, deprinderi, etc.
Mijloacele de productie cuprind totalitatea mijloacelor de munca (cladiri, instalatii, masini,

unelte, mijloace de transport) si a obiectelor muncii (materii prime, produse intermediare)
utilizate n procesul de productie al bunurilor materiale.
Mediul de munca reprezinta ambianta n care executantul si desfasoara activitatea, cuprinde

mediul fizic (spatiul de lucru, conditiile de iluminat, microclimatul, zgomotul, vibratiile, radiatiile,
noxele, etc) si sociala (relatiile cu alti executanti, raporturi pe orizontala si verticala n
cadrul organizatiei).
3.2.1
Riscuri aferente executantilor
Pentru executarea lucrarilor necesare realizarii si receptionarii investitiei sunt necesare
urmatoarele posturi de munca:
nr. Denumirea meseriei Atributii/ Observatii

crt.
1. Din partea beneficiarului
Director tehnic Lucrari de verificare/receptie
Manager de proiect Lucrari de verificare/receptie
Coordonator SSM Lucrari de verificare/receptie
Sef ocol Lucrari de verificare/receptie
Responsabili cu investitiile Lucrari de verificare/receptie
Diriginte santier Lucrari de verificare/receptie
Personal tehnic de teren (padurari, tehnicieni) Lucrari de verificare/receptie
2 Din partea proiectantului
Sef proiect lucrari proiectare/ verificare/
receptii
geolog studii de specialitate
Inginer proiectant lucrari proiectare/ verificare/
receptii
topograf studii de specialitate
muncitori lucrari proiectare/studii specialitate
3 Din partea
antreprenorului/subantrepenor/persoane fizice
Sef santier Coordoneaza lucrarile de executie
Responsabil RTE Verifica calitatea lucrarilor si a
materialelor
Operator excavator Lucrari de executie
Buldozerist Lucrari de executie
Operator macara Lucrari de executie
Soferi autobsculante, autocisterne Lucrari de executie
Operator compactor mecanic Lucrari de executie
Betonisti Lucrari de executie
Dulgheri Lucrari de executie
Fierar betonist Lucrari de executie
Muncitori deservire Lucrari de executie
Muncitori constructii-montaj Lucrari de executie
Pietrari Lucrari de executie
Pavatori Lucrari de executie
Zidari Lucrari de executie
Vopsitori Lucrari de executie
Alte specializari specifice sectorului de constructii Lucrari de executie
4 Din partea autoritatilor
13
Reprezentanti finantatori Lucrari de verificare/receptie
Reprezentanti Autoritatea pentru silvicultura Lucrari de verificare/receptie
Reprezentanti ISC Lucrari de verificare/receptie
Reprezentanti Autoritatea pentru Mediu Lucrari de verificare/receptie
Reprezentanti Autoritati locale Lucrari de verificare/receptie
Avand in vedere ca pe parcursul derularii investitiei pana la finalizare pe santier pot

participa simultan personal din diverse domenii exista riscul producerii de accidente datorita:
- actiuni gresite ale executantilor (ex:manevre gresite, circulatia cu viteze mari;
supraincarcare utilaje, lucru cu utilaje defecte, deplasari sau stationari in zone cu pericol ridicat,
lucru in stadiu avansat de oboseala, comunicari accidentogene etc.);
- erori de comunicare (ex: interpretare gresita a comenzilor, instruire inadecvata etc.);
- omisiuni (ex: omiterea semnalizarii locurilor periculoase, avertizare santier in lucru;
informare sau instruire personal, atentionari, restrictionari, neutilizare echipamente de protectie,
etc.).
3.2.2 Riscuri aferente sarcinii de munca
1. Lucrari de sapatura si fundatii :

Risc de surpare a malurilor si prinderea sub pamnt;
Risc de lovire cauzat de mijloacele auto sau care excaveaza si transporta pamntul;
Risc de cadere de la naltime sau n gol;
Risc de cadere obiecte si materiale de la naltime;
Risc de lovire din cauza echipamentelor de munca utilizate manual.
2. Lucrari de defrisare si scoatere radacini:
Risc de prabusire a arborilor peste lucratori;
Risc de lovire cauzat de mijloacele auto sau care excaveaza si transporta pamntul;
3. Lucrari de consolidari versanti:
Risc de nec n cazul caderii n apa a lucratorilor ;
Risc de lovire cauzat de deplasarea utilaje sau de pozitionarea incorecta a lucratorilor
fata de acestea;
4. Lucrari de transport si turnare betoane n coraje:
Risc de electrocutare la compactarea betoanelor;
Risc de mproscare cu beton/mortar de amorsare;
Risc de lovire cauzat de utilizarea incorecta a pompelor de beton sau a benelor pentu
turnarea betoanelor;
Risc de lovire din cauza echipamentelor de munca utilizate manual;
Risc de cadere echipamente de munca sau materiale de la naltime.
5. Transport intern si extrem :
Risc de lovire din cauza utilizarii incorecte a mijloacelor de transport n incinta sau in
exteriorul santierului;
Risc de accidentare din cauza manevrarii incorecte a utilajelor, n incinta sau n
exteriorul santierului ;
6. Lucrari de montare si demontare a cofrajelor :
14
Risc de lovire din cauza echipamentelor de munca mecanice;
Risc de accidentare din cauza ruperii organelor de legare, n cazul manevrarii unor
cofraje prefebricate.
7. Lucrari de manipulare a maselor si depozitarea materialelor:
Risc de accidentare din cauza echipamentelor de munca manipulate manual;
Risc de cadere obiecte si materiale de la naltime depozitate sau manevrate incorect ;
Risc de accidentare din cauza ruperii organelor de legare, n cazul manevrarii
incorecte;
Risc de accidentare n timpul ncarcarii /descarcarii materialelor din auto din cauza
neasigurarii mijlocului de transport mpotriva deplasarilor accidentale.
8. Lucrari de manipulare a montare a armaturilor metalice din plase sudate:

Risc de accidentare din cauza ruperii organelor de legare, n timpul manipularii plaselor
sudate n vedera pozitionarii sau descarcarii din auto.
9. Lucrari de montare si demontare a schelelor:
Risc de rasturnare a schelelor n cazul pozitionarii lor incorecte.
10. Lucrari efectuate n aproprerea instalatiilor de nalta tensiune:
Risc de lovire, electrocutare;
Risc de explozie.
11. Activitati de paza :
Risc de lovire de catre autoturisme n timpul deplasarii;
Risc de agresiune sau muscare de animale.
12 Alte categorii de riscuri datorate utilajelor, echipamentelor de munca si materialelor

utilizate
Risc de incendii datorate aprinderii combustibililor si altor materiale inflamabile (uleiuri,

vopsele, material lemnos etc.);
Risc de electrocutare;
Risc de taiere (cu topoare, cutie, fierastraie);
Risc de intoxicare (cu alimente depozitate necorespunzator sau cu substante chimice).
Masurile specifice de securitate n munca pentru lucrarile ce prezinta riscuri pentru

lucratori precum si modul de punere n aplicare sunt stabilite n capitolele ce urmeaza pentru
fiecare categorie de lucrari n parte.
3.2.3 Riscuri aferente mediului de munca

Deoarece santierele sunt amplasate de regula in fond forestier, in mediu deschis, natural
in locuri accidentate si izolate exista urmatoarele riscuri legate de mediu de munca:
- riscuri de electrocutare sau incendii datorita fulgerelor;
15
- riscuri de lovire/strivire datorita rupturilor sau dobaraturilor de arbori ca urmare a actiunii
vanturilor sau zapezilor;
- riscuri de inec pe timpul viiturilor produse de precipitatii abundente;
- risc de muscaturi produse de animale salbatice sau serpi;
- risc de intepaturi produse de capuse, albine salbatice sau viespi;
- risc de alunecare si cadere in timpul deplasarii pe terenuri umede sau puternic inclinate.
4 Masuri specifice se securitate in munca
Msurile de prevenire specifice lucrrilor preconizate a fi executate pentru realizarea

prezentului proiect nu exclud completarea i adoptarea altor msuri de prevenire pentru
eliminarea sau diminuarea riscurilor identificate de ctre antreprenor.
4.1 Masuri preliminare obligatorii

