Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Drepturile Omului:
Revoluia francez din 1789 a proclamat drepturi care urmau s asigure independena i
libertatea fiecrui individ fa de un stat nzestrat cu prea mult putere. Aceluiai scop i servesc
i drepturile omului cuprinse n Constituia Elveiei. Spre deosebire de drepturile politice,
drepturile omului numite i drepturi fundamentale, revin fiecrei persoane,indiferent dac are
cetenia rii respective sau nu. Ele snt:
Libertatea credinei i a contiinei: fiecare om este liber s-i aleag crezul religios i politic.
Dreptul la cstorie.Din punct de vedere legal nimic nu poate ngrdi ncheierea unei
casatorii,exceptind cazurile in care este vorbe de minori, rude apropiate sau bolnavi psihici. Nici
lipsa mijoacelor de subzistenta, nici diferentele religioase sau de cetatenie nu sint considerate
piedici in incheirea unei casatorii.
Drepul la petiie. Chiar si persoanele care nu se bucura de drepturi politice pot inainta
autoritatilor o petitie. Intrucit o petitie trebuie doar luata la cunostinta,acest drept a pierdut din
importanta de la introducerea dreptului la initiativa incoace.
Statul federal se formeaza prin unificarea mai multor state care la origine erau independente.
O situatie asemanatoare au cunoscut si cantoanele Elvetiei inainte de 1848. Statele membre
cedeaza o parte din putearea lor statului federal. Concomitent, cetatenii statelor membre devin
cetateni ai noului stat federal. Statele federale sint de exemplu SUA (din 1787), Elvetia (din
1848), RFG (din 1949).
Tara care trece drept exemplu pentru un sistem parlament este Marea Britanie unde doua partide
importante rivalizeaza unul cu celalalt. In Austria si Italia exista mai multe partide care se lupta
pentru obtinerea a cit mai multe voturi. In foarte putine cazuri se intimpla ca un un partid sa
obtina o majoritate absoluta, astfel ca cel putin doua partide trebuie sa formeze un guvern de
coalitie. Din acest motiv in Italia apar adesea crize de guvernare.
Asemenea Marii Britanii, in regatele scandinave si statele Beneluxului puterea politica este
detinuta de parlament. Monarhul detine doar functia, atribuita ereditar, de conducator de stat.
In Elvetia poporul participa direct, atit in cadul federatiei, cit si al cantonului, la emiterea de legi.
Acest fapt este suficient pentru ca unii elvetieni sa-si considere tara un model de democratie
directa. In sens strict, insa, acest lucru este valabil doar in cazul cantoanelor in care poporul in
calitate de corp legislativ trebuie sa ia atitudine fata de fiecare lege in parte. In celelalte cantoane,
legiutorul este atit poporul cit si reprezentatii lor. Odata cu crearea unui parlament insa, nu mai
exista democratie direct, ci un sistem de al democratiei indirecte, parlamentare. Spre deosebire
de alte sisteme de guvernare din Europa, in Elvetia dreptul de participare la decizii al poporului
este bine elaborat. Prin introducerea referendumului si a initiativei poporului s-a strapuns
sistemul democratiei indirecte. Se poate vorbi astfel de o democratie semidirecta
Elvetia = caz paradigmatic de integrare politica. Ea a devenit o societate cu identitate proprie,
gratie institutiilor politice rol fundamental in unirea oamenilor cu 4 limbi, 2 religii, diferente
regionale culturale. Cheia procesului a fost INTEGRAREA.
Sistemul elvetian nu are conceptul clasic de separatie a puterii, ci mai degraba cooperare si control
comparabil cu checks and balances of the us constitution. Prin integrare s-a atins si un remarcabil
standard de pluralism.
Partide guvernamentale :
Tipul este de confederatie , insa dimensiunea este federala, cantoanele n-au dreptul sa
se secesioneze. Guvernul central este mai vulnerabil in raport cu cantoanele si cu cetatenii, ca si
in cazul Statelor Unite. Referitor la impozit, acesta nu este fix, ci legile bugetare determina
gradul impozitului
Comparativ cu SUA, se poate observa individualismul care domina viata politica,
acelasi grad de diminuare a impozitelor in raport cu tarile europene. Politicianul este pe un picior
de inferioritate cu cetateanul. Elvetia cunoaste un regim de democratie semi-directa gratie
referendumului asuspra abrogarii unei lege sau initiativa populara. Prezenta medie la referendum
e de 40%, in cazul unor subiecte notabile, prezenta e de 80-90%. Exista un decalaj intre opinie
publica superficiala cand se pune o intrebare si referendumul. Intre cei care raspund la sondaj
si cei care merg la referendum, exista o diferenta fundamentala jucata de minoritatile active.
Partidele sunt rezultatele clivajelor : crestin-democrati din clivajul Biserica-Stat, partidul
socialist din clivajul Proletar/Burghez, partidul radical din Clerical si Anticlerical. Rolul
partidului in societatea heterogena este de a da viata ansamblului de oameni ce apartin unor
cantoane, culturi, confesiuni diferite.
Drapelul elveian inversat monocromatic a devenit drapelul Micrii Crucii Roii, nfiinat n
1863 de Henri Dunant.
n afara sediului ONU, Confederaia Elveian gzduiete mai multe agenii ONU, cum ar
fi Organizaia Mondial a Sntii (OMS), Organizaia Internaional a Muncii (OIM), Uniunea
Internaional de Telecomunicaii (ITU), naltul Comisariat al ONU pentru Refugiai i circa 200
de alte organizaii internaionale, inclusiv Organizaia Mondial a Comerului.[56] edinele
anuale ale Forumului Economic Mondial de la Davos reunesc lideri internaionali politici i de
afaceri din Elveia i din alte ri, care discut probleme importante cu care se confrunt lumea,
inclusiv sntatea i mediul.
Mai mult, unele federaii i organizaii sportive internaionale i au sediul n aceast ar, cum ar
fi Federaia Internaional de Baschet, la Geneva, UEFA (Uniunea Asociaiilor Europene de
Fotbal), la Nyon, FIFA (Federaia Internaional de Fotbal) i Federaia Internaional de Hochei
pe Ghea, la Zrich, Uniunea Ciclist Internaional, la Aigle, i Comitetul Internaional
Olimpic, la Lausanne.