1

CUPRINS

ARGUMENT ................................................................................................................................. 3

CAPITOLUL 1. TIPURI DE COROZIUNE .......................................................................................... 4

II. 1. COROZIUNEA CHIMICA ............................................................................................................................... 5

II . 2. COROZIUNEA ELECTROCHIMICA ................................................................................................................ 6

CAPITOUL 2. STRATURILE PROTECTOARE ALE COROZIUNII ......................................................... 9

CAPITOLUL 3. METODE DE PROTECIE ANTICOROSIV A MAINILOR, UTILAJELOR I

INSTALAIILOR........................................................................................................................... 13

Metode de prevenire a coroziunii .................................................................................................................... 13

Alte metode de prevenire a coroziunii ............................................................................................................. 14

Utilizarea metalelor i aliajelor rezistente la coroziune ................................................................................... 15

Metode de acoperire a suprafeelor metalice cu nveliuri anticorosive ................................................. 16

NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII ............................................................................... 18

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................ 20

2
 ARGUMENT

Pagubele provocate economiei naionale de ctre coroziune ating proporii

uriae. Conform datelor existente,aproape o treime din producia mondiala de
metal este scoasa din uz datorita coroziunii. ntruct numai circa doua treimi din
metalul corodat se recupereaz prin topire, nseamn ca circa 10% din producia
mondiala se pierde definitiv ca urmare a aciunii de distrugere a coroziunii.

Pagubele datorita coroziunii sunt adesea legate nu numai de pierderile de

metal ci si de scoaterea din funciune a unor instalaii ntregi,pentru a caror
prelucrare si montare se cheltuieste mai mult decat costul materialului din care
sunt fcute. Daca pentru inele de cale ferata costul materialului depete costul
de fabricaie, pentru alte produse cum ar fi mainile,avioanele,aparatele de
precizie etc., costul de fabricaie depete cu mult costul materialului.
Termenul de coroziune este convenional si cuprinde o serie de procese,
de schimbri chimice si electrochimice prin care metalele trec dintr-o forma
elementara intr-o forma combinata. Aceasta trecere este posibila deoarece in
natura, in mod obisnuit, metalele se gasesc sub forma combinata ca: oxizi,
carbonati, hidroxizi, a caror energie libera este mai mica decat a metalului
pur,ceea ce determina tendina naturala a metalelor de a trece la forme cu energie
libera mai redusa.

Prin coroziune se ntelege distrugerea materialelor datorita reactiilor

chimice sau electrochimice cu mediul nconjurator. Atacul chimic direct este
posibil la toate materiile prime folosite in industrie, in timp ce atacul electrochimic
nu apare dect la metale, deoarece numai ele poseda electroni liberi. Materialele
sintetice nu poseda aceasta structura ele fiind de obicei supuse degradarii numai
prin atac chimic.

3
 CAPITOLUL 1. TIPURI DE COROZIUNE

Dup mecanismul de desfurare se pot distinge doua tipuri de

coroziune :

-coroziunea chimic care se refera la procesele de distrugere a metalelor si

aliajelor care se produc in gaze uscate, precum si n lichide fara
conductibilitate electrica si n majoritatea substantelor organice ;

-coroziunea electrochimic se refera la procesele de degradare a metalelor

si aliajelor n solutii de electroliti, n prezenta umiditii, fiind nsotite de trecerea
curentului electric prin metal.

Att coroziunea chimica cat si cea electrochimica, fiind procese ce se

desfasoara la interfata metal-gaz, fac parte din categoria reactiilor eterogene si se
supun legilor generale ale cineticii acestor reactii.

