Ministerul Agriculturii, Dezvoltrii Regionale i Mediului

Centrul de Excelen n Horticultur i Tehnologii Agricole

PORTOFOLIU
La disciplina: Relaii valutar financiare
internaionale

aul,2017
 Cuprins:
Relaii valutar financiare internaionale a
Republicii Moldova;
Analiza elementelor principale ale sistemului
international i a cadrului organizrii al
activitii;
Convertabilitatea valutelor i regimul de
schimb;
Formarea cursului de schimb al leului
moldovenesc;
Influena factorilor macroeconomici asupra
cursului de schimb;
Riscul valutar i metodele de protecie
mpotriva lui;
Tendine pe piaa valutar a Republicii
Moldova;
Bursa de valori a Republicii Moldova;
Compensaiile i acordurile de barter;
Garaniile reale: esena i mecanismul de
derulare;
Sursele de date utilizate la elaborarea Balanei
de pli.
1.Relaii valutar-financiare internaionale actuale a
Republicii Moldova
Economia internaional este format din totalitatea economiilor naionale legate ntre ele

printr-un sistem de relaii economice internaionale generate de participarea statelor la diviziunea

internaional a muncii.

Piaa mondial component de baz a economiei internaionale reprezint un sistem

interdependent de segmente economice internaionale n cadrul crora acioneaz mecanismele

economice internaionale pe baza unor reguli i norme adoptate de instituiile economico-financiare

sau uzane internaionale.

Odat cu dinamica crescnd a pieei mondiale, respectiv a segmentelor ei: a comerului

mondial cu mrfuri, comerului internaional cu servicii (numit i comer invizibil), tranzaciilor

valutare, investiiilor internaionale, creditului internaional, n cadrul crora se deruleaz diferite

circuite ale fluxului valutar-financiar internaional, cunosc o dimensiune deosebit de mare i relaiile

valutar-financiare internaionale.

Astfel, n economia mondial s-a constituit i se dezvolt un sistem monetar internaional format

din urmtoarele elemente componente:

a) relaiile valutar-financiare internaionale;

b) mecanismele valutar-financiare internaionale;

c) norme, reglementri i uzane valutar-financiare internaionale;

d) instituii bancar-financiare internaionale.

Aceste componente specifice sistemului monetar internaional s-au format n decursul unei

perioade ndelungate.

n modul prezentat primul element component al sistemului monetar internaional l reprezint

relaiile valutar-financiare internaionale, care reprezint un complex de relaii privite ca fluxuri

valutar-financiare internaionale i la cuantificare apare urmtoarea structur:

1. Relaiile monetare (valutare) internaionale se bazeaz pe o serie de monede naionale

convertibile i credibile, precum si pe unele monede internaionale, n primul rnd, DST i

euro.

2. Relaiile financiare internaionale constau n alocarea definitiv (investiii, ajutoare)

i pe termen lung de fonduri bneti mobilizate din depozite bancare, utilizarea de resurse

disponibile ale diferitelor organisme naionale (case de economii, de pensii, fonduri

mutuale, societi de asigurri) i internaionale (Banca Mondial, FMI, BERD etc.).

3. Relaiile de credit internaionale reprezint mprumuturile comerciale i financiare

care constituie suportul bnesc al tranzaciilor comerciale i de cooperare economic

internaional.

4. Relaiile de pli i garanii internaionale se bazeaz pe sistemul valutar internaional, ele,

asigur derularea schimburilor economice internaionale sub cele mai diferite forme (comerciale,

servicii, credite, investiii), utiliznd tehnici de plat i garantare a pltii consacrate n relaiile

economice internaionale (titluri de credite, acreditive, incaso-uri, ordine de plat, scrisori de garanie

bancar etc.).

Stabilitatea financiar reprezint o condiie cheie pentru funcionarea economiei naionale i poate fi
definit ca o situaie n economie, caracterizat prin lipsa dezechilibrelor ce ar putea cauza o corecie
negativ a pieelor financiare, apariia unei crize financiare sistemice sau incapacitatea instituiilor
financiare de a menine efectuarea uniform a operaiunilor financiare. Stabilitatea financiar se
menine prin reglementri adecvate ale riscurilor actuale i poteniale, prin managementul eficient al
mecanismelor de gestionare i redistribuire a riscurilor i prin asigurarea ncrederii populaiei n sistemul
financiar.

Ca urmare a constituirii CNSF, atribuiile membrilor comitetului au fost stabilite n baza

Memorandumului de nelegere privind meninerea stabilitii financiare din 28 februarie 2011.
Conform prevederilor acestuia, BNM este una din instituiile cheie, responsabile de meninerea
stabilitii sectorului bancar i a instituiilor financiare supravegheate, prin intermediul atribuiilor legale
de care dispune.

