Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Comprimarea aerului in compresor permite introducerea unei cantitati mai mari de aer in
volumul V1 al cilindrului motorului, ceea ce are ca rezultat cresterea cantitatii de caldura primita
de fluid si deci marirea puterii motorului.
Daca aerul refulat din compresor nu este racit la intrarea in motor, atunci volumul aerului
la iesirea din compresor trebuie sa fie egal cu volumul V1 al cilindrului motorului.
Pentru a trata un caz general, se va considera ca ciclul realizeaza aport de caldura atat la volum
constant cat si la presiune constanta.
In figura 1 este reprezentat ciclul motorului supraalimentat fara racire intermediara, in diagrama
p-V.
p Q2' 3
p2' p3 2' 3
Q22'
p2 2
4
Q45
p1 p2c 1 2 c
pa p5 p1c 5 1c
Q51c
V2 V2' V1 V4 V5 V1 c V
Fig. 1. Ciclul motorului supraalimentat fara racire intermediara.
Daca la iesirea din compresor, aerul este racit complet, adica la temperatura mediului ambiant
Ta , pentru a fi introdus in volumul V1 al cilindrului motorului, rezulta ca volumul de aer aspirat
in compresor V1c este mai mare, aceleasi conditii de presiune si temperatura ( Ta si p a ) ca si in
cazul ciclului descris anterior (ciclul motorului supraalimentat fara racire intermediara).
p Q2' 3
p2' p3 2' 3
Q22'
p2 2
4
Q45
Q12c
1 2c
p1 p2c
pa p5 p1c 5 1c
Q51c
V2 V2' V1 V4 V5 V1 c V
Fig. 2. Ciclul motorului supraalimentat cu racire intermediara completa
Aplicatie:
Se cunosc:
Se cer:
Solutie:
a) figura 2.
b)
p5 p1c p a 10 5 Pa
Am mentionat mai sus ca dupa racirea completa in starile 1c si 1 aerul are aceeasi temperatura,
deci T1c T1 300 K .
p1
1.3 , rezulta p1 p1c 1.3 10 5 Pa
p1c
p 2c p1 p1c 1.3 10 5 Pa
V1 VS 0.45 10 3 1.4
V1 VCA V S V2 V S VS V1 0.51 10 3 m 3
1 1.4 1
V1 V5 0.51 10 3 m 3
V1 V1 0.51 10 3
8. 5 V2 0.06 10 3 m 3
V2 8.5
k 1
k 1 1.4 1
T T1c T2 c p k
k 1
ct k 1
k 1
T2c T1c 2c T1c k
300 1.3 1.4
323.35K
p k
p k
p k p1c
1c 2c
k
k k k V
pV ct p V p 2V 1 1 2 p 2 p1 1 p1 k 1.3 10 5 8.51.4 26 10 5 Pa
V2
k 1
k 1 k 1 k 1 V
TV ct T V 1 1 T2V 2 T2 T1 1 T1 k 1 300 8.51.41 706.136 K
V2
p3
3. 5 p3 p 2 3.5 26 10 5 91 10 5 Pa
p2
p 2' p3 p 2 3.5 26 10 5 91 10 5 Pa
p p 2' p p 2' p
ct 2 T2' T2 T2 3 T2 706.136 3.5 2471.5K
T T2' T2 p2 p2
V3
1. 7 V3 V2' 1.7 0.06 10 3 0.102 10 3 m 3
V2'
V V2' V3 V3
ct T3 T2' T2' 2471.5 1.7 4201.6 K
T T2' T3 V2'
k 1.4
k k k V 0.102 10 3
pV ct p V p 4V 3 3 4 p 4 p3 3 91 10 5 3
9.56 10 5 Pa
V4 0.51 10
k 1 1.4 1
k 1 k 1 k 1 V 0.102 10 3
TV ct T V 3 3 T4V 4 T4 T3 3 4201.6
3
2206.89 K
V4 0 . 51 10
p p4 p p5 p 10 5
ct 5 T5 T4 T4 1c 2206.89 230.86 K
T T4 T5 p4 p4 9.56 10 5
pV k ct p1cV1kc p 2cV2kc
1 1
1 1
p k p k
V2 c V1c 1c V1c 1c V1c k 0.6627 10 3 1.3 1.4 0.549 10 3 m 3
p 2c p1
unde:
R 287 J
cv 717.5
k 1 1.4 1 kgK
kR 1.4 287 J
cp 1004.5
k 1 1.4 1 kgK
Agentul de lucru este evacuat la o presiune superioara celei atmosferice. Pana la atingerea
presiunii atmosferice, temperatura lui scade sub nivelul temperaturii mediului ambiant, motiv
pentru care pe transformarea 5-1c se introduce o cantitate de caldura Q51c necesara incalzirii
aerului (la presiune constanta pa) pana la Ta , temperatura aerului la inceputul procesului de
comprimare in compresor. Deci:
Rezulta:
Cantitatea de caldura cedata de agentul de lucru unei surse reci, pe parcursul unui ciclu este:
Qc Q4 5 Q2 c 1
Unde:
Rezulta, deci:
e)
f)
Lc 1293.31
t 0.54
Q p 2366.96