Dupa aspectul distrugerii, coroziunea poate fi clasificata n : coroziune

continua, cand ntreaga suprafata metalica a fost cuprinsa de actiunea mediului
agresiv; si caroziunea locala cand distrugerea se produce numai pe anumite
portiuni ale suprafetei metalului sau aliajului.

n practica, fenomenele de coroziune sunt in mod frecvent extrem de

complexe si apar sub diferite forme,motiv pentru care o clasificare riguroasa a
tuturor acestor fenomene este greu de efectuat.

n functie de aspectul distrugerii,coroziunea se clasifica n:

coroziune continua
coroziune locala . Daca coroziunea este distribuita pe ntrega
suprafata a metalului coroziunea se numeste continua. Coroziunea continua poate
4
fi uniforma sau neuniforma, dupa cum viteza procesului de distrugere este aceeasi
pe intreaga suprafata metalica sau diferita pe anumite portiuni.
Daca distrugerea coroziva se concentreaza pe anumite portiuni ale suprafetei,
distrugerea se numeste coroziune locala. Coroziunea locala poate fi de mai multe
feluri:
Coroziunea punctiform, care se localizeaza pe suprafete mici
(puncte de coroziune);
Coroziunea sub suprafat, care ncepe la suprafata dar se extinde de
preferinta sub suprafata metalului provocand umflarea si desprinderea metalului
(pungi de coroziune);
Pete de coroziune, care se repartizeaza pe suprafete relativ mari,
dar adancimea lor este mica;
Coroziunea intercristalin,care se caracterizeaza prin distrugerea
selectiva a metalului la limita dintre cristale;
Coroziunea transcristalin, care reprezinta un caz tipic de coroziune
locala la care distrugerea coroziva este determinata de directia tensiunilor
mecanice de ntindere. Caracteristic la acest fel de coroziune este faptul ca fisurile
se propaga nu numai la limita cristalelor ci ele chiar le traverseaza.

II. 1. COROZIUNEA CHIMICA

Coroziunea chimic se produce din cauza afinitii dintre metal i unele
gaze (O2; SO2; H2S; HCl(g); CO; CO2; H2) sau lichide ru conductoare de
electricitate (alcooli; benzine; benzoli etc.) provocnd modificri ale metalului
manifestate prin:
- dizolvarea prilor componente i pierderi de material;
- splarea componenilor;
- dezagregarea materialului de ctre cristalele srurilor care se formeaz n
porii si;

5
 - mrirea sau reducerea particulelor, deci i a ntregii mase a metalului.
Intensitatea procesului de coroziune chimic este condiionat de: natura
materialului, natura materialului corosiv, concentraia , temperatura i presiunea
mediului corosiv i durata de contact.
Dintre factorii externi,aciunea cea mai duntoare asupra metalelor o are
oxigenul. Suprafaa curat a multor metale expus la aer se oxideaz rapid.
Coroziunea chimic a metalelor sau aliajelor se produce prin reacii ce se
desfasoar la suprafaa acestora n contact cu gaze uscate sau soluii de
neelectrolii.
Produsele care rezult sub aciunea acestor medii rmn, n general, la locul
interaciunii metalului cu mediul coroziv, sub form de pelicule de grosimi i
compoziii diferite.
n funcie de proprietile lor fizico-chimice peliculele de corziune exercit
o influen important asupra desfurrii ulterioare a procesului de coroziune, a
cineticii acestuia, putndu-l frna ntr-o msur mai mare sau mai mic.

Coroziunea chimic la temperaturi ridicate se produce cu viteze mari.

II . 2. COROZIUNEA ELECTROCHIMICA

Spre deosebire de coroziunea chimica, metalele in contact cu solutiile bune

conducatoare de electricitate (electroliti) se corodeaza electrochimic.
Solutia si metalul sunt strabatute, in acest caz,de un curent electric,generat de
procesele electrochimice care se desfasoara la limita celor doua faze.
Pentru aparitia acestui tip de coroziune este necesar sa existe un anod,un catod,
un electrolit si un conductor, deci un element galvanic. Prin inlaturarea uneia
dintre aceste conditii,coroziunea electrochimica nu se produce. Dupa cum in
practica industriala metalele folosite in mod curent, sunt eterogene, se pot
considera ca fiind alcatuite din electrozi electrici scurt circuitati prin nsasi corpul
metalului respectiv. Prin introducerea metalului in apa sau in mediu cu proprietati
6
electrolitice, pe suprafata metalului apar elemente galvanice in care impuritatile
din metal functioneaza ca microcatozi cu descarcare de hidrogen pe suprafata lor,
in timp ce metalul, functionand ca anod se dizolva.
Exemple tipice de coroziune electrochimica se ntalnesc in cazul coroziunii
atmosferice (ruginirea fierului) si la coroziunea provocata de curentii electrici de
dispersie din sol numiti si curenti vagabonzi.

