Documente publicate la Londra la 2 ianuarie 2006 de Ministerul de Rzboi britanic arat c nc

din decembrie 1942 guvernul britanic discutase politica de pedepsire a conductorilor naziti n
eventualitatea capturrii acestora. Prim-ministrul britanic Winston Churchill se exprimase atunci
n favoarea execuiilor sumare pentru evitarea obstacolelor juridice, dar a fost determinat de
conducerea Statelor Unite s renune la idee. La finele lui 1943, la summitul tripartit inut
la Teheran, conductorul sovietic, Stalin, a propus executarea a 50.000 - 100.000 de ofieri
superiori germani. Creznd c Stalin glumete, preedintele american Roosevelt a glumit i el,
spunnd c poate 49.000 ar fi suficieni. Churchill a denunat ideea execuiei cu snge rece a
soldailor care au luptat pentru ara lor. A adugat ns c criminalii de rzboi trebuie s
plteasc pentru crimele lor i c, n conformitate cu Documentul de la Moscova pe care-l
scrisese el nsui, acetia ar trebui s fie judecai n locul unde s-au comis crimele. Churchill s-a
opus ferm execuiilor n scopuri politice. [1] [2]
Ministrul american al finanelor, Henry Morgenthau Jr., a propus un plan
pentru denazificarea total a Germaniei, plan cunoscut ca planul Morgenthau. Acest plan
prevedea dezindustrializarea forat a Germaniei, nsoit de impunerea muncii forate, precum i
a altor msuri draconice, ca o ripost la cele plnuite de naziti pentru Europa de Est. Att
Churchill ct i Roosevelt au susinut planul Morgenthau i au ncercat obinerea autorizrii lui
la Conferina din Quebec din septembrie 1944. Uniunea Sovietic a anunat ns c prefer un
proces juridic. Detalii ale planului, date publicitii, au strnit proteste de amploare. Vznd
dezaprobarea public, Roosevelt a renunat la plan, dar nu a adoptat o poziie alternativ. Eecul
planului Morgenthau a fcut necesar un plan alternativ pentru a soluiona problema
conductorilor naziti. Planul pentru judecarea criminalilor de rzboi din Europa a fost elaborat
de ministrul american al aprrii Henry L. Stimson i de subalternii si din minister. Roosevelt a
murit n aprilie 1945. Noul preedinte, Harry S. Truman, a aprobat opiunea judiciar.