Rolul BNM n meninerea stabilitii financiare este unul de importan major, ca urmare a ponderii
semnificative deinute de sectorul bancar n sistemul financiar.
n cadrul BNM atribuiile aferente stabilitii financiare sunt exercitate prin reglementrile emise i
supravegherea prudenial efectuat, prin transmiterea eficient a msurilor de politic monetar i
valutar, precum i prin supravegherea funcionrii sistemelor de pli.
Monitorizarea stabilitii financiare are loc n baza identificrii riscurilor i vulnerabilitilor att la nivel
individual ct i la nivel de sistem, ntru determinarea impactului sistemic al instituiilor aflate sub
supravegherea BNM.
2. Analiza elementelor principale ale sistemului
internaional i a cadrului organizrii al activitii
Sistemul monetar Internaional include urmtoarele elemente:

- cadrul juridic al relaiilor valutar-financiare: normele de drept i reglementrile internaionale

(regimul valutar, condiiile de circulaie a hrtiilor de valoare strine; impozitele pe venituri de la
firmele strine, regimul investiiilor strine etc.); acordurile i conveniile bilaterale (acorduri de
pli, acorduri de credit etc.); acordurile n domeniul valutar-financiar (acordul de creare a
Sistemului Monetar European, acordul de creare a Uniunii Monetare a Africii Centrale .a.);

- instituiile financiar-bancare cu caracter regional i universal. Aici se refer: a) instituiile

valutar-financiare regionale (Fondul European de Cooperare Monetar, Fondul Monetar Arab,
Banca Asiatic de Dezvoltare . a.); b) instituiile valutar-financiare mondiale (Fondul Monetar
Internaional, Banca Mondial, Corporaia Financiar Internaional . a.);

- instrumentele i mecanismele economice de tehnic valutar-financiar, la care se refer: a)

cursul valutar de schimb, care reprezint preul unei uniti monetare exprimat ntr-o alt moned.
Cursul valutar poart denumirea de cotare monetar;

b) mijloacele de plat (valuta, deviziile, unitile de cont internaional);

- piaa valutar-financiar, care include: a) piaa valutar, unde au loc tranzaciile de vnzare-
cumprare de devize (piaa din Londra, Paris, Chicago, Bruxelles, Tokyo . a.); b) piaa financiar sau
piaa de capital, care include: investiiile externe directe de capital (pentru construirea de noi
ntreprinderi); creditele externe, prezentate att la nivel de stat, ct i la nivelul unor firme
particulare; investiiile externe de portofoliu (procurarea pachetului de control al aciunilor n rile
strine).

Sistemul monetar internaional n ultimul centinar a trecut prin trei etape:

Prima etap sistemul etalon aur, care a funcionat din jumtatea secolului XIX pn n prima
jumtate a secolului XX. La aceast etap plile internaionale erau efectuate n aur, care servea ca
instrument de reglare a soldurilor balanelor de pli externe i ca moned de rezerv.

A doua etap sistemul etalon aur-devize, care a funcionat din 1944 pn n 1976. Acest sistem a
fost adoptat n 1944 la Conferina Monetar Internaional de la Bretton-Woods (S.U.A.), care a pus
bazele sistemului monetar actual. n conformitate cu hotrrile acestei Conferine dolarul era
definit n aur, iar guvernul american se angaja s menin paritatea monedei sale, precum i
convertirea ei, n aur.

A treia etap sistemul etalon-devize, care a fost adoptat la Conferina Monetar Internaional de
la Kingston (Jamaica) n 1976. Prin hotrrea acestei Conferine sistemul etalon aur-devize a fost
nlocuit cu sistemul valutar-devize. Aurul a fost eliminat din funcia de etalon monetar internaional.
Acest sistem prevede: demonetizarea definitiv a aurului; reglementarea i introducerea cursurilor
valutare liber fluctuante (ca urmare, raporturile de schimb valutar se modific continuu);
introducerea unei monede artificiale DST (drepturi speciale de tragere),.
3.Convertibilitatea valutelor si regimul de schimb
Convertibilitatea este legata de emisiunea si punerea in circulatie a bancnotelor, pe
langa monedele de aur si argint. In prezent convertibilitatea monetara se defineste ca
fiind insusirea legala a unei monede de a fi schimbata pe o alta moneda fara restrictii in
ce priveste persoana (rezident sau nerezident), in ce priveste suma sau scopul
schimbului.

Ca sens si ca forme de manifestare, convertibilitatea monetara a cunoscut o diversitate

de aspecte strict legate de sistemele monetare in care s-au manifestat. In conditiile
etalonului aur vorbim de o convertibilitate a bancnotei in aur, in contextul etalonului
puterii de cumparare nu mai vorbim de convertibilitatea in aur nici macar a dolarului, ci
doar de convertibilitate valutara.

Fondul Monetar International defineste convertibilitatea monetara valutara ca fiind

desfiintarea restrictiilor si discriminarilor privind platile si transferurile internationale,
evitarea practicilor valutare discriminatorii. Totodata Fondul Monetar International
stabileste o serie de recomandari pentru tarile care doresc sa-si declare moneda
convertibila:

sa aiba o economie care sa asigure necesarul intern de marfuri si sa asigure in

acelasi timp un export satisfacator, cu o structura a preturilor asemanatoare cu cea a
pietei mondiale;

eliminarea controlului preturilor (liberalizarea acestora);

echilibrarea balantei de plati;

crearea unei rezerve valutare capabile sa asigure sustinerea cursului de schimb;

stabilirea unui curs real fundamentat din punct de vedere economic;

limitarea inflatiei si realizarea stabilitatii monetare.