n problemele practice de coroziune importanta este cunoasterea vitezelor

reale cu care procesul se desfasoara. Daca procesul de coroziune este posibil,dar
are o viteza de desfasurare foarte mica, se poate considera ca materialul este
rezistent la coroziune. Viteza de coroziune se exprima prin masa de metal distrus
pe unitatea de suprafata n unitatea de timp g/m2h sau adancimea la care au ajuns
degradarile n unitatea de timp mm/an.

Cunoasterea acestor indici,permit alegerea corespunzatoare a materialului

n functie de natura mediului,ceea ce determina o dimensionare corespunzatoare
a instalatiilor si o justa apreciere a duratei lor in exploatare.

Coroziunea n cazul proteciei defectuoase a fierului cu zinc

7
 Coroziunea n cazul proteciei defectuoase a fierului cu staniu

Formarea curenilor electrici locali care cauzeaz coroziunea oelului

- gruni cristalini cu poteniale electrochimice diferite

8
 CAPITOUL 2. STRATURILE PROTECTOARE
ALE COROZIUNII

Straturile protectoare

Straturile protectoare snt cele mai vechi i mai des aplicate metode de
protecie. In diferite construcii, mai ales n industria chimica, metalele cu
bun rezisten mecanic se acoper la suprafaa cu un strat protector uni -
form, aderent, lipsit de pori, care s aib o rezisten chimic bun.

Dup natura lor, straturile protectoare pot fi:

a. Straturi metalice, obinute prin diferite procedee: galvanizare, metali-
zare, difuziune, cufundarea n metal topit, placarea.

1) Galvanizarea const n depunerea unui strat metalic prin electroliz.

Stratul metalic depus prin aceast metod este foarte pur i are grosime uni-
form. In general pentru acoperirea fierului se folosete zincul, cromul i
plumbul, mai rar nichelul, staniul etc.

2)Metalizarea const n aplicarea metalului protector, n stare topit i

pulverizat, pe suprafaa care trebuie protejat. Metalizarea se face cu flacr
oxiacetilenic, n care se topete o srm din metalul care trebuie depus,
pulverizarea fiind fcut cu aer comprimat. Operaia se execut cu un aparat
numit pistol. Metalizarea se folosete la acoperirea rezervoarelor sau a
mainilor mari sau Ia refacerea suprafeelor uzate ale pieselor, n industria
chimic se metalizeaz fierul cu plumb, cu aluminiu sau cu oel inoxidabil.
3)Difuziunea const n tratarea suprafeei unui metal cu un metal
de protecie; la temperatura nalt la care are loc operaia la suprafaa

