Cinilor le vine uor s-i arate afeciunea.

Ei nu se mbufneaz i nu stau
suprai. Nu fug niciodat de acascnd sunt tratai nedrept. Nu se plng
niciodat de mncarea ce li se d. Nu se plng de cum arat casa. Sunt
cavaleri i curajoi. Gata s-i protejeze stpna cu preul vieii lor. Le plac
copiii, indiferent de ct de glgioi i suprtori ei sunt. Cinilor pur i
simplu le place s fie n compania lor. De fapt, cinii fac concuren soilor
(brbailor) i dac acetia ar copia mai mult din virtuile lor, viaa n
familiile noastre ar fi mult mai plcut. Billy Graham

Cindva am avut ocazia sa dau citire acestui citat , cita realitate implica el chiar daca a
fost scris cu mult timp in urma.
Familia a fost i este un subiect de discuie din multe puncte de vedere. Pentru unii
valoare, pentru alii instituie, familia nc este n centrul societii noastre i
evolueaz odat cu timpul.
Toi i iubesc familia , acest cuvint rostit indiferent in ce context i cu ce tonalitate i
trezete un mic cutremur in suflet. Tocmai din aceste considerente am ales sa abordez
n aceast lucrare Sociologia Familiei .

1. Argumentul alegerii.
Familia locul n care capeti energie , i restabileti dorina de viat i revii ncarcat
cu noi fore n viaa de zi cu zi. Fiecare din noi capat o familie la natere, pe parcursul
vieii i acumulezi un bagaj de prieteni pe care i numeti familie, i nu n ulimul rnd
i creezi o familie proprie.
Am ales sa vorbesc despre familie pentru c la moment , dar i pe viitor o s fie una
dintre temele mele preferate.

Familia apare ca elementul natural i fundamental al societii, una dintre verigile

sociale cele mai vechi i mai specifice n asigurarea continuitii i afirmrii fiinei
umane.