Majoritatea monedelor nationale prezinta inca restrictii fie privind persoana, fie suma, si
din acest punct de vedere avem mai multe tipuri de monede:

monede liber convertibile sau liber utilizabile, o categorie de valute creata prin
decizia Fondului Monetar International din anul 1978, care cuprindea la acea data: dolarul
american, lira sterlina, marca germana, francul francez, yenul, iar in prezent francul
francez si marca germana au fost inlocuite de Euro (). Sunt larg folosite pentru
efectuarea platilor in tranzactiile internationale si larg negociate pe pietele valutare. Se
caracterizeaza prin eliminarea in totalitate a restrictiilor privind utilizarea lor,
convertibilitatea este deplina;

monede cu o convertibilitate externa, adica convertibilitate de cont curent, nu si

pentru transferurile de capital; monedele cu convertibilitate externa se numesc valute
convertibile (129 de tari aveau moneda convertibila in anul 1996);
 monede cu o convertibilitate interna, care prezinta restrictii atat pentru
convertibilitatea de cont curent cat si pentru convertibilitatea transferurilor de capital;

monede neconvertibile, care sunt recunoscute de statul emitent doar in interiorul

granitelor sale. Pot fi utilizate in relatiile de plati internationale numai in cadrul acordurilor
bilaterale, in limitele si conditiile acestora;

monede transferabile (virabile), monede de cont, reprezinta monede care fara a fi

convertibile, pot fi utilizate ca instrument de plata international prin increderea acordata
de catre un grup de state (de exemplu, rubla in cadrul CAER).

Pentru o mai buna intelegere a convertibilitatii valutare, reamintim componentele balantei

de plati potrivit standardelor F.M.I.

Regimul cursurilor de schimb

Alaturi de convertibilitate si balanta de plati, cursul de schimb reflecta pozitia economiei

nationale in cadrul economiei mondiale. Un atribut ce da credibilitate sistemului monetar
national este regimul de curs de schimb.

Regimul cursurilor de schimb poate fi impartit in doua categorii principale: cursuri de

schimb flotante si cursuri de schimb fixe.

Optiunea asupra regimului de schimb se bazeaza pe analiza costuri-avantaje, luandu-se

in considerare mobilitatea factorilor de productie, gradul de deschidere a economiei,
mobilitatea capitalurilor, gradul de diversificare a exportului, orientarea geografica a
comertului, rata inflatiei in tara respectiva fata de rata inflatiei in tarile partenere (pe plan
comercial).

In cazul unui curs de schimb flotant, acesta este determinat liber pe piata, prin
confruntarea cererii cu oferta de valuta, autoritatea monetara nu intervine pe piata
valutara, de fapt nu putem vorbi de politica valutara. Aceasta flotare, numita pura (libera),
este mai mult un model teoretic; in prezent exista 20 de state, intre care S.U.A. si Japonia,
a caror moneda floteaza liber. Experienta istorica ne-a condus catre un alt regim de
flotare, numit flotare administrativa, in cazul caruia autoritatea monetara intervine pe
piata valutara, insa nu este obligata la aceasta interventie.

In cazul unui curs de schimb fix, acesta este mentinut o perioada indelungata de timp si
poate fi modificat in situatii exceptionale. A functionat practic in perioada sistemului
monetar bazat pe etalonul aur (1880-1914).

In prezent, banca centrala determina un curs de schimb oficial fata de un etalon

international (o moneda puternica) si intervine pe piata valutara daca cursul de schimb
de pe piata se indeparteaza de cel oficial. Exista si formula atasarii monedei nationale
fata de un cos valutar de referinta format din mai multe monede puternice, ce are ca
principiu orientarea exportului si importului, a relatiilor comerciale. Asemeni flotarii care
nu este pura, si cursul de schimb fix fluctueaza in cadrul unei limite. Vorbim mai degraba
de un curs de schimb fixat (pegged exchange rate).
4.Formarea cursului de schimb al leului moldovenesc
Leul moldovenesc (codul ISO 4217: MDL) este moneda naional a Republicii Moldova.
Un leu este subdivizat n 100 bani (singular: ban). La moment sunt disponibile bancnote cu
valoarile: 1, 5, 10, 20, 50, 100, 200, 500, 1000 lei i monede de valori: 1 (nu se mai folosesc), 5,
10, 25, 50 bani. Leul a nlocuit cuponul moldovenesc pe 29 noiembrie 1993. Schimbul s-a
realizat dup cursul 1 leu pentru 1000 cupoane. ntre 19181939, cnd Moldova era parte
component a Romniei, leul romnesc circula n aceast zon. Cnd Republica Moldova
fcea parte din URSS, moneda era rubla.
n Regulamentul privind stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc fa de valutele strine (n
continuare Regulament) se utilizeaz noiunile definite n Legea nr.62-XVI din 21 martie 2008 privind
reglementarea valutar. De asemenea, n sensul prezentului Regulament se utilizeaz urmtoarele
noiuni:
a) tranzacie de cumprare /vnzare - orice tranzacie dintre o banc din Republica Moldova (Banca
Naional a Moldovei, banc liceniat) i o persoan juridic (inclusiv alt banc) sau o persoan fizic
n care una dintre pri cumpr sau vinde contra lei moldoveneti o sum ntr-o valut strin, ambele
sume fiind livrate la data valutei negociat i la un curs valutar stabilit;
b) tranzacie de cumprare /vnzare pe piaa valutar intrabancar - tranzacie de cumprare /vnzare
dintre o banc din Republica Moldova (Banca Naional a Moldovei, banc liceniat) i o persoan
juridic (cu excepia altei bnci) sau o persoan fizic;
c) tranzacie de cumprare /vnzare pe piaa valutar interbancar - tranzacie de cumprare /vnzare
dintre o banc din Republica Moldova (Banca Naional a Moldovei, banc liceniat) i o alt banc
(rezident i nerezident);
d) cotarea leului moldovenesc - stabilirea cursului monedei naionale fa de valutele strine.
Noiunile de tranzacie spot,tranzacie forward i tranzacie swap valutar au semnificaiile definite
de Regulamentul privind efectuarea operaiunilor pe piaa valutar interbancar a Republicii Moldova,
aprobat prin Hotrrea Consiliului de administraie al Bncii Naionale a Moldovei nr.8 din 24 ianuarie
2013, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.36-40, art.234.