9
metalului se formeaz un strat protector alctuit dintr-o soluie solid a celor
dou metale. Astfel, prin difuziunea aluminiului, fierul, fonta i oelul se
acoper cu un strat superficial format dintr-o soluie solida ce conine 20
30% AL. Procedeul de acoperire a fierului cu aluminiu, prin difuziune, se
numete alitarer cu crom se numete termocromare, cu siliciu se numete
siliciere etc.
4)Cufundarea n metal topit se face de obicei pentru acoperirea fierului
cu un metal care are un punct de topire mai mic, de exemplu, plumbul,
staniul, zincul. Plumbarea la cald se folosete n industria chimic la
protejarea agitatoarelor, robinetelor, pompelor antiacide etc. Cositorirea este
folosit mai ales n industria alimentar pentru acoperirea cutiilor de
conserve sau a va selor de cupru. Zincarea este aplicat pentru protejarea
tablei de acoperi.
5)Placarea const n presarea sau laminarea, la cald, a dou metale di
ferite. Metalul care trebuie placat se toarn ntr-o form cptuit cu metalul
protector, dup care se lamineaz. Astfel se obin plci, bare sau srme
bimetalice. Aderena stratului protector la metalul de baz se face att
datoritforelor mecanice ct i datorit difuziunii. Pentru aparatura din
industria chimic se placheaz uneori oel cu nichel sau cu un oel de
cromnichel, aliajele de aluminiu se placheaz cu aluminiu pur, zincul cu
aluminiu etc.
b. Straturi anorganice snt i ele de diferite tipuri i se realizeaz prin
diferite metode:
1) Oxidare, care const n formarea pe suprafaa metalic a obiectelor a.
unei pelicule din oxidul metalului, sub aciunea aerului (de exemplu, n cazul
aluminiului). Adeseori, stratul natural de oxid-crete cnd metalul este supus-
unor tratamente speciale cu oxidani puternici sau pe cale electrochimic.
2) Fosfatare, care const n formarea pe suprafaa obiectelor
metalice a unei pelicule protectoare, format din fosfatul metalului
10
respectiv. Aceasta se realizeaz prin introducerea metalului n soluii
acide de fosfai de fier, de zinc sau de mangan.

3) Emailarea metalelor, care const n depunerea pe suprafaa acestora a unor

straturi vitrificate, opace. Emailul trebuie s aib un coeficient de dilatare
apropiat de cel al metalului pe care se depune, altfel crap. Emailul apr
bine metalul, ns schimbrile brute de temperatur sau lovirile pot produce
fisurarea stratului de email. In industria chimic se folosete un email special,
cu proprieti antiacide. n mod obinuit, emailul ordinar este folosit la
protejarea obiectelor de metal pentru uz casnic: ligheane, oale, glei etc.
c. Straturi organice, care formeaz un izolant ntre metal i mediul corosiv.
Ele trebuie s fie adezive, continue i impermeabile.Dintre cele mai vechi i
cunoscute straturi organice snt peliculele formate de lacuri i vopsele.
Construciile de oel, cum snt podurile, hangarele, se vopsesc, pentru a fi
aprate de agenii atmosferici, cu diferite vopsele de ulei de in fiert;
conductele de font sau de oel ngropate n pmnt se acoper cu straturi de
bitum. Cauciucul natural sau sintetic, precum i unele mase plastice formeaz
straturi cu bune proprieti protectoare. Rezervoarele pentru acidul clorhidric
se construiesc din tabl de oel cptuit cu cauciuc, n ultimul timp, n
industria chimica se folosete tot mai mult protecia aparaturii cu lacuri sau
foi de rini fenolice, polivinilice, polietenice etc., care au proprieti de
rezisten chimic.

11
PISTOL PENTRU METALIZARE

1 AER,
2 ACETILEN,
3 OXIGEN,
4 METAL DE PULVERIZAT.

12
 CAPITOLUL 3. METODE DE PROTECIE
ANTICOROSIV A MAINILOR,
UTILAJELOR I INSTALAIILOR

Protecia mpotriva coroziunii reprezint totalitatea msurilor care se iau

pentru a feri materialele tehnice de aciunea agresiv a mediilor corosive.
Metodele i mijloacele de protecie anticorosiv sunt foarte variate i
numeroase; principial ele se pot grupa n urmtoarele categorii:
metode de prevenire a coroziunii;
utilizarea metalelor i aliajelor rezistente la coroziune;
metode de acionare asupra mediului corosiv;
metode de acoperire a suprafeelor metalice.

