RECOLTAREA SI PASTRAREA STRUGURILOR

CUPRINS
ARGUMENT
STRUGURELE
PLANTATIILE VITICOLE CU DISTANTE MICI,MIJLOCI SI MARI
PLANTATIILE VITICOLE CU DISTANTE MICI
PLANTATIILE VITICOLE CU DISTANTE MIJLOCII
PLANTATIILE VITICOLE CU DISTANTE MARI

PLANTATIILE VITICOLE PE TERASE,PE NISIPURI SI PE TERENURI DECOPERTATE

EXPLOATATIILE COMERCIALE INDUSTRIALE MIXTE,FAMILIALE SI DIDACTICE

EXPLOATATIILE VITICOLE DE TIP COMERCIAL
EXPLOATATIILE VITICOLE DE TIP MIXT
EXPLOATATIILE VITICOLE PENTRU CONSUM FAMILIAL
PLANTATIILE VITCOLE PILOT PENTRU SCOP EXPERIMENTAL

STRUGURELE

Strugurele este unul dintre cele mai energizante fructe.

Strugurele contine de 72 kcal/100 g, la fel ca smochinele proaspete, dar mai scazuta decat
la banane. Bogatia sa in hidrati de carbon este foarte bine utilizata de catre organism prin
prezena intensiva de vitamine B, care contribuie la absorbtie de hidrati de carbon si de
asemenea la functionarea mai eficace a sistemului nervos si a celui muscular. Strugurii sunt
un furnizor major de tonus, ce participa in dieta copiilor si a sportivilor.
Strugurii au de asemenea avantajul de a fi bogati in pigmenti, aceste substante care ii
confera frumoasa culoare (mai ales atunci cand este negru), dar, mai important, au o actiune
de protectie pe vasele de sange. Mai mult decat atat, el contine polifenoli, substante cu
efecte antioxidante si efect de reglare a procentului de colesterol. Studii recente au
demonstrat efectul benefic al consumului regulat de suc de struguri cu privire la prevenirea
bolilor cardiovasculare si formarea de cheaguri.
Strugurele este de asemenea un fruct care ajuta la digestie. Bogat in apa si minerale
(mai ales potasiu), poseda virtuti diuretice recunoscute. Este de asemenea un laxativ prin
continutul sau interesant de fibre (0,3 g/100 g), prezente in primul rand in coaja si seminte.
Reuseste prin bogatia sa de acizi organici sa procure o senzatie de racorire prin
reechilibrarea mediului intern. Nu e de mirare atunci ca de multe ori se recomanda cure
pentru dezintoxicarea organismului. Cu atat mai mult cu cat aceste frumoase fructe ajung la
intoarcerea verii, in momentul bunelor rezolutii ale reinceperii din toamna!

Alegeti ciorchini nu prea desi. Boabele trebuie sa fie tari si fara pete, nici moi, dar nici
cu riduri. Pelicula albicioasa de la suprafata este produsa de boabe pentru a se proteja de
soare si este o dovada a maturitatii. Coada trebuie sa fie verde, supla, dar sa nu fie uscata.
Strugurii trebuie pastrati pana la 5 zile in sertarul de legume al frigiderului, inchisi intro punga de plastic. Daca este uscat, poate fi pastrat mai multe luni intr-un recipient inchis
ermetic.
Consumati-l ca fruct de masa sau in orice moment al zilei pentru a recastiga energie
racoritoare. Singura precautie care trebuie luata este sa fie spalat cu apa deoarece de multe
ori este tratat cu diferite substante.
Frumoasele lui forme permit formarea deserturilor: tarte sau diferite prajituri de fructe.
Se pot pune si in orez cu lapte. Fara coaja sau nu, se poate pune in salate de fructe, dar si in
salate verzi mai ales daca adaugati nuci si jambon crud. Nu ezitati sa puneti un strugure pe
platoul cu branza.
Strugurele poate fi de asemenea copt. Fara coaja, el poate acompania vitelul, rata si
vantaul cu pene. Este de asemenea foarte bun cu foie gras, dar poate fi si o garnitura
savuroasa pentru carnea alba, inclusiv pentru peste.
Ca bautura, poate fi transformat in suc (must) foarte racoritor si este la baza
numeroaselor tipuri de alcool (vin, armagnac, cognac, porto si sampania). Strugurii uscati se
folosesc in patiserie, in checuri, etc.

Clasificarea plantatiilor viticole

Plantatiilor viticole se clasifica in functie de orografia terenului, fertilitatea solurilor, vigoarea

soiurilor si directiile de productie.

