Sunteți pe pagina 1din 3

Ficat - anatomie

Ficatul este un organ intraabdominal, situat subdiafragmatic, in partea dreapta, deasupra colonului transvers.

Ficatul este cea mai mare glanda anexa a tubului digestiv. Are o consistenta ferma si culoare bruna.

Dimensiuni

Greutatea este de aproximativ 1, 5 kilograme (la cadavru) iar la individul viu cantareste cu 800 - 1000 grame mai mult
datorita sangelui depozitat.

In sens transversal are un diametru de 28 centimetri si 16 centimetri anteroposterior. Forma este a unui ovoid taiat oblic.

Anatomie

Ficatul are o fata superioara, una inferioara, o margine inferioara si o margine posterioara mai lata.

Fata superioara vine in contact cu diafragmul si este impartita in 2 lobi (drept si stang) de catre ligamentul falciform, care se intinde de l
superioara a ficatului la diafragma. Lobul drept este mai mare decat cel stang. Prin intermediul diafragmei, fata superioara vine in raport c
plamani si cu inima.

Fata inferioara (viscerala) prezinta 3 santuri. Doua santuri sunt longitudinalale (sagitale), iar al treile este situat transversal. Santul tran
reprezinta hilul ficatului, locul in care intra si ies elementele pediculului hepatic. Prin hil intra artera hepatica, vena porta si nervii hepat
ies limfaticele si caile biliare.

Santul longitudinal stang are in segmentul anterior ligamentul rotund (care provine din obliterarea venei ombilicale), iar in segmentul
posterior cordonul fibros Arantius (care provine din obliterarea ductului venos cu acelasi nume, care face legatura la fat intre vena ombili
vena cava inferioara).

Santul longitudinal drept prezinta in segmentul anterior fosta cistica in care se gaseste vezica biliara iar la nivel posterior se afla vena ca
inferioara.

Lobii ficatului

Fata viscerala a ficatului este impartita de catre cele 3 santuri in 4 lobi:


� lobul stang
� lobul drept
� lobul patrat
� lobul caudat

Marginea inferioara a ficatului este ascutita si prezinta doua incizuri: incizura ligamentului rotund si incizura cistica.

Marginea posterioara apartine de fata superioara a ficatului.

Structura ficatului

Ficatul este invelit la exterior de catre peritoneul visceral. Pe fata superioara a ficatului, peritoneul se rasfrange pe diafragma si se forme
ligamentul falciform.
De pe fata inferioara peritoneul se rasfrange pe stomac si se formeaza micul epiploon sau ligamentul gastroduodenohepatic.

Peritoneul de pe fata superioara si inferioara a ficatului se rasfrange pe peretele posterior al cavitatii abdominale si se formeaza ligament
coronar.

Sub peritoneul visceral se afla capsula fibroasa a ficatului, cunoscuta si sub numele de capsula Glisson. Aceasta trimite in interiorul
parenchimului hepatic septuri conjunctivovasculare care delimiteaza lobulii hepatici, unitatile anatomice si functionale ale ficatului.
Lobulii se pot vedea cu ochiul liber, ca niste granulatii de dimensiunea unui bob de mei. Au forma de piramida cu 5 - 6 laturi.

La intalnirea a trei lobuli se formeaza spatiul portal, care contine o artera perilobulara care provine din artera hepatica, o vena perilobul
care provine din vena porta, un canalicul biliar perilobulare si vase limfatice, invelite de capsula fibroasa a ficatului.

In interiorul lobulului hepatic se afla celule hepatice numite hepatocite, capilare sinusoide de care provin din capilarizarea venei perilobu
centru, lobulul hepatic prezinta vena centrolobulara catre care se indreapta sinusoidele. De asemenea lobulul hepatic contine canalicule b
intralobulare.

Celulele hepatice sunt dispuse sub forma unor placi sau lame, formate dintr-un singur rand de celule, intre care se afla capilarele sinusoi
Intre randurile de hepatocite alaturate se formeaza canaliculele biliare intralobulare.

Celulele hepatice sunt celule relativ mari, au o forma poliedrica si pe sectiune au aspect poligonal. Fiecare hepatocit prezinta contact cu
capilarele sinusoidale la polul vascular si cu canaliculul biliar la polul biliar.

Secretia celulei hepatice se poate varsa fie in canaliculele biliare (in cadrul secretiei exocrine) fie in sinusoide (pentru secretia endocrina)

Canaliculele biliare din interiorul lobulilor hepatici nu prezinta pereti proprii. Peretii acestora sunt reprezentati de catre celulele hepatice
exteriorul lobulului canaliculele biliare prezinta pereti proprii si se numesc colangiola. Colangiolele converg catre canaliculele biliare
perilobulare din spatiul portal, care la randul lor se deschid in canaliculele biliare interlobulare.

Intre peretii capilarelor sinusoide si lamele celulare hepatice exista spatii inguste numite spatiile Disse, care au rolul unor capilare limfati

Lobulul hepatic - structura

La nivelul spatiului portal vena perilobulara patrunde in lobul hepatic si formeaza sinusoidul hepatic. In capilarele sinusoide exista celule
stelate, care apartin sistemului reticuloendotelial, numite celule Kupfer. Aceste celule sunt de fapt macrofage specializate si au rolul de a c
antigenele care ajung de la nivelul intestinului.
Sinusoidele se indreapta catre vena centrolobulara situata in centrul lobulului.

Inainte de a se deschide in vena centrolobulara, sinusoidul prezinta un sfincter de iesire. Ramura perilobulara a arterei hepatice, care de r
ce vascularizeaza spatiul portal, la nivelul caruia se termina. La locul de patrundere in sinusuri exista un sfincter muscular arteriolar.

La nivelul sinusoidului lobului hepatic are loc jonctiunea sangelui arterial adus de artera hepatica cu sangele portal adus de vena porta.
Sfincterele regleaza fluxul sanguin la nivelul ficatului si egalizeaza presiunea sangelui, care este mai mare in sangele arterial si mai mica in
sangele portal.

Venele centrolobulare parasesc lobulul, se unesc si formeaza venele hepatice in numar de 2 - 3, care se varsa in vena cava inferioara.

Vascularizatia ficatului

Ficatul are o vascularizatie dubla: nutritiva si functionala.

Vascularizatia nutritiva

Vascularizatia nutritiva este asigurata de catre artera hepatica, care provine din trunchiul celiac, care aduce sangeoxigenat.

Artera hepatica patrunde in pediculului hepatic si se divide la nivelul hilului in ramura dreapta si ramura stinga.

Ramura dreapta se imparte in doua ramuri segmentare: una pentru segmentul anterior al lobului drept si alta pentru segmentul posterior
lobului drept. Ramura stinga se imparte de asemenea in doua ramuri segmentare: pentru segmentul medial al lobului stang si pentru segm
lateral.

Ramurile perilobulare sunt ultimele ramuri ale arterei hepatice si patrund in lobul hepatic se termina la nivelul sinusoidului hepatic.

S-ar putea să vă placă și