Familia reprezint i cea mai important cale de transmite a normelor culturale din
generaie n generaie (R.K.Merton); aciune exercitat de generaiile adulte asupra
celor tinere n vederea crerii n ea a fiinei sociale (Em.Durkheim).1
 2. Descrierea obiectului de studiu
Familia reprezint i cea mai important cale de transmite a normelor culturale din
generaie n generaie (R.K.Merton); aciune exercitat de generaiile adulte asupra
celor tinere n vederea crerii n ea a fiinei sociale (Em.Durkheim).2
E. Albu definete familia ca fiind purttor de substan educogen primar 3,
adic de valori ce vor fi interiorizate de la cea mai fraged vrst. O alt definiie
ntlnim la Larisa Cuzneov, care consider c familia reprezint un organism social
complex, care formeaz o multitudine de configuraii relaionale i personaliti
unicale. De aceea, dup cum concretizeaz autoarea, influenele educative ale familiei
sunt o expresie direct a valorilor, a relaiilor ce se stabilesc n interiorul familiei i a
modelelor comportamentale oferite de membrii acesteia 4.
Familia este mediul n care se pun bazele formrii personalitii copilului,
socializrii lui. Familia reprezint agentul aciunii educative care fixeaz n individ
habitusul primar (P.Bourdieu), ea creeaz un mediu cultural propriu, menine
continuitatea cultural, transmind motenirea cultural (M. Voinea) 5.
n raport cu educaia copiilor, familia este definit ca "unitate social
constituit din aduli i copii, ntre care exist relaii de filiaie - natural (de snge)
sau social, indiferent de orice alte considerente".6 O asemenea definiie este apreciat
ca uzual n cercetrile privind raporturile familiei cu educaia, chiar dac este o
definiie nesatisfctoare din perspectiva teoriei sociologice - care insista asupra
caracterului contextual-istoric al oricrei definiii, asupra utilizrii termenului
pluralism familial.
n societile (post) moderne se regsesc o pluralitate de structuri/configuraii
familiale, printre care:
cuplul fr descendeni;
concubinajul;
familia monoparental - care poate aprea n urma decesului unui printe,
divorului sau abandonului familial, a adopiei sau a creterii copiilor n
afara cstoriei;
cstoria deschisa - care permite schimbarea partenerului dac aceasta
este n interesul fiecruia i al cuplului;
familia reconstituit - n care partenerii au mai fost cstorii i au
descendeni din mariajele anterioare, la acetia putndu-se aduga proprii
descendeni;
familia reorganizat - alctuit fie din doi parteneri divorai sau vduvi
fr copii, fie din parteneri dintre care (doar) unul are descendeni din
mariaj(e) anterioar(e);
2
Apud STANCIULESCU E. Sociologia educaiei familiale, vol. I.-Iai: Polirom, 1997, pag. 59
3
ALBU E. Manifestri tipice ale devierilor de comportament la elevii preadolesceni. Prevenire i terapie. - Bucureti:
Aramis, 2002, pag.46-47
4
CUZNEOV L. Etica educaiei familiale. Chiinu: CEP ASEM, 2000, pag.99
5
Apud BULGARU M. Sociologie. vol II. Chiinu: Centrul Ed. USM, 2003, pag. 154
6
Apud STANCIULESCU E. Sociologia educaiei familiale, vol. I.-Iai: Polirom, 1997, pag. 26
 celibatul - menaj n care individualitatea se manifest ca persoan
singur, autonom. Pe lng aceste configuraii familiale, n societile
(post)moderne prolifereaz i alte experimene neofamiliale.7
Varietatea formelor familiale deseori este explicat prin opoziia dintre
modelele tradiionale ale familiei i cele care neag cutumele, deoarece n construcia
sferei familiale intervin factori sociali, economici i personali care dizolv frontierele
ce disting anumite tipuri de familie
n cadrul familiei sau grupului familial este necesar s se asigure un echilibru i
armonie ntre membrii ce o compun. Meninerea echilibrului sistemului familial
reprezint un obiectiv prioritar al societii contemporane. Astfel, putem susine c
familia constituie un sistem social format din pri componente interdependente i
interactive.
O schimbare ntr-o parte a sistemului produce modificri n celelalte pri ale
acestuia. Indivizii ce compun sistemul familial interacioneaz i se influeneaz
reciproc dezvoltnd raporturi interumane complexe. Ca i orice alt sistem, ea este
compus i din subsisteme:
subsistemul marital,
subsistemul parental,
subsistemul copiilor
subsistemul bunicilor.
1. Pentru majoritatea oamenilor cele mai multe raspunsuri sunt legate de realitatea
socio-umana. Subiecte precum : prietenia si dragostea, cresterea si educarea copiilor,
succesul in viata, comportamente deviante, intelegerea in familie etc. Aceste
probleme se discuta in toate mediilesociale si segmentele populatiei. Fiecare om are
mai mult sau mai putin o conceptie despre viata de familie, are explicatii, formuleaza
predictii in legatura cu aspectele acesteia. Prin experienta cotidiana se ajunge ca pana
la un punct fiecare om sa devina expert in problemele ridicate de spatiul muncii si a
vietii nemijlocite- functioneaza cunoasterea comuna= sistem de reprezentari,
cunostiinte, explicatii obtinute in mod spontan fara cercetare sistematica si fara
metoda, pe baza activitatilor si contextelor obisnuite. Pe termen lung are loc
confruntarea si ajustarea reprezentarilor si a schemelor explicative in functie de datele
realului. Cercetarile de psihologie sociala si sociologie au dovedit cat de rafinate sunt
strategiile cognitive ale individului obisnuit. Ele imbina observatiile proprii cu
observatii ale semenilor obtinute prin discutii informale, generalizeaza, formuleaza
ipoteze, atribuie cauze, face inferente suficient de sofisticate. Aceste strategii sunt
spontane, incomplete, dar au multe puncte comune cu cunoasterea stiintifica.
1.1 Virtuti ale cunoasterii comune
a) Este suportul cognitiv fundamental pentru comportamentul majoritatii indivizilor(
alegerea partenerilor conjugali, intyemeierea familiilor fara sa fi citit tratate de
sociologie si fac acest lucru inca de la inceputurile familiei). Sociologia familiei nu se
poate dispensa astfel de cunoasterea comuna caci pe baza ei se fac predictii etc. .
b) Pentru investigatiile sistematice de anvergura ale sociologilor, psihologilor,
antropologilor, datele culese prin interviu, chestionarele etc. reprezinta materia prima