Desfurarea lucrrilor pentru realizarea prezentului proiect va demara numai dup executarea
urmtoarelor activiti pentru asigurarea securitii i sntii n munc:
- Redactarea, de ctre antreprenor i subantreprenori, a Planurilor specifice
(proprii) de securitate i sntate n munc, armonizate cu Planul general de
securitate i sntate;
- Avizarea Planurilor specifice (proprii) de securitate i sntate n munc i
punerea lor la dispoziia:
Managerului de proiect;
Coordonatorilor n materie de securitate i sntate;
Tuturor persoanelor interesate.
- Asigurarea condiiilor normale i sigure de lucru, conform prevederilor
reglementrilor n vigoare i prezentului document, pentru toi lucrtorii;
- Instruirea ntregului personal care va lucra pe antier n condiiile specifice
noului loc de munc.
4.2 Cerinte minimale de ordin general privind securitatea si sanatatea

muncii pe durata executarii lucrarilor
a. Respectarea planului de organizare a antierului i a punctelor de lucru; orice modificare a
acestora se solicit din timp antreprenorului general iar continuarea executrii lucrrilor nu
va fi fcut dect dup obinerea aprobrii acestuia.
b. Identificarea pericolelor i evaluarea riscurilor identificate pentru toate lucrrile, indiferent
dac sunt lucrri de baz sau conexe.
c. Stabilirea i adoptarea msurilor de prevenire pentru riscurile identificate;
d. Elaborarea instruciunilor de lucru i a instruciunilor proprii de securitate pentru toate
lucrrile efectuate sau pentru toate tipurile de echipamente tehnice utilizate.
e. Informarea, instruirea, consultarea i participarea lucrtorilor, conform prevederilor legale.
f. Meninerea n permanen a ordinii i disciplinei la punctele de lucru.
g. Amplasarea posturilor de lucru innd seama de condiiile de acces la aceste posturi i
asigurarea securitii pentru desfurarea activitilor.
h. Manipularea n condiii de siguran a materialelor.
i. Utilizarea numai a acelor echipamente de munc care sunt corespunztoare din punct de
vedere al securitii; echipamentele de munc vor fi ntreinute, controlate nainte de
punerea n funciune i periodic, n scopul eliminrii defeciunilor care ar putea s afecteze
securitatea i sntatea lucrtorilor.
j. Delimitarea i marcarea punctelor de lucru, a zonelor de depozitarea a materialelor, n
special a materialelor i/sau substanelor periculoase.
16
k. Amplasarea de panouri avertizoare i de dirijare i ocolire a zonelor de lucru, destinate
populaiei localitii sau altor persoane care ar putea ajunge accidental pe raza santierului.
l. Respectarea msurilor de securitate i sntate n munc, n conformitate cu
reglementrile n vigoare, a celor stabilite prin prezentul document precum i cu prevederile
specifice proprii (instruciuni de lucru i instruciuni proprii de securitate).
m. Respectarea cerinelor privind semnalizarea rutier:
- Amplasarea corect a panourilor mobile i realizarea semnalizrii rutiere n conformitate
cu prevederile OUGR 195/2002 cu modificrile i completrile ulterioare, aprobate prin
Legea 49/2006;
- Nu se vor amplasa mai mult de dou indicatoare pe un suport;
- Amplasarea indicatoarelor se va face la loc vizibil, fr a stnjeni vizibilitatea
participanilor la trafic;
- Pe timpul nopii lucrrile se vor marca cu balize luminoase;
- La terminarea programului de lucru semnalizrile se vor adapta la noile condiii.
4.3 Masuri specifice lucrarilor de sapaturi
Spturile pentru fundaii sau a altor tipuri de spturi necesare realizrii proiectului se
execut, n funcie de natura terenului i adncimea spturii, cu perei verticali fr consolidri,
cu perei n taluze, fr sprijin sau cu perei verticali sprijinii pe toat nlimea, conform
prevederilor din proiectul lucrrilor.
La efectuarea spturilor se vor avea n vedere urmtoarele msuri de prevenire:
a. naintea nceperii lucrrilor de spturi, se vor obine precizri asupra eventualelor
construcii i instalaii subterane, natura lor i felul cum sunt amplasate sub
pmnt;
b. ncheierea unui acord scris, ntre executant i deintorul de utiliti, n cazul
existenei instalaiilor subterane, cu privire la intervenia asupra instalaiilor;
c. ntreruperea curentului electric n cazul prezenei instalaiilor electrice subterane n
zona de spare;
d. sparea manual, utiliznd de EIP electroizolant i a uneltelor executate din
material cu proprieti izolatoare electric, n cazul n care nu se poate ntrerupe
curentul electric n instalaiile subterane din zona spturilor,
e. executatrea spturilor cu mijloace mecanice, n zona liniilor electrice aeriene, cu
respectarea distanelor de protecie i scoaterea de sub tensiune, atunci cnd nu
se pot respecta distanele de securitate;
f. dotarea punctelor de lucru cu aparate detectoare de gaze i mti izolante n cazul
n care ar putea exista emanaii de gaze toxice sau inflamabile;
g. interzicerea instalrii utilajelor de construcii i a circulaiei autovehiculelor, n raza
de alunecare a terenurilor;
h. evacuarea imediata a apei care se poate acumula n fundul spturilor;
i. ingrdirea lucrrilor de spturi n locurile de utilitate public, n zona cu circulaie
i iluminarea acestora n timpul nopii;
j. n cazul executrii spturilor n locuri unde sunt cabluri electrice, conducte de ap
sau gaze care nu pot fi deviate sau ntrerupte, se convoac proprietarul acestora i,
mpreun cu specialitii din domeniu, se vor stabili msuri tehnico-organizatorice,
se asigur asisten tehnic i se instruiesc lucrtorii;
k. staionarea i circulaia vehiculelor sau a utilajelor de construcii n apropierea
locurilor unde se execut spturi fr sprijiniri sunt permise numai la o distan
egal cu de dou ori adncimea spturii;
l. pmntul provenit din spturi precum i alte materiale, se vor depozita la o
distan minim de 0,5 m de la marginea pereilor spturii.
17
Toate vehiculele si masinile pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie sa fie:
a) bine concepute si construite, tinndu-se seama, n masura n care este posibil,
de principiile ergonomice;
b) mentinute n stare buna de functionare;
c) utilizate n mod corect.
Conducatorii si operatorii vehiculelor si masinilor pentru excavatii si manipularea

materialelor trebuie sa aiba pregatirea necesara.
Trebuie luate masuri preventive pentru a se evita caderea n excavatii sau n apa a
vehiculelor si a masinilor pentru excavatii si manipularea materialelor.
Cnd este necesar, masinile pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie sa fie
echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja conducatorul mpotriva strivirii n
cazul rasturnarii masinii si al caderii de obiecte.
4.4 Prevederi privind semnalizarea lucrarilor
Lucrrile de realizare a constructiilor de-a lungul drumurilor publice sau din apropierea
zonelor locuite trebuie neaparat bine semnalizate, respectnd prevederile legale n vigoare.
Instalarea semnalizrii sectorului de drum ocupat de utilaje de construcii se va efectua
numai sub supravegherea conductorului locului de munc.
Pe toata durata zilei de lucru zona va fi asigurat cu piloi de dirijare la capetele
sectorului de drum ocupat.
Pe durata nopii utilajele vor fi retrase de pe drumurile steti iar zona frontului de lucru
va fi mprejmuit i semnalizat corespunztor.
Salariaii care lucreaz pe platforma drumului, pe acostament sau n apropierea acestuia
trebuie:
- s aib n atenie circulaia rutier i pietonal ce se desfoar n apropierea lor;
- s cunoasc indicatoarele rutiere i modul de mprejmuire a locului de munc;
- s utilizeze echipamentul pentru avertizarea conductorilor mijloacelor de transport.
Zonele periculoase din cadrul punctelor de lucru trebuie semnalizate cu indicatoare de
avertizare, independent de semnalizarea pentru reglementarea circulaiei.
4.5 Zgomot si vibratii

Managementul zgomotului i vibratiilor trebuie s aib un caracter activ la lucrrile
executate i se va desfura n patru faze:
- Evaluarea riscurile legate de zgomot i vibraii trebuie evaluate;
- Eliminarea ndeprtarea surselor de zgomot i vibraii;
- Combaterea adoptarea de msuri pentru prevenirea expunerii, n condiiile n
care purtarea EIP trebuie s constituie o ultim soluie;
- Revizuirea/verificarea, pentru a se constata dac s-au produs anumite schimbri n
munc, care trebuie urmate de adoptarea n consecin a unor amendamente n
cadrul evalurii i al msurilor de combatere.
Managementul zgomotului i vibraiilor va ine seama de prevederile HGR nr. 493 din
12 aprilie 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la expunerea
lucrtorilor la riscurile generate de zgomot i HGR nr. 1876 din 22 decembrie 2005 privind
cerinele minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile
generate de vibraii.
4.5.1 Evaluarea expunerii la zgomot a lucratorilor

Expunerea lucrtorilor n punctele de lucru la zgomot i vibraii trebuie evaluat,
urmrindu-se aspectele:
18
- Nivelul, tipul i durata expunerii la zgomot i vibraii, inclusiv orice expunere la zgomot
cu caracter de impuls sau de impact, precum i apartenena lucrtorului la un grup de
risc particular;
- Efectele asupra sntii rezultate din interaciunea dintre zgomot i vibraii, precum i
dintre zgomot i substane toxice utilizate n scopuri profesionale;
- Riscurile pentru sntatea i securitatea lucrtorilor rezultnd din punerea acestora n
situaia de a nu putea percepe semnalele acustice de avertizare sau alarmare;
- Prelungirea expunerii la zgomote i vibraii peste programul normal de lucru;
- Informatiile privind emisia de zgomot i caracteristicile vibraiilor generate de
echipamentele tehnice, puse la dispoziie de productorii acestora;
- Existena unor echipamente altemative, astfel proiectate nct s reduc emisia de
zgomot de vibraii,
- Informaii relevante privind controlul medical;
- Disponibilitatea unor dispozitive adecvate pentru protecia auzului i amortizarea
vibraiilor.
4.5.2 Eliminarea zgomotului si vibratiilor