Plantatiile viticole cu distante mici, mijlocii si mari.

Plantatiile viticole cu distante mici sunt putin extinse. Ele s-au folosit in unele
centre viticole din Banat (Teremia, Tomnatic) si se vor extinde. Distantele de plantare utilizate
sunt de 1,1-1,2 m intre randuri revenind 8.000-10.000 vite/ha. La infiintarea lor se recomanda
a se planta soiuri cu vigoare mica sau mijlocie si cu posibilitati de diferentiere a mugurilor in
conditii de lumina suboptimala. Forma de conducere utilizata este cea caracteristica culturii
protejate, cu elemente de rod scurte (cepi sau cordite de rod) i ncrcturi de muguri reduse
(8-16 muguri/m2). Produciile obinute (cantitativ ridicate) nu pot asigura un nivel calitativ
deosebit. Mecanizarea lucrrilor se efectueaz cu tractorul nclector i sistema de maini
corespunztoare.
Plantatiile viticole cu distante mijlocii (obisnuite) se infiinteaza pe terenurile cu
panta moderata (sub 15%). Distantele de plantare folosite sunt la 1,6-2,2 m intre randuri,
revenind 3000-6000 vite/ha. Astfel de plantatii se realizeaza pe soluri cu fertilitate mijlocie,
utilizand soiuri cu vigoare mare sau mijlocie (de mas sau vin) la care se aloca incarcaturi de
muguri moderate. La executarea lucrarilor se foloseste tractorul V-445. De la aceste tipuri de
plantatii, in functie de soi si conditiile ecologice de realizare a productiei, se pot obtine vinuri
de calitate si struguri pentru consum in stare proaspata.
Plantatiile viticole cu distante mari se infiinteaza pe terenurile cu panta sub 8%.
Distantele recomandate la plantare sunt de 3,0-3,6 m intre randuri, revenind 1500-3000
plante/ha). La infiintarea acestora se recomanda alegerea solurilor fertile, soiurilor viguroase
si a formelor de conducere inalte sau semiinalte. Mecanizarea lucrarilor se executa cu
tractorul

U-650

si

sistema

de

masini

corespunzatoare.

Plantatii viticole pe terase, pe nisipuri si pe terenuri decopertate.

Plantatiile viticole pe terase. Amplasamentul viticol al acestora se localizeaza in

arealele favorabile. Respectarea cerintelor de favorabilitate au condus la existenta viticulturii
pe teritorii precis delimitate, pe terenuri cu fertilitate scazuta si panta mai mare de 12%. In
aceste conditii protectia impotriva eroziunii impune o amenajare corespunzatoare a terenului
prin terasare. Distantele de plantare practicate sunt de 2,0-2,2 m intre randuri pentru a se
asigura mecanizarea lucrarilor, si de 1,0-1,2 m intre vite pe rand. Soiurile alese pentru
plantare sunt cele care asigura obtinerea vinurilor de calitate (indiferent de vigoare). Formele
de conducere folosite sunt cele joase sau cele semiinalte.
Plantatiile viticole pe nisipuri se infiinteaza pentru a fixa si a valorifica profitabil
terenurile nisipoase. Pe nisipuri nu poate trai filoxera (Phyloxera vastatrix). De aceea, nu
este obligatorie folosirea la plantare a materialului saditor viticol altoit. Infiintarea si
exploatarea plantatiilor viticole prezinta particularitati determinate de caracteristicile
nisipurilor. Distantele de plantare intre randuri sunt mai mari (2,2-2,5 m) pentru a se folosi
tractorul cu dubla tractiune V-445 DT. La infiintarea plantatiilor viticole se recoman-da
alegerea de soiuri cu vigoare mijlocie care isi mentin aciditatea (pentru vinuri albe, roze si
rosii). Formele de conducere practicate sunt cele joase, semiinalte si inalte, in functie de
cerintele modului de iernare.
Plantatiile viticole pe terenuri degradate. Acestea se infiinteaza in perimetrele
miniere pentru extragerea la suprafata a carbunelui, pe terenuri decopertate. Suprafetele
cele mai mari se intalnesc in zona sucursalelor miniere din Oltenia. Terenurile se formeaza
prin depunerea materialelor geologice in carierele de unde carbunele a fost extras si prezinta
variatii mari. Potentialul productiv al acestor terenuri, lipsite de un sol adecvat, este redus si
foarte diferit, in functie de caracteristicile fizice si chimice ale materialului depus.
Alte tipuri de terenuri degradate sunt cele ocupate cu halde de cenusa rezultata de la
termocentralele pe carbune. Ele se pot cultiva cu vita de vie ca variant activa de protecie a
mediului.
In ambele cazuri este obligatorie imbunatatirea substratului de cultura prin utilizarea
unor cantitati ridicate de ingrasaminte organice, prin folosirea ingrasamintelor verzi si a celor
chimice. Distantele de plantare recomandate sunt de 2,2 m intre randuri si 1,0 m pe rand.
Formele de conducere alese sunt determinate de modul de iernare al viei de vie.

