RIDICHEA

URIA
 Bunicul a pus n grdini o ridiche i a crescut ridichea aceea mare-mare,
ct capul omului i mai mare.
ntr-o zi, bunicul a ncercat s smulg ridichea din pmnt i apucnd-o de
frunze trage i trage, iar ridichea nu s-a lsat deloc scoas din pmnt.
 Moul a chemat i pe bab. Baba s-a prins de mijlocul moneagului,
moneagul de frunzele ridichii i trag, trag, dar ridichea nu s-a smuls.
 A chemat baba i o nepoat. Nepoica s-a prins cu amndou minile de
mijlocul babei, baba de mo i moul de ridiche. Trag, trag, trag, dar ridichea nu s-a
smuls.
 Nepoica a chemat celuul. Celuul s-a agat de poala nepoici,
nepoica de mijlocul babei, baba de mo i moul de ridiche i trag, trag, dar
ridichea nu s-a smuls.
 Iaca i pisica ajunge s ajute i ea la scos ridichea. Pisica s-a agat de
coada celului, celuul de poala nepoici, nepoica de mijlocul babei, baba de
moneag i trag, trag, trag, dar ridichea tot nu s-a smuls.

- Stai c mai aduc eu un tovar n ajutor! zice pisica. i pisica a chemat pe

oarece. Se prinde oarecele de coada pisicii, pisica de celu, celuul de nepoic,
nepoica de bunic, bunica de mo, moul de ridiche i trag, trag ...
 Ridichea s-a smuls i a ieit din pmnt, dar toi au czut grmad
unii peste alii.
Aa de mare a fost ridichea c au mncat-o mpreun cu tot satul