Producerea zgomotului i a vibraiilor trebuie eliminat, oriunde este posibil, prin
schimbarea metodei de lucru. Acolo unde nu este posibil, zgomotul i vibraiile trebuie
combtute.
4.5.3 Combaterea zgomotului si vibratiilor

Msurile de combatere a zgomotului i vibraiilor presupun urmtorii pai:
- combaterea zgomotului i vibraiilor la surs;
- riscurile care decurg din expunerea la vibraiile mecanice trebuie s fie eliminate
la surs sau reduse la minimum, inndu - se seama de progresul tehnic i de
existena msurilor de reducere a riscului la surs;
- furnizarea de echipamente auxiliare care reduc riscul leziunilor provocate de
vibraii, cum ar fi scaunele care atenueaz efectiv vibraia ntregului corp i
mnerele care reduc vibraiile transmise sistemului mn - bra;
- utilizarea unor utilaje care emit mai puin zgomot i vibraii;
- evitarea impactului metal pe metal;
- atenuarea zgomotului sau izolarea componentei care vibreaz;
- amplasarea de atenuatoare de zgomot i vibraii;
- efectuarea ntreinerii echipamentelor de munc.
4.5.4 Masuri de protectie colectiva

- izolarea procedurilor care implic emisie de zgomot;
- atenuarea propagrii zgomotului aerian, prin utilizarea de ecrane fonoabsorbante;
- utilizarea de materiale fonoabsorbante;
- combaterea zgomotului i vibraiilor care se propag prin sol prin utilizarea de dale
flotante;
- planificarea activitilor generatoare de zgomot, astfel nct desfurarea acestora
sa afecteze un numr ct mai mic de lucrtori;
- implementarea unor programe de lucru, cu perioade de odihn adecvate, prin care
s se in sub control expunerea la zgomot i vibraii;
- informarea i formarea adecvat a lucrtorilor n vederea utilizrii corecte i sigure
a echipamentelor de munc, pentru a le reduce la minimum expunerea la vibraille
mecanice;
- limitarea duratei i intensitii expunerii;
- furnizarea de mbrcminte pentru protejarea mpotriva frigului i umezelii a
lucrtorilor expui.
19
4.6 Lucrul cu scule si unelte de mana
Este interzis a se folosi scule i unelte improvizate sau deteriorate.
Nu se vor folosi scule i unelte de mn prevzute cu articulaii (foarfece, cleti, patent
etc.) care nu au o construcie robust, i care prezinta frecri mari sau jocuri, n articulaii, fapt
care ar conduce la un efort suplimentar pentru acionare.
Flcile de prindere vor avea forme i dimensiuni corespunztoare operaiilor ce se
execut (plane, paralele, striate, cu muchii de prindere etc.).
Nu se vor folosi unelte ale caror dispozitive de comand pentru oprire imediata, nu
functioneaza.
Dac uneltele de mn cu acionare electric sau pneumatic sunt dotate cu scule ce
prezint pericol de accidentare (pietre de polizor, perii, pnze cu ferstru, dli etc.), acestea
vor fi protejate mpotriva atingerii.
Nu se vor folosi uneltele de mn cu acionare pneumatic care nu sunt dotate cu
supape de reglare i limitare a presiunii i debitului n vederea limitrii turaiei.
Conductorii locurilor de munc vor asigura verificarea periodica a sculelor i uneltelor
de mn pentru eliminarea neconformitilor.
Lucrtorii au obligaia de a semnala defectarea sculelor i uneltelor de mn i de a
solicita nlocuirea acestora cu altele corespunztoare.
4.7 Instalatii de ridicat si transport

Exploatarea i verificarea instalaiilor sub presiune, de ridicat i transportat se va face
n conformitate cu prescripiile tehnice I.S.C.I.R.
Pentru toate instalaiile de ridicat, proprii sau nchiriate, trebuie s existe certificate de
testare, rapoarte de verificare complete, mpreun cu cartea tehnic a productorului.
Manipularea instalatiilor de ridicat este permis numai persoanelor calificate i
autorizate I.S.C.I.R.
Verificarea periodica a instalatiilor aflate sub incidenta I.S.C.I.R. este obligatorie.
Deplasarea instalatiilor de ridicat va fi stabilita de ctre conductorul locului de munc,
n scopul evitrii liniilor de tensiune i alte structuri, excavaii, reele subterane de deservire a
utilajelor, stive, etc.
Caracteristicile tehnice de lucru ale utilajului trebuie s fie afiate pe macara pentru a
uura folosirea acestuia.
Toate echipamentele de ridicare folosite trebuie s fie testate i examinate potrivit
regulamentelor semnificative impuse de lege. Echipamentul trebuie marcat corespunztor cu
numrul de identificare i valoarea sarcinii maxime.
Alte accesorii pentru ridicare, incluznd bandaje, lanuri, elemente de agare etc., nu
trebuie ancorate la structura existent fr aprobare n scris.
Legtorii de sarcin trebuie instruii i autorizai.
4.8 Transportul, manipularea si depozitarea materialelor

Operaiile de ncrcare, descrcare, transport, manipulare i depozitare se vor executa
numai de salariai special instruii, sub supravegherea unei persoane cu atribuii n acest scop,
care asigur respectarea msurilor de securitate a muncii.
4.8.1 Manipularea cu mijloace mecanice

Numai personalul autorizat i competent are permisiunea de a folosi vehiculele
companiei. ncrctura va fi n conformitate cu limita de sarcin pentru vehicule i va fi realizat
astfel nct s nu prezinte risc pentru alte vehicule, pietoni i structuri adiacente.
Numai salariailor care au fost desemnai, instruii i autorizai li se permite folosirea
motostivuitoarelor i a ncrctoarelor frontale.
Conductorul ncrctorului/motostivuitorului va fi instruit la nivelul de calificare
necesar pentru a folosi vehiculul eficient i n siguran.
20
Nu se vor transporta pasageri n ncrctor/motostivuitor, dect n situaia n care este
asigurat un loc corespunztor pentru acetia.
ncrctorul/motostivuitorul nu va fi utilizat niciodat ca platform de lucru.
4.8.2 Manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea

materialelor
4.8.2.1 Manipularea materialelor

Prin manipularea manual a maselor se ntelege orice tip de transport sau susinere
a
unei mase de ctre unul ori mai muli lucrtori, inclusiv ridicarea, aezarea, mpingerea,
tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorit caracteristicilor acesteia sau
condiiilor ergonomice necorespunztoare prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni
dorsolombare.
Angajatorul trebuie s ia msurile tehnico-organizatorice necesare sau trebuie s
utilizeze mijloacele corespunztoare, n special echipamente mecanice, pentru a evita
necesitatea manipulrii manuale a maselor de ctre lucrtori.
n toate cazurile n care manipularea manual a maselor de ctre lucrtor nu poate fi
evitat, angajatorul trebuie s organizeze posturile de lucru astfel nct manipularea s fie ct
mai sigur i cu risc ct mai mic posibil pentru sntate,
Angajatorul trebuie s evalueze, n prealabil, condiiile de securitate i de sntate
pentru tipul de lucrare respectiv i s examineze n special caracteristicile maselor.
Angajatorul trebuie s urmreasc evitarea sau reducerea riscurilor pentru lucrtori, n
special de afeciuni dorsolombare, prin adoptarea de msuri corespunztoare, avnd n vedere
caracteristicile mediului de munc i cerinele activitii.
Angajatorii trebuie s se asigure c lucrtorii i/sau reprezentanii acestora primesc
informaii generale i, ori de cte ori este posibil, informaii precise cu privire la:
- greutatea maselor;
- centrul de greutate sau partea cea mai grea, atunci cnd pachetul este ncrcat
excentric.
Angajatorii trebuie s se asigure c lucrtorii primesc, n plus, o formare adecvat
informaii precise cu privire la modul corect de manipulare a maselor i la riscurile la care
acetia se expun, n special dac aceste sarcini nu sunt efectuate corect.
n vederea prevenirii accidentelor i mbolnvirilor profesionale conductorii locurilor de
munc vor ntreprinde urmtoarele msuri:
1. Vor evalua n prealabil, condiiile de securitate i sntate pentru activitatea respectiv
in ceea ce privete:
a. caracteristicile masei;
b. efortul fizic depus;
c. caracteristicile mediului de munc.
2. Vor dispune i vor urmri realizarea msurilor corespunztoare n scopul evitrii sau
reducerii riscurilor de accidentare sau afectare a sntii lund n considerare:
Caracteristicile masei cum sunt:
- greutatea i dimensiunile;
- dificultatea de apucare;
- instabilitatea sau riscul deplasrii coninutului;
- plasarea n aa fel nct ea trebuie manipulat la o anumit distan de trunchi sau
cu flexie a braelor ori a trunchiului;
- susceptibilitatea de producere a unor leziuni datorit marginilor, muchiilor, n special
n eventualitatea unei ciocniri.
Efortul fizic:
21
- prea mare;
- care nu poate fi realizat dect printr-o micare de rsucire a trunchiului;
- care antreneaz o micare brusc a masei;
- care este realizat atunci cnd corpul se afl ntr-o poziie instabil.
Caracteristicilor mediului de munc cum sunt:
- inexistena unui spaiu suficient n special pe vertical, pentru realizarea activitii;
- pardoselile alunecoase i/sau care prezint neregulariti;
- imposibilitatea ridicrii manuale la nlime, n siguran;
- manipularea maselor la mai multe niveluri;
- instabilitatea pardoselii pe care sunt manipulate materiale ;
- condiiile climatice necorespunztoare.
Cerinele activitii cum sunt:
- efortul fizic frecvent i prelungit;
- insuficiena repausului fiziologic sau de recuperare;
- distanele mari pentru transportat sarcini;
- ritm impus de un proces de munc care nu poate fi schimbat de salariat.
La efectuarea operaiilor de manipulare i transport prin purtare a maselor, se vor
repartiza numai salariai care corespund din punct de vedere fizic.
Se interzice manipularea frecvent i prelungit a sarcinilor, fr efectuarea unor
controale medicale periodice.
Conductorii locurilor de munc vor asigura ca lucrtorii, care execut lucrri de
manipulare i transport prin purtare, s primeasc o instruire adecvat i informaii privind
manipularea transportul prin purtare precum i riscurile la care se expun n cazul n care aceste
activiti nu sunt executate corect.
Lucrtorii vor fi informai asupra msurilor luate la locul de munc, pentru asigurarea
securitii, la manipularea i transportul prin purtare.
Conductorii locurilor de munc vor urmri modul n care lucrtorii respect indicaiile
tehnice de lucru privind manipularea i transportul prin purtare.
Conductorul locului de munc, pentru fiecare caz n parte, va indica greutatea sarcinii
de ridicat precum i centrul de greutate n cazul unui ambalaj excentric.
Masele manipulate i transportate manual, distanele de transport manual pe
orizontal, masele transportate manual pe plan nclinat, nltimea maxim la care sunt ridicate
masele, distana dintre dou niveluri ntre care sunt efectuate transporturi manuale sau masele
maxime care pot fi transportate pe plan nclinat cu mijloace de transport nemecanizate nu
trebuie s depeasc valorile maxime cuprinse n reglementrile n vigoare.
n timpul manipulrii manuale a maselor, lucrtorii trebuie s aib vizibilitate. Se
interzice transportul prin purtare a maselor care mpiedic vizibilitatea.
Conductorul locului de munc va stabili numrul de salariai care vor efectua
manipularea i transportul maselor cu centrul de greutate excentric. Se interzice manipularea
de ctre un singur salariat a maselor cu centre de greutate excentrice, care pot genera
dezechilibrri.
Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere
corespunztoare.
Manipularea n acelai timp a dou sau mai multe obiecte se va face numai dac sunt
fixate ntre ele corespunztor. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare n acelai
timp a maselor care sunt instabile ntre ele.
Obiectele ambalate n cutii, lzi etc., trebuie fixate n interiorul ambalajelor. Se interzice
transportul prin purtare a maselor nefixate corespunztor n cutii, lzi etc.
Traseul pe care l parcurge lucrtorul n timpul transportului prin purtare nu trebuie s
fie cu obstacole, instabil sau alunecos.
22
Manipularea i transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafee
tietoare sau care datorit naturii lor pot produce leziuni ale minilor se va face numai cu
palmare.
Se interzice manipularea manual a maselor n/din locuri n care nu exist spaiu pe
orizontal sau vertical corespunztor pentru realizarea acestei activiti, dac nu se iau msuri
suplimentare pentru micorarea riscului de accidentare sau mbolnviri profesionale.
Planurile nclinate utilizate de salariai pentru manipularea i transportul manual al
maselor trebuie s aib stabilitate i s fie prevzute cu parapei de protecie.
n cazul n care condiiile climatice (vnt, cea, cldur excesiv etc.) nu permit
manipularea i transportul manual al maselor n condiii de securitate, conductorul locului de
munc trebuie s ia msuri suplimentare pentru eliminarea sau micorarea riscului de
accidentare sau mbolnvire profesional.
Se interzice utilizarea lucrtorilor la manipularea i transportul manual al maselor dac
nu au echipament individual de protecie i / sau de lucru corespunztor i n bun stare.
4.8.2.2 Transportul cu mijloace nemecanizate

Alegerea mijloacelor de transport nemecanizate pentru operaiile de ncrcare,
descrcare, transport (trgi, crucioare etc.) se va face n funcie de felul i greutatea
materialului care se manipuleaz, de natura terenului, precum i de modul de dotare a
persoanelor juridice sau fizice.
Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel alese nct s reziste condiiilor de
exploatare i se vor utiliza numai pentru executarea operaiilor pentru care au fost destinate.
nainte de a se trece la ncrcarea unui mijloc de transport nemecanizat, se va controla
starea lui, insistndu-se asupra platformei pe care se aaz sarcina. nainte de ncrcare se vor
examina ambalajele materialelor de ctre conductorul formaiei de lucru. Pentru evitarea
rnirilor la mini, cuiele ieite i capetele parmelor trebuie s fie ndoite. Nu se vor ncrca
materialele ale cror ambalaje sunt deteriorate.
nainte de a ncepe operaiile de ncrcare sau descrcare a vehiculelor la ramp, ntre
aceasta i vehicul se va aeza un pode de trecere pentru preluarea denivelrilor existente.
Podeele orizontale sau inclinate, destinate circulaiei i operaiilor de transport manual, vor fi
rezistente, astfel nct s nu se arcuiasc vizibil sub greutatea sarcinii. Ele pot fi sprijinite i
dedesubt. Acestea nu vor fi alunecoase i vor fi prevzute cu dispozitive de prindere i fixare
sigure, pentru evitarea deplasrii lor n timpul lucrului. Panta podeelor nclinate va fi maxim
20%, iar limea de minimum 1,00 m (pentru circulaia ntr-un singur sens) . Podeele orizontale
sau nclinate, situate la nlimi mai mari de 0,7 m fa de sol sau nivelul imediat inferior i unde
exist pericol de cdere lateral vor fi prevzute cu parapei de protecie.
n cazul n care operaiile de ncrcare sau descrcare se execut manual, fr
mijloace ajuttoare (roabe, crucioare etc.), podeele nclinate vor fi prevzute cu ipci (nervuri)
transversale, fixate la o distan de 300-400 mm ntre ele sau cu alte mijloace care s mpiedice
alunecarea lucrtorilor.
Locurile destinate permanent pentru operaiile de ncrcare, descrcare i depozitare,
precum i cile de acces la aceste locuri vor fi nivelate i amenajate pentru scurgerea apelor.
Ele vor fi pavate sau podite. Iarna vor fi curate de zpad i meninute n stare nealunecoas.
n cazul lucrului pe timp de noapte, aceste locuri vor fi iluminate conform reglementrilor n
vigoare.
nainte de nceperea operaiilor de ncrcare sau descrcare dintr-un mijloc de
transport nemecanizat, acesta va fi asigurat contra deplasrii necomandate, prin frnare cu
mecanismul de frnare propriu pe teren orizontal i prin frnare cu mecanism propriu de frnare
i cu saboi de oprire pe teren n pant. Se interzice deplasarea vehiculelor n timpul efecturii
operaiilor de ncrcare sau descrcare.
Distana minim liber dintre dou mijloace de transport nemecanizate alturate, ce se
ncarc sau descarc simultan, va fi stabilit de la caz la caz de ctre conductorul lucrrii, n
funcie de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulate, de condiiile
terenului etc., astfel nct s fie exclus posibilitatea de accidentare.
23
Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat, trebuie scris capacitatea de
transport a acestuia.
Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care prezint defeciuni.
Se interzice utilizarea crucioarelor cu 3 sau 4 roi care au sistemul de autofrnare
defect.
4.8.2.3 Depozitarea stivuirea si descarcarea materialelor in bucati