Exploatatiile comercial industriale, mixte, familiale, didactice.

Exploatatiile viticole de tip comercial se infiinteaza in zonele viticole cu
favorabilitate ecologica, respectiv in arealele delimitate pentru cultivarea a vitei de vie.
Ele au suprafete de marimea unei ferme si apartin unui singur proprietar sau mai
multor proprietari, prin asociere. In asemenea exploatatii se practica tehnologii moderne iar
productia se comercializeaza.
Exploatatiile viticole de tip mixt sunt destinate obtinerii de productie marfa in
principal si, pentru satisfacerea nevoilor de consum familial, in secundar. Ele provin din
reconstituirea dreptului de proprietate. Aceste tipuri de plantatii sunt amplasate si infiintate in
areale delimitate, cu respectarea directiei de productie si a structurii sortimentelor de soiuri
altoi, portaltoi, in sisteme de cultura moderne. La infiintarea unor asemenea plantatii trebuie
avut in vedere eventualele posibilitati de asociere pentru executarea in comun a lucrarilor de
organizare a teritoriului, a celor de prevenire si combatere a eroziunii solului, de alimentare
cu apa, a lucrarilor de intretinere si exploatare a plantatiilor vizand, in special, tratamentele
fitosanitare, fertilizarea, lucrarile solului si, eventual, completarea deficitului de apa prin
irigare, acolo unde se practica.
Exploatatiile viticole pentru consum familial sunt destinate obtinerii de productii
menite sa satisfaca nevoile proprii. Ele se amplaseaza si se infiinteaza in imediata apropiere
a localitatilor si in gradina de langa casa. In asemenea plantatii se folosesc sortimentul
recomandat si sistemul de cultivare accesibil proprietarului.
Plantatiile viticole pilot pentru scop experimental se realizeaza in societati care
au ca obiectiv cercetarea stiintifica. Astfel de plantatii se pot infiinta si in unitati de productie
viticole, acolo unde se urmareste promovarea in productie a rezultatelor cercetarii stiintifice,
in societatile comerciale specializate (cum ar fi cele de la Vaslui, Jidvei, Panciu) .

Plantatiile viticole pilot cu scop didactic se realizeaza in societati cu specific in

formarea si instruirea specialistilor (scoli profesionale, licee de specialitate, colegii si
universitati

de

stiinte

agricole).

Exploatatii specializate integrate, neintegrate, mixte,

nespecializate.
Exploatatiile viticole specializate integrate au ca specific de activitate numai
cultivarea vitei de vie, realizarea si valorificarea integrala a productiei de struguri (de
exemplu societatile comerciale Vie-Vin Murfatlar S.A., Rovil Valea Calugareasc S.A. .a.).
Exploatatiile viticole specializate neintegrate au ca specific productia viticola, iar
productia este prelucrata in unitati "service".
Exploatatiile viticole mixte integrate sunt acelea care in principal obtin productia de
struguri, o prelucreaza si valorifica integral (inclusiv imbutelierea si desfacerea vinului).
Exploatatiile viticole mixte neintegrate sunt acelea n care principala activitate o
reprezinta obtinerea productiei de struguri. Ele valorifica productia de struguri in unitatile
"service" pentru producerea, imbutelierea si desfacerea vinului.
Exploatatiile viticole nespecializate sunt acelea in care activitatile viticole sunt
complementare si au pondere redusa in activitatea societatii, cu sau fara implicare de
"service" in prelucrarea strugurilor.