Prezentul Regulament stabilete:

a) lista valutelor strine fa de care Banca Naional a Moldovei coteaz leul moldovenesc;
b) metoda de determinare a cursului oficial al leului moldovenesc fa de valutele strine;
c) prevederi ce in de difuzarea de ctre Banca Naional a Moldovei bncilor liceniate, publicului larg,
prin diverse mijloace de informare, a cursului oficial al leului moldovenesc fa de valutele strine;
d) modul de raportare de ctre bncile liceniate la Banca Naional a Moldovei a tranzaciilor de
cumprare /vnzare.

Metoda de determinare a cursului oficial al leului moldovenesc

fa de valutele strine

1. Cursul oficial al leului moldovenesc fa de dolarul SUA se determin de ctre Banca Naional a
Moldovei n baza informaiei privind volumele tranzaciilor spot de cumprare /vnzare a dolarilor SUA
contra lei moldoveneti i cursurile valutare aplicate de ctre bncile liceniate i Banca Naional a
Moldovei la tranzaciile n cauz, reflectate n Raportul cu privire la sumele de valut strin cumprate
i vndute de ctre banc contra lei moldoveneti (n continuare - raport).

2. La determinarea cursului oficial al leului moldovenesc fa de dolarul SUA se utilizeaz metoda mediei
aritmetice a mediilor cursurilor preponderente de cumprare i vnzare ponderate la volumul
tranzaciilor spot de cumprare /vnzare efectuate pe piaa valutar interbancar i cea intrabancar ale
Republicii Moldova ntre orele 12.30 a zilei lucrtoare precedente i 12.30 a zilei de raportare. Pentru
zilele de smbt declarate lucrtoare prin hotrre de Guvern, tranzaciile de cumprare/vnzare din
ziua respectiv se vor include n raportul din urmtoarea zi lucrtoare.

3. Raportul se ntocmete de ctre bncile liceniate i Banca Naional a Moldovei n conformitate cu

formularul i modul de ntocmire a acestuia, specificate n anexa nr.2 la prezentul Regulament, i va
include informaia privind tranzaciile de cumprare/vnzare indiferent de tipul acestora (spot, forward,
swap valutar etc.). Bncile liceniate prezint Bncii Naionale a Moldovei raportul n cauz n fiecare zi
lucrtoare de la ora 12:30 pn la ora 15:00.

31. Bncile liceniate prezint Bncii Naionale a Moldovei raportul prin intermediul Sistemului
automatizat de pli interbancare.

32. n cazul n care au fost depistate erori n raportul prezentat n ziua lucrtoare curent, banca este
obligat s transmit raportul repetat cu corectrile de rigoare pn la ora 15:45 a zilei lucrtoare
curente.

33. n cazul n care au fost depistate erori (de ctre Banca Naional a Moldovei sau de ctre banca
liceniat) n raportul ale crui date au fost incluse deja n calculul cursului oficial, banca este obligat s
transmit raportul repetat cu corectrile de rigoare prin intermediul Sistemului automatizat de pli
interbancare n termen de cel mult 3 zile lucrtoare dup ce acestea au fost depistate. Concomitent,
banca este obligat s transmit i un mesaj, la adresa electronic indicat de Banca Naional a
Moldovei n Normele tehnice de ntocmire a rapoartelor electronice, prin care va informa Banca
Naional a Moldovei despre transmiterea repetat a raportului i explicaia pe marginea erorilor
depistate. Mesajul va conine obligatoriu numele, prenumele i numrul de telefon al persoanei
responsabile.

4. n cazul n care raportul din ziua lucrtoare curent a fost prezentat dup ora 15:00 sau raportul
repetat dup ora 15:45, informaia din raport va fi exclus din calculul cursului oficial.

5. Cursul oficial al leului moldovenesc fa de valuta strin, alta dect dolarul SUA, se determin n baza
cursului oficial al leului moldovenesc fa de dolarul SUA multiplicat la cross-cursul valutei strine
respective fa de dolarul SUA stabilit pe piaa internaional la ora 14:00 ora Chiinului.

6. Sursa de baz utilizat pentru preluarea informaiei privind cross-cursurile valutelor strine fa de
dolarul SUA n vederea stabilirii cursului oficial al leului moldovenesc fa de valutele strine respective
este sistemul informaional Bloomberg, alternativ sistemul informaional Reuters. n cazul n care
cursurile valutare pe pia internaional nu sunt accesibile, la calcularea cursului oficial al leului
moldovenesc se utilizeaz cursurile valutare disponibile din alte surse sigure (de exemplu, cursurile
valutare stabilite de ctre bncile centrale ale statelor respective, cursurile de fixing stabilite la bursele
valutare ale statelor respective etc.).

7. Cursul oficial al leului moldovenesc fa de dolarul SUA se determin automat n conformitate cu

prevederile pct.6 i pct.7 i se stocheaz n sistemul informaional al Bncii Naionale a Moldovei.