Depozitarea materialelor se va face astfel nct s se exclud pericolul de accidentare,
incendii i explozii.
Depozitarea materialelor pe rafturi se face n aa fel nct s nu fie posibil cderea
lor.
Pe rafturi i stelaje unde sunt depozitate materiale trebuie scris la loc vizibil sarcina
maxim admis, care nu trebuie depit.
La stivuirea materialelor n ncperi, greutatea stivelor nu va depi sarcina maxim
admis a planeului i/sau pardoselii.
Persoana juridic sau fizic va stabili locul i modul de stivuire pentru fiecare material
buci care se depoziteaz.
Stivuirea se va face fr deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din materiale
cu aceleai forme i dimensiuni sau din ambalaje de acelai tip i dimensiuni.
Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permis.
n cazul depozitrii materialelor ambalate n cutii, lzi, butoaie sau alte ambalaje cu
forme geometrice regulate, cnd suprapunerea se face direct pe ambalaje, pereii ambalajelor
trebuie s reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra, s nu prezinte deformri
sau deteriorri, iar nltimea de stivuire va fi determinat de rezistena mecanic a ambalajelor,
stabilit prin standarde sau norme interne de fabricaie.
Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare, se vor face verificri dup fiecare
folosire, pentru stabilirea oportunitii folosirii n continuare a acestora n condiii de siguran.
Scoaterea materialelor din stiv se va face astfel nct s se evite prbuirea stivei.
Cnd ncrcarea, descrcarea sau transportul materialelor se efectueaz de doi sau
mai muli salariai efortul repartizat pe o persoan nu trebuie s depeasc limitele admise.
Totodat, se va asigura ca obiectele respective, s se poat prinde bine cu unelte de apucare
sau cu minile. n cazul n care o sarcin este ncrcat, descrcat sau transportat, prin
purtare, concomitent de ctre mai muli muncitori, acetia vor ridica i cobor sarcina numai la
comanda conductorului operaiei.
ncrcturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate
mpotriva deplasrii, rsturnrii sau cderii. ncrctura va fi astfel aranjat nct conductorul
mijlocului de transport s poat supraveghea drumul parcurs.
ncrctura stivuit nu va depi capacitatea maxim a mijlocului de transport
nemecanizat, iar n cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie s ating solul n
timpul mersului.
La ncrcarea i descrcarea vehiculelor, salariaii trebuie s fie astfel aezai nct s
nu se loveasc ntre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaz.
Distana dintre doi ncrctori manuali care lucreaz n acelai timp la
ncrcare/descrcare, trebuie s fie de cel puin 3 m.
Locurile periculoase, precum i locurile unde pot avea loc degajri duntoare sntii
muncitorilor, vor fi semnalizate prin plci indicatoare de securitate.
Se interzice accesul la locul de descrcare - ncrcare manual a persoanelor care nu
au nici o atribuie la aceste operaii.
4.8.2.4 Depozitarea, incarcarea si descarcarea materialelor in vrac

Pentru a evita mprtierea materialelor n vrac, depozitarea lor se va face n boxe,
buncre, silozuri etc. n cazul n care acest lucru nu este posibil, materialele se vor aeza n
grmezi, avnd forma unui trunchi de piramid cu nclinarea feelor laterale dup unghiul
taluzului natural al materialului respectiv.
24
Descrcarea materialelor n vrac trebuie fcut ncepnd de la partea superioar a
grmezii. Este interzis descrcarea acestor materiale prin spare la baza grmezilor.
La manipularea n vrac a materialelor pulverulente, cnd acestea se arunc cu lopata,
se va evita staionarea oamenilor n zona de propagare a prafului sau executarea de alte lucrri
n apropierea locului respectiv; lucrtorii care execut lucrarea vor purta mti de protecie
corespunztoare.
La manipularea materialelor pulverulente n vrac, muncitorii se vor aeza n aa fel
nct deplasarea materialelor s se fac n direcia vntului (vntul n spate).
n vederea micorrii producerii prafului la manipularea materialelor caustice n vrac,
se vor folosi roabe, trgi, jgheaburi, etc.
Se interzice manipularea n vrac a produselor toxice.
4.8.2.5 Depozitarea, incarcarea, descarcarea materialelor lungi, grele sau voluminoase

n cazul n care pentru ncrcarea i descrcarea din mijloacele de transport a
materialelor de lungime mare nu exist o instalaie de ridicat corespunztoare, aceste operaii
se vor executa manual cu ajutorul unor planuri nclinate dimensionate corespunztor sarcinilor
la care sunt supuse. Planurile nclinate vor fi bine fixate la capetele lor inferioare i nu vor
depi nivelul platformelor mijlocului de transport.
Se interzice staionarea muncitorilor n dreptul materialelor care se descarc precum i
oprirea materialelor cu picioarele, cu ranga sau alte scule. Salariaii trebuie s staioneze lateral
n timpul descrcrii.
Se interzice coborrea n acelai timp a mai multor obiecte pe planul nclinat; fiecare
obiect se va cobor numai dac cel precedent a fost luat de pe planul nclinat i numai la
semnalul dat de ctre conductorul formaiei de lucru.
Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan nclinat se va face de ctre cel
puin dou persoane, prin utilizarea unor funii, salariaii stnd la partea superioar. Se va
manipula cte un singur colet sau obiect.
Dac unele materiale lungi se transport pe umeri, toi salariaii se aeaz pe aceeai
parte a piesei. Coborrea n vederea depozitrii pieselor lungi de pe umeri nu se va face prin
aruncare, ci prin luare pe bra i apoi depunerea pe sol la comanda conductorului formaiei de
lucru. Mersul celor ce transport o pies va fi n acelai pas, n caden comandat.
Se interzice descrcarea materialelor lungi prin cdere sau rostogolire.
n cazul n care nu se dispune de instalaii de ridicat, ncrcarea - descrcarea i
deplasarea materialelor grele sau voluminoase, se vor executa de ctre o formaie de lucru cu
experien i cu respectarea urmtoarelor msuri:
- terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie s fie eliberat de toate
obiectele strine care mpiedic deplasarea;
- n cazul cnd rezistena terenului este slab sau suprafaa nu este neted, deplasarea
se va face pe dulapi sau pe grinzi;
- n cazul deplasrii materialelor grele pe role, lungimea acestora trebuie s depeasc
limea piesei ns nu mai mult de 300 mm.
Se interzice ndeprtarea manual a rolelor de sub ncrctur; ndeprtarea acestora
se va face numai dup ce rolele se vor elibera complet de ncrctur.
n timpul deplasrii materialelor pe teren orizontal, acestea vor fi mpinse numai din
partea opus sensului de deplasare (spate) folosind rngi; n cazul cnd este necesar ca piesa
s fie tras din partea dinspre sensul de deplasare, se vor folosi trolii iar muncitorii nu vor sta n
zona periculoas creat de cablu (1,5 ori lungimea cablului). De asemenea, ei vor pstra o
distan suficient fa de pies pentru a nu fi surprini n cazul unei deplasri sau cderi
accidentale a acesteia.
Manipularea substanelor periculoase se va face conform prevederilor legislaiei
n vigoare.
25
4.9 Transportul, turnarea si compactarea betonului
Transportul betonului se realizeaza mecanic cu autobetoniera, autopompa de beton ori
bena manipulata cu macaraua sau manual cu roaba.
n situatia transportului betonului cu autobetoniera se vor respecta urmatoarele reguli:
a) autobetoniera nu se va ncarca cu o cantitate de beton mai mare dect capacitatea acesteia
(n m3 ) prevazuta n cartea tehnica a acesteia;
b) nainte de a fi ndrumata autobetoniera n cursa se va verifica starea tehnica a drumului de
pe traseul de deplasare, n special planeitatea si capacitatea portanta a acestuia deoarece n
cazul cedarii platformei drumului sub pneul unei roti intervine riscul de rasturnare;
c) este interzica stationarea persoanelor n vecinatatea tobei de amestec a autobetonierei n
timpul rotirii acesteia sau n vecinatatea jgheabului de golire a betonului;
d) n timpul ncarcarii sau a transportului betonului se va urmari ca jgheabul autobetonierei
sa fie pliat si fixat cu dispozitivului de nzavorre pentru a se evita riscul rotirii acestuia n timpul
stationarii sau a deplasarii autovehiculului;
e) se va urmari ca golirea betonului sa se faca n totalitate iar la terminarea lucrului sa se
faca spalarea tobei de amestec a autobetonierei att la interior ct si la exterior;
f) este cu desavrsire interzis accesul persoanelor n interiorul tobei de amestec indiferent
daca aceasta se afla n rotire sau nu.
n situatia transportului si turnarii betonului cu autopompa de beton se vor respecta
urmatoarele reguli:
a) pozitionarea autopompei de beton se va face pe un teren (platforma) orizontal si compactat
astfel sa fie evitat riscul de rasturnare a acesteia;
b) desfasurarea bratului autopompei se va face numai dupa punerea n functie a dispozitivului
de calare si numai cu respectarea regulilor impuse de cartea tehnica;
c) se va marca zona de lucru a autopompei unde este interzis accesul persoanelor straine;
d) este interzis accesul oricarei persoane sub benerul autopompei de beton;
e) persoanele care-l dirijeaza pe mecanicul autopompei se vor plasa n locuri ferite de pericol
dar din care sa fie vazute de mecanic;
f) persoana care dirijeaza furtunul de turnare a betonului se va plasa numai lateral benerului la
care acesta este racordat;
g) este interzisa blocarea dispozitivului de siguranta, protectie, semnalizare a autopompei;
h) la terminarea activitatii este obligatorie spalarea autopompei cu apa;
i) personalul care activeaza la turnarea betonului cu autopompa de beton va fi echipat cu casca,
manusi, vesta avertizoare, salopeta si, dupa caz, centura de siguranta.
n situatia transportului si turnarii betonului cu ajutorul benei manipulate cu macaraua se
vor respecta urmatoarele reguli de prevenire a accidentelor:
a) macaralele care efectueaza manipularea benelor cu beton vor fi deservite de macaragii
autorizati ISCIR si instruiti la locul de munca cu privire la securitatea muncii pentru asemenea
activitati;
b) persoanele care efectueaza fixarea, desfacerea, manipularea gurilor de evacuare a betonului
si dirijarea macaragiului vor avea calitatea de legator de sarcini autorizati potrivit prevederilor
PT -ISCIR R1/2002.
c) aceste persoane se vor plasa n locuri stabilite (pe sol, podine, platforme) asigurate mpotriva
dezechilibrarii, rasturnarii ori prabusirii, prevazute dupa caz cu marcaj si indicatoare de
avertizare, parapeti de protectie iar ca echipament individual de protectie vor purta: casca de
protectie, manusi tip lacatus, bocanci cu bombeu de protectie, salopeta, vesta reflectorizanta si,
dupa caz, centura de siguranta;
d) raza de actiune a macaralei va fi marcata pe teren si semnalizata cu indicatoare
de avertizare pentru ntrzierea accesului n raza de actiune a acesteia;
e) nainte de umplerea benei cu beton se va verifica cu atentie starea tehnica a acesteia iar
26
daca se constata fisuri ale materialului de constructie ori a mbinarilor prin sudura sau alungiri
ori deformari ale acestora ori a dispozitivelor de fixare la crligul macaralei se va stopa folosirea
acestei bene si se va anunta conducerea santierului;
f) legarea si dezlegarea benei la crligul macaralei ct si la deschiderea gurii de evacuare a
betonului se va efectua numai din pozitia laterala a benei;
g) este cu desavrsire interzis accesul oricarei persoane n raza de actiune a macaralei.
Transportul manual al betonului se va efectua gravitational prin plnie de turnare sau
jgheaburi si orizontal cu roaba. Pentru evitarea riscurilor de accidente la aceste activitati se vor
respecta urmatoarele reguli de prevenire:
a) nainte de utilizare se va verifica starea tehnica a plniei de turnare pentru a avea siguranta
ca aceasta nu se va avaria n timpul turnarii betonului;
b) se va urmari fixarea sigura a plniei pentru a avea garantia ca aceasta nu se va deplasa
accidental n timpul turnarii betonului;
c) jgheaburile de scurgere a betonului se vor dimensiona si fixa astfel nct sa se evite riscul
ruperii sau prabusirii acesteia sub greutatea betonului;
d) transportul betonului cu roaba se va efectua pe un traseu si pe podine sau platforme, astfel
dimensionate nct sa garanteze ca deplasarea se poate face n siguranta fara riscul de
prabusire, rasturnare, cadere libera, etc.;
e) este interzisa stationarea oricarei persoane sub podina de deplasare a roabei cu beton n
timp ce se efectueaza aceste transporturi.
Compactarea betonului se efectueaza prin vibrare cu ajutorul vibratoarelor de interior al
celor de cofraj si a celor de suprafata (placi si grinzi vibratoare).
Vibratoarele de interior si cele de cofraj actionate electric impun respectarea masurilor de
electrosecuritate pentru mediu umed si anume:
a) cablurile electrice de actionare trebuie asigurate n manta de cauciuc;
b) carcasa metalica a vibratoarelor trebuie legata de nulul de protectie;
c) personalul care manevreaza vibratoarele, trebuie sa fie echipat cu manusi si cizme
electroizolante;
d) nainte de nceperea lucrului este obligatorie verificarea starii tehnice a utilajului de
compactat beton;
e) fixarea vibratoarelor de cofraj se va efectua n asa fel nct sa fie imposibila desprinderea si
caderea acestora de pe cofraj;
f) este interzisa punerea n functie a vibratoarelor de orice tip daca acestea nu se afla introduse
n beton (cele de interior), fixate pe cofraj si cu betonul proaspat, n curs de turnare sau pe
beton proaspat (cele de suprafata);
g) este interzisa introducerea unor parti ale corpului (mna, picior), n betonul proaspat, n
timpul compactarii acestuia.
4.10 Gestionarea substantelor si preparatelor si deseurilor periculoase
Condiiile de utilizare, modul de pstrare i de eliminare n siguran a substanelor