Recoltarea strugurilor

Recoltarea si valorificarea strugurilor reprezinta ultima faza in realizarea obiectivelor

urmarite prin cultura vitei de vie.

strugurii pentru masa se culeg esalonat, pe soiuri si, numai pe masura ce ajung la
faza respectiva. Culesul si valorificarea strugurilor de masa presupun o serie de masuri
organizatorice si tehnice desfasurate intr-o succesiune bine definita, dupa cum urmeaza:
evaluarea productiei, asigurarea conditiilor materiale necesare, stabilirea momentului
declansarii culesului diferentiat pe soiuri sau grupe de soiuri, recoltarea si conditionarea prin
sortare, cizelare si ambalare, pastrare temporara, transportul, eventual conservarea si
pastrarea acestora pe timp mai indelungat.
Culesul strugurilor pentru vin se executa la maturitatea tehnologica care difera in
functie de tipul de vin care urmeaza a se obtine. Intre parametrii specifici In baza carora se
stabileste momentul culesului, importanta au continutul strugurilor in zahar, aciditate,
antociani, compusi de aroma s.a. Pentru stabilirea datei de cules se utilizeaza momentul
maturarii (coacerii) depline a strugurilor. Dupa maturarea deplina strugurii parcurg perioada
de supramaturare (supracoacere).
Pentru obtinerea vinurilor pentru consum curent recoltarea strugurilor incepe
atunci cand continutul in zahar depasete 136-140 g/l Pentru vinuri superioare (VS),
recoltarea strugurilor incepe atunci cand continutul in zahar este la 160-170 g/l. Pentru
vinurile superioare cu denumire de origine (VDOC), recoltarea strugurilor incepe atunci cand
continutul in zahar este de peste 190 g/l. Pentru vinurile superioare cu denumire de origine si
trepte de calitate, recoltarea are loc diferentiat pe soiuri si epoci de supramaturare, respectiv
VDOCC III la 220 g/l; la VDOCC II la 240 g/l si VDOCC I la 260 g/l.
Recoltarea strugurilor pentru vin are loc intr-o singura etapa, cu esalonare pe o
perioada de timp cat mai scurta. Ca regula generala recoltatul strugurilor de vin se face pe
soiuri cu pastrarea integritatii strugurilor, intr-un ritm corelat cu capacitatea de prelucrare la

crama si in conditii adecvate de igiena. Recoltarea se face manual, semimecanizat si

mecanizat.

Pastrarea strugurilor cu ciorchinele uscat

Pastrarea strugurilor cu ciorchinele uscat nu cere instalatii costisitoare.
Strugurii se pot pastra in incaperi pe rafturi, plase, in podul casei, magazii, soproane, fanare
etc, fiind pusi la pastrare vor fi astfel asezati incat sa nu se atinga unul de altul. Recoltarea
strugurilor se face fara coarda, sau cu o portiune mica de coarda (5- 10 cm) in partea
inferioara, astfel incat aceasta sa formeze cu axul ciorchinelui un carlig.
In cazul pastrarii strugurilor cu ciorchinele uscat, care au fost recoltati cu portiune de
coarda, se fac cadre de lemn lungi de 3 m, inalte de 2,5 m si late de 30 cm. Pe aceste cadre
se intind vertical sarme galvanizate, puse la o distanta de 15 cm una de alta. Pe toata
lungimea, sarmele sunt prevazute cu ochiuri distantate la circa 15 cm unul de altul. Portiunea
de coarda, care are rolul de carlig, se agata de ochiurile sarmelor verticale sau de ochiurile
sarmelor orizontale.
In cazul recoltarii strugurilor fara portiunea de coarda (carlig), acestia se prind de
sarme cu ajutorul unor carlige in forma de clame sau in forma de S.
Pentru a preveni dezvoltarea mucegaiului, o data pe saptamana se afuma, timp de 23 ore, camera sau depozitul, cu fum de sulf (3-5 g floare de sulf, la mc spatiu). Dupa
dezinfectare, incaperile se aerisesc prin deschiderea usilor, ferestrelor sau folosind
ventilatoare.

Pastrarea strugurilor cu ciorchinele verde

Pastrarea strugurilor cu ciorchinele verde se poate face folosind unul din urmatoarele
procedee:
strugurii se culeg cu o portiune de coarda (10-15 cm), taieturile se ung cu ceara sau
parafina, dupa care strugurii se atarna in cuie;
strugurii se culeg cu o portiune de coarda in capatul careia se pune un cartof, morcov, sfecla;
strugurii se culeg cu o portiune de coarda, unul din capetele corzii se unge cu ceara sau
parafina, iar celalalt se pune intr-un borcan cu apa; se poate ca ambele sa se inveleasca cu
vata uda, dupa care se leaga cu pergament sau scoci.