8. Cursul oficial al leului moldovenesc se determin de ctre Banca Naional a Moldovei cu patru semne
zecimale.
 5.Influena factorilor macroeconomici asupra
cursului de schimb
Fiecare trader care i desfoar activitatea pe piaa FOREX s-a ntrebat, mai devreme
sau mai trziu, care sunt factorii care influeneaz cursul valutar. De fapt, principalul scop al
unui trader pe piaa FOREX este s cumpere valut la un pre mai mic i s o vnd la unul
mai mare, respectiv, profitul traderului este dat anume de diferena dintre preul de
cumprare-vnzare a unei anumite pariti valutare. Din acest motiv, ar trebui s tim exact
care sunt factorii care influeneaz formarea cursului valutar pe piaa Forex:

1. Stabilitatea politic i performanele economice

Investitorii urmresc s-i investeasc banii n rile stabile din punct de vedere economic i
politic. Astfel, statele care ndeplinesc aceste criterii pozitive vor atrage mai multe resurse
spre deosebire de acele state n care riscurile politico-economice sunt nalte. Tulburrile
politice pot determina o scdere a ncrederii ntr-o anumit valut, respectiv, o realocare a
capitalurilor de la aceste valute ctre cele ale statelor mai stabile din punct de vedere
politico-economic. Exist numeroase exemple prin care se poate urmri n practic modul
n care instabilitatea i incertitudinea politic conduce la deprecierea monedei naionale.

2. Condiiile comerciale

Dac preurile de export al unui stat cresc ntr-o msur mai mare dect cele de import, se
consider c condiiile comerciale ale statului s-au mbuntit. Ameliorarea condiiilor
comerciale ale unui stat este un indicator al creterii volumului exporturilor naionale.
Respectiv, acest lucru se reflect ntr-o cretere a veniturilor din export, genernd o cerere
mai larg de moned naional , fapt care determin aprecierea valutei. Opusul este
reciproc valabil, soldnd n deprecierea monedei naionale.

3. Aciunile speculative

Activitile speculative din partea traderilor exercit de asemenea o anumit influen

asupra procesului de stabilire a cursului valutar. Dac o anumit valut ncepe s se
deprecieze, traderii vor dori s scape de ea n timp scurt, deschiznd poziii short pe
aceasta. Din contra, atunci cnd se urmrete o dinamica ascendent a cotaiei, traderii vor
ncerca s-o cumpere pentru a o vinde ulterior la un pre mai mare.

4. Diferenialul ratei dobnzii

Exist o puternic corelaie ntre ratele dobnzii, inflaie i ratele de schimb, iar manipularea
dobnzii de ctre Bancile Centrale va exercita influene i asupra inflaiei i cursului de
schimb. O rat nalt a dobnzii este mai atractiv pentru capitalul strin i genereaz o
mrire a cursului de schimb. n cazul opus, ratele sczute ale dobnzii tind s duc la
deprecierea valutei naionale.

5. Cauzele Force Major

n rndul situaiilor de for major se ncadreaz catastrofele naturale i fenomenele care

nu depind de un stat sau altul (furtun, uragan, cutremur etc). Cel mai des, atunci cnd un
astfel de fenomen afecteaz un stat, moneda naional tinde s se deprecieze n raport cu
celelalte valute. Respectiv, se va diminua i cerea de astfel de valute din partea traderilor i
 investitorilor strini. Aceast depreciere poate fi de scurt durat sau poate continua timp
de o perioad ndelungat dac daunele produse au afectat puternic indicatorii
macroeconomici ai rii.

6. Datoria public

Datoriile publice nalte apar atunci cnd cheltuielile publice naionale depesc veniturile
bugetului statului. ns, pentru investitorii externi, statele cu mari datorii publice tind s fie
mai puin atractive, dat fiind c datoriile mari ncurajeaz inflaia. n cel mai ru caz,
guvernul poate printa bani ex nihilo pentru a acoperi aceast gaur bugetar, ns printarea
de bani fr acoperire genereaz automat inflaie.

7. Fluxul de capital

n acest caz, lucrurile sunt pe ct se poate de simple: dac cerea de active strine, credite
bancare sau alte instrumente financiare crete, va crete i preul valutei strine (aceasta
se va aprecia). Altfel zis, dac tot mai muli investitori strini hotrsc s investeasc n
piaa naional, ar trebui s v ateptai la o apreciere a monedei naionale.

8. Deficitul contului curent

Deficitul contului curent arat c cheltuielile statului cu comerul extern sunt mai mari dect
veniturile, respectiv, acesta va mprumuta capital strin pentru a acoperi acest deficit. Altfel
zis, atunci cnd importurile sunt mai mari dect exporturile, statul va obine o cantitate mai
mic de valut strin prin vnzarea bunurilor de export, insuficient pentru a acoperi plata
bunurilor de import. Excesul de cerere de valut strin va diminua rata de schimb pn
cnd serviciile i bunurile naionale nu vor deveni suficient de ieftine pentru strini, iar
activele strine prea scumpe pentru a genera vnzri n interesele naionale.

9. Politica Bncii Centrale

Pe lng modificarea ratelor dobnzii, care constituie principalul instrument al politicii

monetare, Banca Central poate influena dinamica cursului valutar prin msurile de politic
monetar adoptate ntre care se se numr:

Emisiile de mijloace monetare fr acoperire

Interveniile valutare
Operaiuni pe piaa financiar

10. Diferenialul de inflaie

De regul, statele care au o rat redus a inflaiei tind s aib o valut mai puternic,
ntruct puterea de cumprare a acesteia este n cretere n raport alte valute. n statele n
care exist o inflaie ridicat, de obicei, urmrim o depreciere a monedei naionale n raport
cu valutele partenerilor comerciali.
6.Riscul valutar si metodele de protecie n potriva lui
Daca existenta riscului valutar este certa n conditiile actuale, se pune problema
limitarii pierderilor pe care le-ar putea produce evolutia cursului de schimb, respectiv
problema acoperirii riscului valutar . n scopul protejarii mpotriva riscului valutar au
fost dezvoltate o serie de metode care se pot grupa in doua mari categorii:

Metode de acoperire interna sau contractuale - n aceasta categorie se

includ acele tehnici pe care firma le poate initia si derula ca urmare a propriei
activitati;

Metode de acoperire externa sau extracontractuala - n care initierea si

derularea lor necesita colaborarea cu o institutie specializata, de regula o
banca.