Metode de prevenire a coroziunii

Metodele de prevenire a coroziunii constau n:

alegerea corect a materialelor utilizate n construcia de aparate i utilaje
industriale,din punct de vedere al rezistenei la coroziune;
evitarea punerii n contact a unui metal cu un alt metal mai electronegativ
dect el,de exemplu aluminiu alturi de aliajele cuprului sau oelurilor aliate,
bronz n contact cu oelul etc.
la fel se va evita punerea n contact a metalelor ecruisate cu metalele
recoapte sau turnate,deoarece din cauza diferenei de potenial electrochimic
dintre ele, n prezena unui electrolit corespunztor, primele se corodeaz;
prelucrarea mai ngrijit a suprafeei metalului,deoarece adnciturile,
zgrieturile favorizeaz i accelereaz coroziunea.

13
Alte metode de prevenire a coroziunii
Camasuirea este un process metalurgic de legare a straturilor ale acelorai
sau diferite metale. Combinatia rezultata, care de multe ori se realizeaza la preturi
mici, poate avea proprietati de duritate, conductivitate si rezistenta mpotriva
coroziunii care nu pot fi ntalnite intr-un metal pur. Un exemplu de metal de acest
gen este asa-numitul aur suflat, care consista din nucleu de alama sau otel acoperit
de un strat de aur la suprafata. Componentele camasuite ale unui avion pot avea
un strat gros de aliaj de aluminiu dur in interior si apoi straturi subtiri de foi de
aluminiu pur care este rezistent la coroziune. Straturile diferite de metal sunt de
obicei ncalzite si rulate una peste alta. Alte metode de camasuire includi sudarea
sau turnarea metalului topit in jurul nucleului ntarit. nafara de foi si dungi,
metalele camasuite sunt produse si sub forma de fire, bari si tuburi.
Electrometalizarea (placarea metalelor) este un proces electrochimic de
depozitare a unui strat subtire de metal pe un alt element, de obicei de origine
metalica si acesta. Obiectele sunt electrometalizate pentru a preveni coroziunea,
pentru a obtine o suprafata dura sau o finisare atractiva, pentru purificarea
metalelor sau pentru separarea metalelor pentru analiza cantitativa. Cadmiul,
cromul, cuprul, aurul, nickelul, argintul si cositorul sunt metalele cele mai des
folosite in electrometalizare. Cele mai intalnite produse realizate prin aceasta
metoda sunt tacamurile argintate, accesoriile de masina cromate, oalele placate cu
cositor.
Smaltuirea in industrie este folosit in mod obisnuit pentru protectia
suprafetelor impotriva coroziunii sau frecarii. Smaltuirea a fost introdusa in
Statele Unite acum jumatate de secol pentru a inlocui placarea cu cositor, atunci
fiind cea mai intalnita metoda de placare a metalelor. Smaltuirea este considerata
a fi mai practica decat cealalta metoda, mai ieftina si mult mai atractiva pentru
consumator. In industrie, smaltuirea este intrebuintata pe fier turnat sau pe folii
de otel care au fost mai intaI matritate in forma dorita.

14
 Galvanizarea este procesul de acoperire a unui metal, cum ar fi fierul sau
otelul, cu un strat subtire de zinc pentru a-l proteja de actiunea coroziunii. Zincul
este intrebuintat cu mai multa usurinta decat alte metale de protectie cum ar fi
cositorul, cromul, nichelul sau aluminiul. Stratul de zinc protejeaza metalul chiar
si in locurile unde s-au format fisuri sau mici gauri pe invelis, pentru ca oxigenul
reactioneaza mai mult cu zincul decat cu metalul care trebuie protejat. Cea mai
intrebuintata metoda de galvanizare este procesul de inmuiere la cald. Fierul sau
alt element pe baza de metal este cufundat in acid pentru curatarea de praf, mizerii
sau grasimi. Apoi este spalat si inmuiat in zinc topit. in alt proces galvanic,
obiectul metallic este acoperit cu praf de zinc si incalzit intr-un spatiu ingust la o
temperatura ce variaza intre 300 si 420 grade Celsius. Alte metode de galvanizare
includ depunerea electrolitica a zincului pe metal sau aplicarea zincului topit cu
ajutorul unui pulverizator. Exemple de produse galvanizate in mod curent sunt
cosuri de gunoi, folii ondulate pentru acoperis, tevi din fier si sarma.