7
CIUPERCA C. Cuplul modern - ntre emancipare si disolutie. Alexandria: Ed. TIPOALEX, 2000, pag. 162
pentru constructiile ulterioare, oricat de subtile apar ele in final. Sociologul nu
confunda descrierea si explicarea unui fenomen cu reptrezentarile si interpretarile
subiectilor implicati, practicanti ai lui.
c) Cunoasterea comuna nu trebuie gandita ca ceva omogen, amorf, difuz; ea e
puternic diferntiata pe un coninuum care porneste de la constatari simple, clisee,
prejudecati, pana la observatii si rationamente profunde, explicatii si interpretari
nuantate. In functie de gradul de inteligenta, nivelul de cultura, multitudinea si
varietatea experientelor, socio-culturale, nespecialistii in disciplinele socio-umane au
grade diferite de intelegere ale acestora( romancierii, scriitorii etc.). Avand in vedere
constiinta comuna medie mai ales varfurile sale, cu greu pot fi gasite constatari si
explicatii ale disciplinelor sociologice, care sa nu aiba un corespondent in perimetrul
ei. Diferentele intre cunoasterea comuna si cunoasterea stiinifica in elaborarea
teoriilor este adesea mai degraba de limbaj. In domeniul socio-umanului distanta
dintre cunoasterea comuna si cunoasterea stiintifica este mai mica decat in alte zone
ale cunoasterii.
1.2.Neajunsuri si limite ale cunoasterii comune.Necesitatea demersului stiintific.
1. In descrierea, explicarea si interpretarea structurilor, fenomenelor psiho-sociale
intervine in mare masura subiectivitatea: interese, aspiratii, valori ale unei persoane
sau a unui grup. Subiectivitatea poate deforma perceptia comuna a realitatii. In
anumite imprejurari si pentru anumite date ale realitatii sociale imaginile pot fi
adecvate dar in absenta unui control prin metodele stiintifice, nu sti cand sunt
adecvate si care sunt adecvate. Subiectivitatea nu e exclusa nici in cercetarea
sociologica, dar exista in principiu posibilitatea de a o circumscrie.
2. Chiar daca perceptiile obtinute la nivelul simtului comun ar fi corecte si pertinente,
ele sunt intotdeauna particulare, adica sunt rezultatul unui context specific. Simtul
comun are tendinta de a generaliza si absolutiza constatarile pe marginea unei situatii
specifice la fenomen ca atare ceea ce inseamna ca transfera caracteristicile unui
fragment al realitatii sociale immediate in caracteristici universale. Cunoasterea
stiintifica inseamna cercetare sistematica in care este cuprinsa( pe baza de esantion)
intreaga populatie la care se refera( reprezentativitatea).
3. Cunoasterea comuna cade relativ usor in situatia de a inregistra doar legaturile
aparente intre dimensiuni si factori, si datorita registrului restrans de cazuri cu care
opereaza. Cercetarea stiintifica ia in considerare un complex de variabile pune in
lumina legaturile mai profunde, nesesizabile cu ochiul liber.
4. Cunoasterii comune ii lipseste prcizia. Constatarile sunt formulate in termeni vagi
pentru ca nu se bazeaza pe masurare.
5. O sursa importanta a cunoasterii comune sunt cliseele si stereotipurile sociale-
judecati apreciative care circula cu mare frecventa in anumite medii socio-culturale.
Sunt insusite si aplicate/practicate fara sa fie trecute prin gandirea si experienta
proprie. Aceasta teza e in principiu adevarata dar la intervale mari tinde sa capete o
universalitate. Prin tenta lor generalizatoare si pretentia de a fi judecati universale,
cliseele si stereotipurile sociale au valoare mica de adevar si uneori au proprietati
disfunctionale in relatiile intergrupale si interpersonale.(stereotipuri de rol, de gen, de
etnii, etc.)
1.3.Necesitatea cunoasterii stiintifice.
 Abordarea stiintifica a familiei are in mentalitatea cotidiana o sursa importanta de
inspiratie ce depaseste nivelul acesteia prin asumarea catorva desiderate:
1. Dobandirea de date cat mai exacte despre un ansamblu de dimensiuni ale
fenomenelor, a dinamiocii si a functiilor grupului familial.
2. Surprinderea complexitatii prin tendinta de abordare globala, inclusiv prin comparatii
pe verticala timpului si orizontala spatio-temporala a familiei- ca sa poti face o
tacsonomie, ca sa poti intelege tendintele actuale legate de familie trebuie sa faci
doua comparatii: cum a evoluat familia romana in decursul istoriei, si ce se intampla
acum in lume.
3. Ipotezele, teoriile trebuie sa poata fi verificate, confirmate si prin aceasta sa aiba
puterea predictiva si sa fie utilizate ca baza pentru interventia practica. Datorita
varietatii tendintelor care se manifesta la nivelul mentalitatilor cotidiene familiale,
viata e mult mai grea.
1. Cercetare tiinific, teoretic i aplicativ.
CCD n calitate de instituie de cercetare, are drept scop efectuarea cercetrilor
fundamentale i aplicative n domeniul populaiei, perfecionarea metodologiei de
cercetare.
Direciile principale de cercetare:
Monitorizarea i prognozarea situaiei demografice;
Familia, natalitatea i reproducerea populaiei;
Mortalitatea, sperana de via la natere i sntatea populaiei
mbtrnirea, structura populaiei i fora de munc;
Migraia intern i extern;
Impactul factorilor economici asupra reproducerii populaiei i proceselor
demografice;
Politici socio-demografice
Produsul activitii tiinifice a CCD sunt monografiile tiinifice, articolele n
reviste tiinifice naionale i internaionale, raporturile tiinifice prezentate la
conferine i simpozioane tiinifice; precum i rapoartele analitice (note analitice) cu
privire la situaia demografic a Republicii Moldova, realizate la comanda instituiilor
de stat ale Republicii Moldova i ale structurilor internaionale i regionale interesate;
baza statistic analitic i prognozele demografice analitice.
 Bibliografie

Apud STANCIULESCU E. Sociologia educaiei familiale, vol. I.-Iai: Polirom, 1997, pag. 59

ILU P. Familia - Cunoatere i asisten.- Cluj Napoca: Ed. Argonaut, 1995, pag. 38.

PALADI Gh. ( coord) Familia: Probleme Sociale, Demografice i Psihologice.-Academia de tiine a Moldovei ,
Centrul de Cercetri Medicale i Sociodemografice ale familiei, p.38.

CUZNEOV L. Etica educaiei familiale. Chiinu: CEP ASEM, 2000, pag.99

BULGARU M. Sociologie. vol II. Chiinu: Centrul Ed. USM, 2003, pag. 154