Apa trebuie sa fie in prealabil sterilizata (prin fierbere sau prin adaugare de SO2
solutie 2%). In fiecare saptamana se completeaza apa din vase si se face controlul
strugurilor pusi la pastrare, inclusiv afumatul permanent al spatiului cu SO2 sub forma de
sare de metabisulfit, care se pune in saculete de panza sau pungi de hartie perforate din loc
in loc, pe stelaje sau in carlige, ca din ele sa se degaje mereu SO2 necesar dezinfectarii
spatiului

si

evitarii

mucegaiului.

Pentru pastrare, strugurii se recolteaza toamna, la maturitatea de consum, sau cu

cel mult 2- 3 zile inainte, adica atunci cnd bobitele au capatat culoarea, gustul si aroma
caracteristice soiurilor de masa, sunt destul de tari si crocante (adica troznesc cnd sunt
mncate).
Recoltarea se face pe timp uscat si racoros, dupa ce s-a ridicat roua, sau la 1-2 zile
dupa ploaie.
Daca strugurii se culeg pe timp ploios, sau foarte calduros, se pastreaza mai greu si
cu pierderi mari.
Precizam ca se pot pastra struguri din soiurile de masa cu coacere mai trzie si cu
pielita bobitelor groasa, miezul carnos, procentul de seminte mic. Astfel de struguri rezista
mai bine la pastrare, spre exemplu Afuz Ali, Coarna neagra, Italia, Muscat de Adda, Bicane,
Greaca etc.
Pentru recoltare si pastrare sunt necesare foarfeci sau cosoare de recoltat, forfecute
pentru cizelatul strugurilor (indepartarea boabelor verzi, stricate, crapate, muiate, necoapte).

NORME DE PROTECTIA MUNCII PENTRU PASTRAREA SI RECOLTAREA

STRUGURILOR
Art.60. in timpul transportului strugurilor in vrac cu ajutorul mijloacelor de transport cu descarcare
prin basculare sunt interzise stationarea pe incarcatura si accesul in zona de manevrare.
Art.61. inainte de descarcarea strugurilor in buncare sau linuri se verifica sa nu existe persoane in
acestea.
Art.62. Toate echipamentele tehnice folosite in activitatea de vinificatie vor fi puse in functiune numai
dupa controlul starii tehnice care sa asigure functionarea in conditii de securitate.
Art.63. Distribuirea strugurilor in zona de alimentare a zdrobitoarelor si preselor se va face
numai cu dispozitive destinate in acest scop si care au fost verificate in prealabil.
Art.64. incaperile in care sunt instalate recipientele de fermentare a mustului vor fi in permanenta
ventilate mecanic.
Art.65. Accesul in incaperile in care sunt posibile degajari de bioxid de carbon este permis numai
dupa verificarea concentratiei care trebuie sa fie sub limitele maxime admise.
Art.66. Este interzisa stationarea persoanelor in spatiile de fermentare a mustului, drojdiei, marcurilor
de fructe, borhoturilor si tescovinei.
Art.67. Intrarea in recipientele in care au fermentat mustul, drojdia, tescovina sau marcul se face
numai dupa golirea completa a acestora, aerisirea si controlul lipsei bioxidului de carbon.
Art.68. Recipientele cu must in fermentare se vor astupa numai cu palnii de fermentare prin care sa se
asigure evacuarea bioxidului de carbon.
Art.69. Luarea probelor si urmarirea procesului de fermentatie se fac numai de catre personalul
cuatributii in acest scop, asigurandu-se dispozitivele necesare de protectie in zonele de

circulatie si acces
Art.70. Transportul mustului in fermentare se face numai cu recipiente prevazute cu orificii
care sa permita evacuarea bioxidului de carbon.
Art.71. in mijloacele de transport utilizate se vor lua masuri pentru a se asigura
stabilitatea recipientelor. Transportul lucratorilor impreuna cu recipientele este interzis.
Art.72. La bazinele de captare a borhotului rezultati de la distilarea vinului, drojdiei sau
tescovinei se val asigura acoperirea acestora.
Art.73. Periodic se va verifica starea izolatiei termice si etanseitatea la conductele de
abur, de borhot si a coloanelor de distilare.
Art.74. Este interzis a se utiliza agitatoarele mecanice, folosite la fabricarea de vin spumos si
vin spumant atunci cand dispozitivele de protectie lipsesc sau nu sunt in stare
corespunzatoare.

Art.75. Se va verifica etanseitatea instalatiilor de distilare luandu-se masuri de oprire a

acestora in. toate situatiile in care se constata scapari de vapori de alcool.

NORME DE PR

Bibiografie
http://www.gazetadeagricultura.info/struguri-vita-de-vie/1957-strugurii-un-produsde-sezon.html
www.agro-alimentar.portal-romania.ro