Tehnicile de acoperire intema cuprind o gama foarte larga de actiuni pe care le

pot initia firmele in scopul prevenirii si atenuarii riscului valutar nca din faza ntocmirii
contractelor de import/export prin introducerea unor clauze contractuale cu privire la
moneda de contract sau la pretul marfii. Principalele modalitati de acoperire interna sunt:

- clauzele valutare;

- alegerea monedei de contract;

- includerea n pret a unei marje asiguratorii;

- sincronizarea ncasarilor si platilor n aceeasi valuta;

- anticipari si ntarzieri n efectuarea platilor si ncasarilor;

- derularea corecta si operativa a contractului de vnzare

internationala.

Managementul riscului valutar utilizeaza n ultimii ani instumente financiare noi

care se tranzactioneaza pe piete specializate. Printre metodele extracontractuale se
numara:

- contracte forward;

- contracte de swap valutar;

- contracte futures pe valute;

7.Tendine pe piata valutar a Republicii Moldova
Evoluia cursurilor unicul produs pe piaa valutara n Moldova, ce
demonstreaz n mod clar dinamica de schimbare a cursului pentru o perioad
aleas.

Produsul este util celor:

care monitorizeaz schimbrile ratelor valutare de-a lungul timpului
ale cror activiti sunt direct legate de valut strin
care prognozeaz n continuare ratele de schimb pe baza datelor disponibile
care sunt n cutarea unei bnci de ncredere sau a unei oferte optimale de
moment.

Perioada cointeresat:
Oricare dintre reprezentate bncile n Moldova i punctele de schimb valutar
Cele mai populare valute.
Un grafic care arat evoluia ilustrativ a cursului valutar
Date exacte fr eror.

n cazul n care activitatea dvs. este direct legat de valuta strin, i dorii s
obinei informaii complete exacte despre evoluia cursului, adaug la bara de
marcaje aceast pagin. Convertor valutar in Chisinau
Tendina de depreciere a monedelor naionale fa de dolarul SUA, n anul 2014, a
purtat un caracter regional, inclusiv pe fondul ntririi poziiei dolarului SUA pe pieele
internaionale ca urmare a relansrii economice nregistrat de SUA. Astfel, fa de
aceast moned s-au depreciat i euro cu 13.1%, leul romnesc 13.6%, zlotul
polonez cu 17.5%, forintul ungar cu 19.9%, rubla bielorus cu 15.4%, tenghe
kazah cu 18.7%, dramul armenesc cu 17.6%, somul kirghiz cu 19.4%, somul uzbek
cu 10%, etc.
n acelai timp, pe parcursul anului 2014 fa de dolarul SUA s-au depreciat n proporii
mai mari hrivna ucrainean - cu 92.0% i rubla ruseasc cu 72.5%.
Presiunile de depreciere asupra monedei naionale continu s se menin i n 2015.
Potrivit ultimelor date, comparativ cu finele anului 2014, moneda naional s-a
depreciat cu 25.5% fa de dolarul SUA i cu 17.8% fa de euro.
Moldova este o ar mic, cu o economie slab. Aici, pe de o parte e important cursul
valutar flexibil, deoarece leul slab presupune un import scump i un export relativ de
succes. Dar e bine s se ajung la o medie acceptabil n aceast privin. Din punctul de
vedere al completrii veniturilor la buget, devalorizarea leului poate fi un lucru
interesant, dar asta nseamn n primul rnd inflaie. Iar lupta cu acest fenomen este
foarte anevoioas, a remarcat interlocutoarea.
8.Bursa de valori a Republicii Moldova
Bursa de Valori a Moldovei (BVM) este o burs de valori din Chiinu, Republica
Moldova. Ea a fost fondat n decembrie 1994, ca societate pe aciuni de tip nchis.
Primele negocieri la burs au avut loc la 26 iunie 1995.
Bursa de Valori a Moldovei a fost fondat n luna decembrie 1994, n baza Legii cu
privire la circulaia valorilor mobiliare i bursele de valori. La crearea bursei au participat
34 de fondatori - participani profesioniti la piaa valorilor mobiliare. Primele negocieri
au avut loc la 26 iunie 1995, considerat ziua de "natere" a Bursei de Valori a
Moldovei.
ncepnd cu luna mai 1995 BVM este membru activ al Federaiei Burselor Euro-Asiatice
(FEAS), creat n 1995 la iniiativa Bursei de Valori din Istanbul.
Din luna iulie 2008 BVM face parte din Asociaia Internaional a Burselor CSI, asociaie
fondat la Moscova n anul 2000 cu scopul de a coordona eforturile n ceea ce privete
dezvoltarea pieelor financiare din fiecare stat n corespundere cu standardele internaionale.
Organul suprem de conducere al Bursei este Adunarea generala a Acionarilor. n perioada
dintre adunrile generale, administrarea reglementat i eficient a Bursei este efectuat de
Consiliul Bursei constituit din 18 persoane alese pe un termen de patru ani. Controlul activitii
economico-financiare a BVM este desfurat de ctre Comisia de Cenzori a Bursei, care se
subordoneaz numai adunrii generale a acionarilor. Realizarea eficient a obiectivelor Bursei
este asigurat de Preedintele Bursei. Activitatea Bursei este realizat nemijlocit de
Departamentele acesteia, ele efectund funcii clar determinate n baza propriilor regulamente
privind organizarea i funcionarea, aprobate de Preedintele Bursei. n prezent n cadrul Bursei
i desfoar activitatea urmtoarele departamente:

Departamentul Listing, Marketing si Cotare

Departamentul Clearing i Decontri
Departamentul pentru Supravegherea Pieei
Departamentul Sistemul Electronic
Nivelul I de cotare

Banca de Economii
Banca Social
Investprivatbank (delisting din 01.07.2009)
Mobiasbanc
Moldindconbank
Moldova Agroindbank
Efes Vitanta Moldova Brewery
EuroCreditBanc (delisting din 01.07.2008)
Victoriabank
Unibank
Nivelul II de cotare

Basarabia Nord (delisting din 08.06.2012)

IPTEH
Moldpresa (delisting din 01.10.2009)
Produse Cerealiere (delisting din 22.04.2009)
Universcom (delisting din 01.07.2010)
DAAC-Hermes (delisting din 09.01.2012)
Floarea-Soarelui
Supraten (delisting din 01.07.2013)
9. Compensaiile si acordurile de barter
In sens restrans, contrapartida include acele tranzactii in care se impune contractual o
legatura, o conditionare intre fluxurile de export si cele de import,
respectiv compensatiile (barter) si operatiunile paralele (cumparari legate si buy back).

La extinderea operatiunilor in contrapartida au contribuit:

factori de ordin conjunctural:

- penuria de resurse valutare

- modificarile semnificative ale cursurilor valutare (riscuri valutare)

- datoria externa

- deficite importante in balantele de plati

- cresterea pretului energiei si a materiilor prime in anii `70

factori de ordin tehnic:

- operatiunile combinate pot fi utilizate ca modalitate facila si eficienta de

diminuare a unor surplusuri fara a practica preturi reduse

- se reduce efectul cresterii preturilor provocate de inflatie

- sunt utilizate pentru suplimentarea tranzactiilor de vanzare-cumparare.

a. COMPENSATIILE

DEFINITIE: Compensatiile sunt schimburi de marfa contra marfa, fara interventia mijloacelor
de plata.

Caracteristici:

- partizile de marfuri de export si de import nu se platesc in valuta, ci se

compenseaza reciproc;

- compensatia este, de regula, integrala;

- baza juridica a operatiunii o constituie un singur contract.

Clasificarea compensatiilor:

In functie de obiectul lor:

- compensatii particulare (cand se refera la schimbul de marfuri fizice)

- compensatii globale (cand servesc schimbul de bunuri si servicii)

In functie de numarul partenerilor:

- compensatii simple (intre 2 parteneri)

 - compensatii largite (cate 2 parteneri din tara de export, respectiv de import)

- compensatii triunghiulare

- compensatii in lant

In functie de nivelul la care sunt reglementate:

- compensatii interfirme

- compensatii interguvernamentale

a1) Operatiunile de barter

DEFINITIE: Barterul este o compensatie particulara, care se realizeaza intre firme din 2 tari,
fiecare partener aparand atat in calitate de exportator, cat si de importator, valorile celor 2
partizi de marfuri sunt egale, compensandu-se reciproc.

Particularitatile tranzactiilor de barter:

- schimbul de marfuri se realizeaza pe baza unui singur contract, care contine

prevederi referitoare la ambele fluxuri de marfuri;

- marfurile care fac obiectul schimbului nu se factureaza in devize convertibile

si deci nu are loc un transfer valutar;

- schimbul de marfuri are loc simultan sau la intervale foarte scurte de timp.

O varianta a barterului este compensarea (compensation). Presupune ca firma exportatoare

sa livreze produsele sale intr-o tara straina si accepta sa fie platita in natura intr-o perioada
ulterioara. Operatiunea se bazeaza tot pe un singur contract incheiat intre cele 2 firme, care
include clauza de compensatie, prin care se prevede ca marfurile importate in tara B sunt
compensate printr-un export de valoare egala in tara A. Desi marfurile sunt evaluate si
facturate in valuta, nu are loc un transfer valutar efectiv, ci numai un schimb de documente.
Poate apare un risc important pentru partenerul care face primul livrarea. Partenerul care
livreaza primul marfa, pentru a se pune la adapost de riscul nelivrarii contrapartizii:

- poate solicita o scrisoare de garantie bancara

- poate recurge la expedierea marfii pe adresa unui tert, care o elibereaza

numai dupa ce partenerul face dovada livrarii propriei partizi.

Se pot realiza compensatii prin divizarea partizilor de marfa in loturi care se livreaza esalonat
intr-o perioada determinata de timp, diminuandu-se riscul nelivrarii marfurilor in
contrapartida.