Utilizarea metalelor i aliajelor rezistente la coroziune

Din grupa metalelor i aliajelor rezistente la coroziune fac parte metalele

nobile i aliajele lor, dar utilizarea lor devine dificil din cauza costului lor ridicat.
Se pot utiliza, n schimb, metalele i aliajele autoprotectoare, adic metalele
i aliajele care n urma coroziunii iniiale se acoper cu o pelicul izolatoare
datorit fenomenului de pasivare (exemplu pasivarea Ag n HCl prin formarea
peliculei de AgCl,a Fe n HNO3 concentrat etc).
n majoritatea cazurilor se recurge la alierea metalelor cu un component
adecvat. Uneori concentraii relativ sczute ale componentului de aliere, reduc
considerabil viteza de coroziune (ex. introducerea Cu de 0,2...0,3%,Cr sau Ni n
oeluri etc.).
METODE DE ACTIONARE ASUPRA MEDIULUI COROSIV
Printre metodele de acionare asupra mediului corosiv amintim :
15
 modificarea PH-ului mediului de coroziune (exemplu neutralizarea apelor
reziduale cu substane chimice) ;
ndeprtarea gazelor (O2; CO2) care mresc viteza de coroziune a mediilor
corosive, mai ales a apei;
utilizarea inhibitorilor sau a pasivatorilor, ce sunt substane organice sau
anorganice, care introduse n cantiti minime n mediul corosiv, micoreaz sau
anuleaz complet viteza de coroziune a acesteia;
Protectia catodica se realizeaza prin crearea in mod artificial a unor pile
cu un metal mai activ (Mg, Al, Zn) si obiectul care se protejeaza. De exemplu,
pentru a proteja o conducta de apa ingropata in pamant aceasta se leaga la o bara
de magneziu fixate in sol. Metalul mai active joaca rol de anod (anod de
sacrificiu), fierul conductei devine catod si practice nu este atacat.

Metode de acoperire a suprafeelor metalice cu nveliuri

anticorosive
Protecia prin nveliuri anticorosive se realizeaz prin acoperirea metalului
cu un strat subire de material autoprotector. Stratul autoprotector trebuie s
ndeplineasc urmtoarele condiii:
- s fie compact i aderent;
- s fie suficient de elastic i plastic;
- grosimea lui s fie ct mai uniform.
Stratul protector poate fi metalic sau nemetalic; cele metalice depuse pe
suprafaa metalului protejat se pot realiza: pe cale galvanic, pe cale termic i
prin placare.
Straturile protectoare nemetalice pot fi organice sau anorganice,realizate
prin utilizarea lacurilor,vopselelor,emailurilor sau a foliilor de mas plastic,etc.

Alegerea uneia sau alteia dintre metodele de protecie este funcie de:
- parametrii tehnologici de funcionare a instalaiei;
16
 - forma i dimensiunile obiectului protejat;
- calitatea materialului suport;
- amplasarea obiectului de protejat n instalaie;
- tehnologiile de aplicare i posibilitile de execuie a proteciei
anticorosive.
Galvanoplastia
Metalele sunt adesea acoperite cu un strat subire de alt metal prin procesul
de galvanoplastie. Aceasta se face pentru a conferi suprafeei una sau mai multe
caracteristici diferite de cele ale materialului aflat dedesubt. Procesul const din
trecerea unui curent electric printr-o soluie chimic prin intermediul a doi
electrozi. Obiectul care trebuie placat este drept electrod negativ, iar electrodul
pozitiv este fcut din metalul de placare. Procesele electrochimice care au loc cnd
trece curentul, determin depunerea metalului de placare pe suprafaa obiectului.
Unele piese din oel folosite la automobile sunt placate pe cale electric cu
nichel i apoi cu crom. Aceast combinaie previne ruginirea oelului i confer o
suprafa rezistent i atrgtoare. Multe piese din oel utilizate pentru lucrri de
structur, precum piuliele i uruburile, srmele, plcile metalice i drugurile,
sunt nvelite n zinc. Acest proces, numit galvanizare, asigur un nveli care este
strict destinat proteciei n potriva coroziunii.
Prin aplicarea metodelor de protecie catodic ct i a altor mijloace de
protecie mpotriva coroziunii, se pot economisi anual mii de tone de materiale
metalice, care altfel ar fi distruse. De aceea, dezvoltarea tehnicii moderne pune n
faa tehnicienilor i oamenilor de tiin nu numai sarcina de mbuntire a
calitilor materialelor existente, ci i aceea de descoperire a celor mai eficace
mijloace de protecie a acestora.