periculoase sunt stabilite de productor.
Substanele periculoase pot fi utilizate numai dac exist Fiele tehnice de securitate
ale acestora.
Persoana responsabil cu aprovizionarea are obligaia de a obine Fiele tehnice de
securitate de la furnizor sau de la productor.
Cunoaterea i respectarea coninutului acestora de ctre Utilizatori este obligatorie.
Dintre alternativele de utilizare a substanelor periculoase - lund n considerare posibilitile
existente - trebuie alese acelea care sunt mai puin periculoase.
Depozitarea i pstrarea produselor periculoase se realizeaz n spaii de depozitare
desemnate i n condiii care elimin posibilitatea de afecta sntatea utilizatorilor, conform
27
Fielor tehnice de securitate.
Recipienii pentru substane periculoase sunt prevzui cu etichete (pictograme sau
simboluri pe fond colorat) i detalii privind riscul asociat, conform reglementrilor legale n
vigoare.
Incintele utilizate pentru depozitarea substanelor periculoase n cantiti mari trebuie s
fie semnalizate printr-un panou de avertizare corespunztor (conform reglementrilor legale n
vigoare).
Responsabil cu respectarea cerinelor referitoare la gestionarea substanelor periculoase
este Responsabilul cu execuia lucrrii i Responsabil SSM&SU.
Deeurile periculoase sunt colectate i pstrate separat pe categorii, n locuri adecvate
i desemnate, pn la eliminarea acestora. Reglementrile referitoare la gestionarea deeurilor
periculoase sunt cuprinse n OUG 78/2000, HG 856/2002, HG235/2007, HG1132/2008 cu
completarile si actualizarile ulterioare.
In categoria deseurilor periculoase se includ printre altele:
- conservanti pentru lemn;
- substante folosite ca solventi;
- uleiuri si hidrocarburi;
- vopsele, grunduri, lacuri;
- acumulatori, baterii;
- uleiuri vegetale.
4.11 Utilizare instalatii, echipamente, aparate si mijloace de transport

Instalaiile i echipamentele electrice trebuie s fie proiectate i construite astfel nct s
nu prezinte pericol de incendiu, electrocutare sau explozie; angajaii trebuie s fie protejai n
mod adecvat mpotriva riscului de accidentare prin atingere direct i / sau atingere indirect.
Instalaiile, echipamentele electrice i dispozitivele de proiecie trebuie s corespund
tensiunii nominale, condiiilor exterioare i competenei persoanelor care au acces la pri ale
instalaiei. Verificrile periodice sunt efectuate de furnizori de servicii de mentenan a
echipamentelor.
Pentru instalaiile, echipamentele i aparatele utilizate exist documente tehnice n care
sunt descrise toate informaiile pentru verificarea instalrii i utilizrii corecte i sigure, conin
detalii despre natura i frecvena operaiunilor de ntreinere i verificare metrologic necesare
n vederea asigurrii utilizrii corespunztoare i sigure pe toat durata de funcionare.
n lipsa acestor documente tehnice ef aprovizionare rspunde de obinerea /
elaborarea documentelor.
Instalatiile sau locurile unde exista sau se exploateaza echipamente electrice trebuie
sa fie dotate, n functie de lucrarile si conditiile de exploatare, cu urmatoarele categorii de
mijloace de protectie:
a) mijloace de protectie care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia fata de
elementele aflate sub tensiune sau fata de pamnt (prajini electroizolante pentru actionarea
separatoarelor, manipularea indicatoarelor mobile de tensiune, montarea scurtcircuitoarelor
etc., scule cu mnere electroizolante, covoare si platforme electroizolante, manusi si
ncaltaminte electroizolante etc.);
b) detectoare mobile de tensiune, cu ajutorul carora se verifica prezenta sau lipsa tensiunii;
c) garnituri mobile de legare la pamnt si n scurtcircuit;
d) panouri, paravane, mprejmuiri (ngradiri);
e) panouri de semnalizare.
Exploatarea echipamentelor electrice trebuie facuta numai de catre personal calificat,
autorizat si instruit a lucra cu respectivele echipamente.
ntretinerea, reglarea, depanarea, repararea si punerea sub tensiune a echipamentelor
electrice trebuie facute conform instructiunilor special ntocmite de unitatea care executa aceste
operatii. ntretinerea, reglarea, depanarea, repararea si prima punere sub tensiune
a echipamentelor electrice trebuie facuta numai de personal calificat n meseria de
electrician, autorizat si instruit pentru aceste operatii la echipamentele respective.
28
Mijloacele de transport trebuie sa corespunda din punct de vedere tehnic scopului
pentru care sunt utilizate.
n cazul echipamentelor i dispozitivelor care emit radiaii, documentele tehnice conin

detalii asupra naturii, tipului, intensitii i distribuiei acestor radiaii i detalii privind
contraindicaiile i precauiile necesare n timpul utilizrii.
Panourile de semnalizare trebuie sa fie suficient de rezistente si amplasate n locuri
corespunzatoare.
5 Amenajarea si organizarea santierului

