Stefan Augustin Doinas - Mistretul cu colti de argint

Un print din Levant ndrgind vntoarea

prin inim neagr de codru trecea.
Croindu-si cu greu prin hatisuri crarea,
cnt dintr-un flaut de os si zicea:

- Veniti s vnm n pduri neptrunse

mistretul cu colti de argint, fioros,
ce zilnic si schimb n scorburi ascunse
copita si blana si ochiul sticlos...

- Stpne, ziceau servitorii cu goarne,

mistretul acela nu vine pe-aici.
Mai bine s-abatem vnatul cu coarne,
ori vulpile rosii, ori iepurii mici ...

Dar printul trecea zmbitor nainte

privea printre arbori atent la culori,
lsnd n culcus cprioara cuminte
si linxul ce rde cu ochi sclipitori.

Sub fagi el ddea buruiana-ntr-o parte:

- Priviti cum se-nvrte fcndu-ne semn
mistretul cu colti de argint, nu departe:
veniti s-l lovim cu sgeat de lemn!...

- Stpne, e apa jucnd sub copaci,

zicea servitorul privindu-l istet.
Dar el rspundea ntorcndu-se: - Taci...
Si apa sclipea ca un colt de mistret.

Sub ulmi, el zorea risipite alaiuri:

- Priviti cum pufneste si scurm stingher,
mistretul cu colti de argint, peste plaiuri:
veniti s-l lovim cu sgeat de fier!...
- Stpne, e iarba fosnind sub copaci,
zicea servitorul zmbind ndrznet.
Dar el rspundea ntorcndu-se: - Taci...
Si iarba sclipea ca un colt de mistret.

Sub brazi, el strig ndemnndu-i spre creste:

- Priviti unde-si afl odihn si loc
mistretul cu coli de argint, din poveste:
veniti s-l lovim cu sgeat de foc!...

- Stpne, e luna lucind prin copaci,

zicea servitorul rznd cu dispret.
Dar el rspunde ntorcndu-se: - Taci...
Si luna sclipea ca un colt de mistret.

Dar vai! sub luceferii palizi ai boltii

cum st n amurg, la izvor aplecat,
veni un mistret urias, si cu coltii
l trase slbatic prin colbul roscat.

- Ce fiar ciudat m umple de snge,

oprind vntoarea mistreului meu?
Ce pasre neagr st-n lun si plnge?
Ce vested frunz m bate mereu?...

- Stpne, mistretul cu colti ca argintul,

chiar el te-a cuprins, grohind, sub copaci.
Ascult cum latr copoii gonindu-l...
Dar printul rspunse-ntorcndu-se. - Taci.

Mai bine ia cornul si sun ntruna.

S suni pn mor, ctre cerul senin...
Atunci asfinti dup creste luna
Si cornul sun, ns foarte putin.