17
 NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Din punctul de vedere juridic, normele de protectie a muncii sunt acele

norme de convietuire sociala care, garantate sau nu prin forta de constrangere a
statului, reglementeaza conduita oamenilor in cadrul unor comunitati productive,
determinand conditiile in care urmeaza sa efectueze diferite operatii concrete de
utilizare a echipamentelor si obiectelor muncii si excluzand orice riscuri, urmarind
cu prioritate apararea sanatatii, a integritatii corporale a executantului.

Normele de protectie a muncii pot fi definite ca o masura legislativa de

realizare a securitatii muncii; continutul lor este format din colectii de prevederi
cu caracter obligatoriu, prin a caror respectare se urmareste eliminarea
comportamentului accidentogen al executantului in procesul muncii. Fiecare
prevedere reprezinta in sine o masura de prevenire - tehnica sau organizatorica -
a riscului producerii accidentelor de munca si mbolnavirilor profesionale.
n consecinta, rolul normelor de protectie a muncii este de a stabili acele masuri
de prevenire necesare pentru anihilarea factorilor de risc de accidentare si
imbolnavire profesionala dependenti de executant.

Functiile normelor de protectia muncii :

- normele constituie principalul instrument in realizarea instruirii in

domeniul securitatii si sanatatii in munca. In conformitate cu prevederile
legislative in vigoare, continutul de baza al oricaruia dintre tipurile obligatorii de
instructaj de protectie a muncii este format din normele de protectie a muncii
corespunzatoare activitatii pentru care este instruit subiectul. De asemenea,
verificarea nivelului de instruire se realizeaza tot in raport cu prevederile
normelor.

- normele constituie unul dintre instrumentele in baza carora, in cazul

cercetarii accidentelor de munca, se stabilesc cauzele producerii acestora si
18
vinovatia. Utilizarea lor in acest context permite si identificarea masurilor de
prevenire care nu au fost aplicate, respectiv a factorilor de risc de accidentare si
imbolnavire profesionala care continua sa existe in procesul de munca.

- normele reprezinta unul dintre instrumentele cu ajutorul carora se

realizeaza controlul si autocontrolul de protectia muncii. Conform Legii nr.
90/1996 a protectiei muncii si a actelor juridice referitoare la organizarea si
functionarea Inspectiei muncii, prin controlul de protectie a muncii efectuat de
organismele specializate se urmareste modul in care se desfasoara activitatea de
prevenire a accidentelor si a imbolnavirilor profesionale, si in primul rand gradul
in care sunt aplicate si respectate masurile cuprinse in normele de protectie a
muncii. Autocontrolul, ca forma de control intern al activitatii de protectie a
muncii, are aceleasi obiective ca si controlul efectuat de organismele publice, deci
va utiliza aceleasi instrumente.

- normele reprezinta unul dintre principalele acte juridice in functie de care

se stabilesc si se sanctioneaza abaterile in domeniul protectiei muncii. Aceasta
functie deriva in mod necesar din functia lor de instrument de control.

- normele constituie unul dintre principalele criterii n fundamentar.

19
 BIBLIOGRAFIE

Prof. dr. ing. Aurel Nanu - Tehnologia Materialelor

Prof. dr. F.M. Albert si Ing. Gh. Burlacu - Chimie generala
Ing.Constantin Gheorghe; Ing.Mihai Stefanescu - Metalele -
Coroziunea metalelor

20