Amplasarea pe teren a organizarilor de santier, se efectueaza n baza unei documentatii
tehnice ntocmite n prealabil de catre personalul tehnic al Societatii si aprobate de conducerea
acesteia.
Documentatia cu privire la organizarea de santier se va ntocmi astfel nct
sa respecte toate prevederile legislative cu privire la cai de acces, gabarite, distante, de
siguranta, prevenirea si stingerea incendiilor, etc
Instruirea personalului care va efectua lucrarile de amplasare n teren a organizarii de
santier, se va efectua functie de riscurile de accidentare previzibile si cu prezentarea procesului
tehnologic al activitatilor viitoare.
Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la naltime, trebuie sa fie solide si stabile,
tinndu-se seama de:
a) numarul de lucratori care le ocupa;
b) ncarcaturile maxime care pot fi aduse si suportate, precum si de repartitia lor;
c) influentele externe la care pot fi supuse.
Daca suportul si celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o

stabilitate intrinseca, trebuie sa se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare
corespunzatoare si sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestiva sau involuntara a
ansamblului ori a partilor acestor posturi de lucru.
Locurile de munca unde exista pericol de incendiu vor fi dotate cu mijloace de stingerea
incendiilor, conform normelor n vigoare, prin grija executanilor.
Mijloacele de stins incendiu vor fi ntreinute i verificate regulat prin grija deintorilor.
Lucrtorii din antier vor fi inforrnai operativ despre schimbarea condiiilor de lucru sau
despre executarea unor activiti care pun n pericol securitatea ori sntatea lucrtorilor.
n toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protecie
specific (casc, centur de siguran, mnui de palmare, salopet, pantofi/bocanci, etc.), pe
care este obligat sa-l poarte n tot timpul lucrului i pn la prsirea teritoriului antierului.
Executarea unor lucrri ca: armri, cofraje, turnri de betoane i confecii metalice etc., pe timp
de noapte se poate face cu luarea unor masuri de:
- iluminat corespunztor, care sa asigure o vizibilitate perfecta pe ntreaga suprafa a zonei de
lucru;
- dotare a personalului ce lucreaz cu mijloacele de ridicat, cu echipament de protecie
reflectorizant;
- acionare a dispozitivului de semnalizare acustic la orice micare a mijlocului de ridicat;
dotare cu lumini a mijlocului de ridicat;
- iluminare local cu lmpi portabile a zonelor de lucru;
- iluminare separat a locurilor de depozitare a materialelor i elementelor de construcii ce se
manipuleaz;
- iluminare corespunztoare a cilor de acces.
Personalul lucrtor va avea aviz medical ca e apt pentru lucru de noapte i la lumina
artificial.
Lucrtorilor trebuie sa li se pun la dispoziie vestiare corespunztoare dac acetia
trebuie sa poarte mbrcminte de lucru i dac din motive de sntate sau de decen, nu li se
poate cere sa se schimbe ntr-un alt spaiu.
29
Vestiarele trebuie sa aib dotri care s permit fiecrui lucrtor s i usuce
mbrcmintea de lucru, dac este cazul, precum i vestimentaia i efectele personale i s le
poat pstra ncuiate.
Punctele de lucru trebuie dotate astfel nct lucrtorii s aib n apropierea lor:
- duuri, dac natura activitii lor impune acest lucru;
- locuri speciale prevzute cu un numr corespunztor de cabine de WC-uri i chiuvete.
Lucrtorii trebuie sa dispun pe antier de ap potabil.
Lucrtorii trebuie sa aib faciliti pentru a-i lua masa n condiii satisfctoare.
In cadrul santierului se vor stabili locuri de depozitare a materialelor, a combustibililor, a

deseurilor precum si un program de curatenie pe santier.
5.1 Detectarea si stingerea incendiilor
Prevenirea i stingerea incendiilor la punctele de lucru are n vedere urmtoarele

msuri:
- Depozitarea materialelor, cu deosebire a materialelor combustibile i inflamabile, se va
face n mod corespunztor pentru a elimina riscul de incendiu;
- Nu trebuie depite temperaturile maxime de depozitare;
- Substanele combustibile se depoziteaz separat de substanele inflamabile;
- Prevenirea sau eliminarea surselor de aprindere, inclusiv interzicerea fumatului;
- Asigurarea fielor tehnice de securitate pentru toate substanele inflamabile;
- Eliberarea permisului de lucru cu foc;
- Dotarea cu extinctoare adecvate a punctelor de lucru;
- Instruirea lucrtorilor privind modul de prevenire i stingere a incendiilor i modul de
aciune n caz de urgen;
- Cile de acces la mijloacele i instalaiile de prevenire i stingere a incendiilor trebuie s
fie n permanen degajate.
La fiecare loc de munc unde exist pericol de incendiu se vor afia instruciuni cu
privire la prevenirea i stingerea incendiilor i planul de autoaprare impotriva incendiilor.
Fumatul i focul deschis nu sunt permise dect n locurile destinate n acest scop.
Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie sa fie accesibile si usor de
manipulat. Acestea trebuie sa fie semnalizate potrivit prevederilor Hotarrii Guvernului
nr. 971/2006.
6 Masuri de coordonare stabilite de coordonatorii in materie de

securitate si sanatate
Coordonatorii in materie se securitate si sanatate ai beneficiaului, antreprenorului,

subantreprenorilor, ai altor societati care isi desfasoara activitatea in apropierea santierului (ex.
firme de exploatare si transport lemn) trebuie sa ia urmatoarele masuri minimale:
1. Stabilirea cailor si/sau zonelor de deplasare sau circulatie pe durata desfasurarii lucrarilor;
2.Conditiile de manipulare a materialelor in special a celor necesare realizarii sistemului rutier, a
tuburilor pentru podete si a celor necesare prepararii betoanelor;
3. Interferenta instalatiilor de ridicat sau excavatoarelor cu eventuale linii electrice supraterane
sau subterane aflate in santier sau in vecinatatea acestuia;
4. Limitarea manipularii manuale a sarcinilor;
5. Delimitarea si amenajarea adecvata a spatiilor de depozitare a diverselor materiale si in mod
special a celor periculoase;
30
6. Conditiile de depozitare, eliminare sau evacuare a deseurilor si a materialelor rezultate din
demolari (in special a betoanelor rezultate din inlocuirea podetelor);
7. Conditii de ridicare a materialelor periculoase;
8. Utilizarea mijloacelor de protectie colectiva si daca este cazul a instalatiei electrice generale;
9. Masuri care privesc interactiunile pe santier atat intre persoanele si institutiile implicate in
realizarea proiectului cat si personalul care poate ajunge ocazional (turisti, culegatori de fructe
de padure, vanatori, pescari, personal implicat in activitati in alte zone dar care trebuie sa
traverseze santierul pentru a se deplasa spre sau de la locul de munca).
7 Obligatii ce decurg din interferenta activitatilor care se

desfasoara in perimetrul santierului si in vecinatatea acestuia
Managerul de proiect si coordonatorul SSM al antreprenorului trebuie sa se informeze
asupra altor activitati care se pot desfasura in vecinatatea santierului. Acestea pot fi de la caz la
caz:
1. activitati de exploatare si transport a lemnului;

2. activitati specifice sectorului silvic (inspectii, paza, inventarieri, colectare ciuperci sau
fructe de padure, combatere daunatori etc.);
3. activitati de proiectare cercetare (amenajare paduri, proiectare drumuri, corectare
torenti, inventarieri etc.);
4. lucrari de reabilitare/ constructie alte obiective (ex: retea de drumuri sau corectare
torenti);
5. lucrari in cariere sau balastiere;
6. realizare aductiuni apa.
Daca sunt prezente astfel de situatii sunt necesare masuri comune de coordonare,
informare, atentionare asupra riscurilor. Se pot stabili masuri de separare a anumitor activitati in
timp (prin stabilirea de orare diferite de lucru) sau in spatiu (delimitarea de zone de lucru
diferite, sau amenajari cai de acces speciale).
De asemenea pentru accesul la santier este posibil ca utilajele si mijloacele de trasport
sa traverseze localitati utilizand drumuri publice. In aceste situatii sunt neesare:
1. verificarea traseelor de acces pentru a vedea daca este posibila circulatia in conditii de
siguranta (portanta drumurilor, starea podurilor si podetelor);
2. informarea autoritatilor locale si a cetatenilor ce pot fi afectati de zgomot, praf, vibratii
etc.;
3. adoptarea unui orar de lucru adecvat;
4. adoptarea de masuri de limitare/ diminuare a zgomotului, prafului.
Aceste masuri trebuie detaliate in planurile proprii de securitate si sanatate in munca.
8 Masuri generale pentru asigurarea mentinerii santierului in ordine

si in stare de curatenie
31
Locurile de munc se vor menine n ordine i ntr-o stare de curenie
corespunztoare la terminarea programului de lucru; locul de munc se va lsa curat iar
deeurile vor fi evacuate la locuri de colectare.
Nici un vehicul nu va pleca pe drumurile publice nainte de a fi splat la ramp. n acest
sens se vor desemna unul/ doi lucrtori pe schimb care s se ocupe de aceasta problem.
Stocarea, eliminarea sau evacuarea deeurilor rezultate n timpul lucrului se va face
numai n locurile special destinate pentru aceasta.
Pentru eliminarea deeurilor i a resturilor de materiale de construcie, antreprenorul
general va ncheia contracte cu instituiile de salubritate autorizate sau va contacta o firm
specializat pentru transportarea molozului rezultat din demolare la groapa de gunoi.
Este interzis depozitarea chiar i temporar a materialelor n afara zonelor special
destinate prin proiect pentru acestea.
Locurile din apropierea surselor de ap sau a locurilor pentru servitul mesei vor fi
meninute n permanen n stare de curenie perfect, prin grija antreprenorului general i a
utilizatorilor acestora.
WC-urile temporare vor fi ntreinute prin grija antreprenorului general, iar WC-urile
ecologice prin grija administratorului serviciului de salubritate, conform obligaiilor semnate prin
contract.
9 Indicatii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea

persoanelor si masuri de organizare in acest sens
Asistena medical de urgen ocup un loc special n ngrijirea medical, trebuind sa

rezolve prompt i competent, cazurile care pun n pericol imediat viaa accidentatului.
n conformitate cu legislaia actual de securitate n munc, obligaia de a asigura
securitatea i sntatea angajailor revine angajatorului. n acest context, acesta are sarcina de
a organiza i dota punctele de lucru cu truse de prim-ajutor.
Primul ajutor reprezint totalitatea aciunilor ntreprinse imediat dup producerea unui
accident (de munc), pn la momentul interveniei cadrelor medicale de specialitate. Primul
ajutor (asistena de urgen) se acord n trei etape diferite:
I. la locul accidentului sau mbolnvirii;
II. n timpul transportului;
III. n unitile sanitare.
Primul ajutor n caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs
accidentul de ctre orice persoan care este pregtit pentru aceasta. Pentru personalul
medico-sanitar, acordarea primului ajutor la locul producerii unui accident constituie o obligaie
profesional.
Scopul acordrii primului ajutor de ctre salvator este de a preveni producerea morii
sau nrutirea strii accidentatului i apariia de complicaii, pn la sosirea cadrelor medicale
specializate. Competena salvatorului este limitat, dar absolut necesara i de cele mai multe
ori suficient.
Salvatorul de la locul de munc este de nenlocuit ntruct el se gasete la locul i
momentul producerii accidentului i are cunotinele specifice necesare despre natura acestuia.
Cu ct numrul persoanelor instruite i formate ca salvatori pentru a acorda primul
ajutor la locul de munca este mai mare, cu att mai bine.
Aciunile salvatorului n cazul producerii unui accident trebuie sa se desfoare n mai
multe etape:
- analiza situaiei: determinarea naturii accidentului prin interogarea martorilor sau a
victimei (dac este posibil), cercetarea elementelor materiale semnificative;
- identificarea pericolelor imediate: dac acestea pot fi nlturate, se va implica sau va
ruga pe altcineva sa o fac, iar daca nu, va interzice accesul n zona periculoas i va
da alarma;
- examinarea victimei, identificarea riscurilor care persist i care pot conduce la
extinderea accidentrii, protejarea victimei;
32
- stabilirea aciunilor care trebuie realizate pentru nlturarea riscurilor precum i a
materialelor necesare n acest scop, fr a pune n acelai timp n pericol securitatea
salvatorilor sau a altor persoane; victima va fi deplasat numai dac exist n continuare
riscul de accidentare sau de agravare a condiiei ei;
- anunarea accidentului;
- acordarea primului ajutor, supravegherea victimei i ateptarea sosirii echipelor de
specialitate;
- participarea la transportul accidentatului.
La organizarea i acordarea primului ajutor n cazul unui accident de munc particip,
n ordine: martorul accidentului sau prima persoan anunat, salvatorul (salvatorii), medicul de
ntreprindere, asistente medicale, serviciul de prevenire i protecie, pompierii unitii,
conducerea unitii, comitetul de securitate i sntate n munc, detaamentul de intervenie n
caz de dezastre.
Din afara unitii, vor fi implicate: serviciile de ambulan de stat sau particulare,
pompierii, medici de diferite specialiti, spitale i centre medicale specializate (centre pentru
ari, chirurgie reparatorie, intoxicaii), poliia, jandarmeria, securitatea civil.
Modul de actionare in caz de accident
Accidentatul se transport cu grij la loc sigur. Se verific dac acesta are cile
respiratorii libere i dac are puls.
Acolo unde este cazul i dac salvatorul este instruit n acest sens, se vor aplica
metodele de salvare a vieii: respiraie artificial i resuscitare.
Se apeleaz la telefonul de urgen 112 pentru ambulan, comunicndu-se
urmtoarele informaii:
- numele accidentatului;
- vrsta;
- funcia i locul de munc;
- evenimentul ntmplat;
- un diagnostic prezumtiv.
Se va informa de urgen Serviciul intern de prevenire i protecie i managerul de
proiect cu datele de mai sus.
Direcia Resurse Umane va anuna familia i va asigura plata cheltuielilor de
spitalizare.
10 Modalitati de colaborare intre antrepenori, subantreprenori si

lucratorii independenti privind securitatea si sanatatea in munca
Modalitatile de colaborare intre antreprenori, subantreprenori si lucratorii independenti

pe linie de securitate si sanatate in munca vor fi detaliate in planurile proprii de SSM care vor fi
avizate de catre coordonatorul SSM, medicul de medicina muncii, managerul de proiect, alte
persoane implicate in procesul de asigurare si implementare a masurilor de sanatate si
securitate a muncii.
INTOCMIT,
dr.ing.Liviu Nastasa
33

Plan SSM DF Ciunget 2013

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan SSM DF Ciunget 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLAN DE SECURITATE

Localitatea Dofteana, judetul Bacau, Ocolul silvic Trgu Ocna,

Document inut sub control.

Denumire lucrare: DRUM FORESTIER CIUNGET

Coordonatorii in materie de SSM:

Lucratori independenti pe santier:

1.2 Generalitati privind cadrul legal

2 Masuri generale de organizare a santierului stabilite de comun

1. sa aplice principiile generale de prevenire a riscurilor la locul de munca;

3 Identificarea riscurilor si descrierea lucrarilor care pot prezenta

3.1.2 Lucrari de proiectare

Lucrarile de proiectare constau in special in doua faze:

3.1.3 Lucrari de executie a investitiei

1. Identificarea amplasamentului implica deplasarea pe traseul investitiei a

3. Amenajarea terenului inainte de inceperea lucrarilor propriu- zise

7. Lucrari de aparare/ consolidare

7.2 Casoaie din lemn umplute cu piatra

7.3. Pereuri din beton sau anrocamente

8.1 Podete tubulare.

8.2. Podete dalate

9. Realizarea sistemului rutier

10. Lucrari accesorii

11. Amenajari pentru protectia mediului

3.1.4 Lucrari de verificare, receptie, pe parcursul realizarii investitiei

3.2 Identificarea riscurilor aferente lucrarilor

Executant omul implicat nemijlocit n procesul de munca se regaseste si indirect ca factor de

Sarcina de munca reprezinta totalitatea actiunilor pe care trebuie sa le efectueze executantul

Mijloacele de productie cuprind totalitatea mijloacelor de munca (cladiri, instalatii, masini,

Mediul de munca reprezinta ambianta n care executantul si desfasoara activitatea, cuprinde

nr. Denumirea meseriei Atributii/ Observatii

4 Din partea autoritatilor

Avand in vedere ca pe parcursul derularii investitiei pana la finalizare pe santier pot

3.2.2 Riscuri aferente sarcinii de munca

1. Lucrari de sapatura si fundatii :

8. Lucrari de manipulare a montare a armaturilor metalice din plase sudate:

12 Alte categorii de riscuri datorate utilajelor, echipamentelor de munca si materialelor

Risc de incendii datorate aprinderii combustibililor si altor materiale inflamabile (uleiuri,

Masurile specifice de securitate n munca pentru lucrarile ce prezinta riscuri pentru

3.2.3 Riscuri aferente mediului de munca

4 Masuri specifice se securitate in munca

Msurile de prevenire specifice lucrrilor preconizate a fi executate pentru realizarea

4.1 Masuri preliminare obligatorii

4.2 Cerinte minimale de ordin general privind securitatea si sanatatea

4.3 Masuri specifice lucrarilor de sapaturi

Conducatorii si operatorii vehiculelor si masinilor pentru excavatii si manipularea

4.4 Prevederi privind semnalizarea lucrarilor

4.5 Zgomot si vibratii

4.5.1 Evaluarea expunerii la zgomot a lucratorilor

4.5.2 Eliminarea zgomotului si vibratiilor

4.5.3 Combaterea zgomotului si vibratiilor

4.5.4 Masuri de protectie colectiva

4.7 Instalatii de ridicat si transport

4.8 Transportul, manipularea si depozitarea materialelor

4.8.1 Manipularea cu mijloace mecanice

4.8.2 Manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea

4.8.2.1 Manipularea materialelor

4.8.2.2 Transportul cu mijloace nemecanizate

4.8.2.3 Depozitarea stivuirea si descarcarea materialelor in bucati

4.8.2.4 Depozitarea, incarcarea si descarcarea materialelor in vrac

4.8.2.5 Depozitarea, incarcarea, descarcarea materialelor lungi, grele sau voluminoase

4.10 Gestionarea substantelor si preparatelor si deseurilor periculoase

Condiiile de utilizare, modul de pstrare i de eliminare n siguran a substanelor

4.11 Utilizare instalatii, echipamente, aparate si mijloace de transport

n cazul echipamentelor i dispozitivelor care emit radiaii, documentele tehnice conin