In categoria operatiunilor de barter, intr-un sens mai larg se includ:

compensatiile largite

Se incheie cu participarea a 2 sau mai multi parteneri din fiecare tara, atat ca parteneri de
export, cat si de import. Partizii de marfuri de export/import se compenseaza integral in
natura, marfurile circula intre cele 2 tari, iar decontarile se fac in interiorul fiecareia dintre
acestea intre partenerii care apar in calitate de vanzatori si cumparatori atat in relatiile
externe cat si in cele interne.
10.Garaniile reale: esena si mecanismul de
derulare
Totalitatea operaiunilor pe care le efectueaz banca n folosul clienilor pot fi
clasificate n 3 categorii avnd la baz funciile principale ale bncii:
Serviciile de finanare a necesitilor de resurse ale clienilor operaiuni de
creditare;
Serviciile de acumulare a resurselor prin acordarea clienilor a posibilitilor de
economisire a excedentelor de lichiditi operaiuni de depozitare;
Serviciile de transfer de fonduri n interesul clienilor sau interes propriu.
Actualmente operaiunile bancare au obinut o vast diversificare datorit dezvoltrii
pieei financiare i sub influena mai multor cauze:
Informatizarea pieei financiare care permite bncii s acorde clientului diferite
servicii necesare acestuia care sunt mai convenabile n funcie de costul i
perioada de efectuare;
Creterea ncrederii clienilor n banc care are la baz garaniile acordate prin
legislaie de ctre organele de supraveghere bancar care confer clienilor
anumite drepturi i impune bncii anumite obligaii fa de clieni;
Internaionalizarea pieei financiare care face ca clienii s cear de la banc
efectuarea diferitor servicii de transfer pe plan internaional sau servicii de
garantare a plilor, de gestiune a patrimoniului;
Are loc interconexiunea dintre piaa bancar i cea bursier care a condus la
apariia diferitor servicii noi prestate de ctre banc clienilor.
Diversificarea operaiunilor bancare are la baz studierea de ctre banc a cerinelor
i necesitilor clienilor, elaborarea i promovarea produselor care satisfac acestei
necesiti precum i extinderea relaiilor existente ntre banc i clientela ei fidel.
Actualmente diversificarea operaiunilor bancare se efectueaz pe urmtoarele direcii:
Promovarea metodelor noi de finanare prin implementarea unor produse noi din
domeniul creditrii.
Servicii bancare ce stau n afara poziiei bilanului bancar (operaiuni
extrabilaniere), care sunt compuse din doua largi categorii:
Operaiuni de comision.
Operaiuni privind obligaii anticipate sau condiionate.
Activiti din sfera afacerilor internaionale.
Servicii de sprijinire a afacerilor.
Servicii de iniiere i angajare n sfera pieii de capital.
n funcie de tipul clientului serviciile acordate de ctre banc pot fi clasificate n:
Servicii acordate persoanelor fizice;
Servicii acordate persoanelor juridice.
Etapele relaiei banc-client:
Iniierea relaiilor dintre banc i client care se concretizeaz n urmtoarele:
banca determin necesitile reale ale clientului n servicii bancare i
corespunztor n baza acestora elaboreaz produse corespunztoare i pentru a
le vinde ea se ocup de promovarea acestor produse pe pia aducnd la
cunotina clienilor despre existena acestor produse;
Oformarea relaiilor dintre banc-client care se concretizeaz n ncheierea
contractului n care se indic toate drepturile i obligaiile bncii fa de client i
totodat se indic responsabilitile clientului fa de banc(dreptul la informaie,
dreptul pentru obinerea dobnzii pentru resursele din cont, dreptul la retragerea
resurselor din cont, dreptul la finanarea necesitilor);
Meninerea i consolidarea relaiilor aprute ntre banc-client care presupune
diversificarea serviciilor acordate de ctre banc clientului, renegocierea
dobnzilor i comisioanelor calculate, stabilirea anumitor faciliti;
ncheierea relaiilor dintre banc-client care poate avea loc din iniiativa clientului
prin depunerea unei cereri la banc sau din iniiativa bncii n cazul n care
banca nu-l mai dorete ca client pe acesta.
Pe parcursul existenei relaiilor dintre banc-client, banca trebuie s respecte anumite
obligaii fa de client, avnd i anumite drepturi.
Obligaiile bncii:
S efectueze operaiile cerute de client n volumul, termenul i condiiile indicate
de acesta;
S onoreze orice plat cerut de ctre client n limita soldului contului acestuia i
s scrie n cont toate sumele ncasate de client;
S elibereze clientului extrasul din contul su la finele perioadei de gestiune sau
la cererea clientului;
S restituie resursele depuse la banc la cerina clientului n modul convenit sau
conform cerinelor sta1bilite n contract;
S gestioneze resursele clientului ct mai convenabil pentru a putea face fa
cerinelor de lichiditi din partea clienilor bncii.
Drepturile bncii sunt:
S perceap plat sub form de comision pentru serviciile prestate clientului care
va fi utilizat pentru remunerarea muncii i a altor cheltuieli operaionale ale
bncii;
S nscrie n conturi i s calculeze dobnzi n funcie de tipul i regimul contului;
S utilizeze resursele clientului n modul n care consider ea c este mai
avantajos;
S cear de la client anumite forme de garanii pentru acoperirea riscului aferent
clientului respectiv n special n relaiile de creditare;
Etica bancar presupune un sistem de reguli i norme de conduit a personalului
bancar att vizavi de colectivul de munc ct i fa de clienii bncii.
11.Sursele de date utilizate la laborarea Balanei
de plti
Balanta de Plati este un document contabil ce prezinta intr-o forma scurta
registrul tranzactiilor economice duse la capat intre rezidentii unei tari si cei
din restul lumii in timpul unei perioade de timp determinate care este
normal de un an. Vom utiliza aici specificatiile celui de-al Cincilea Manual al
Balantei de Plati elaborat de FMI, care sunt cele utilizate cu mai mare sau
mai putina fidelitate de majoritatea tarilor.
Tarile europene urmeaza normele FMI cu unele norme aditionale specifice
care permit elaborarea unei balante de catre Banca Centrala Europeana.
BCE defineste Balanta de Plati ca "statistica ce culege, cu diferentele
respective, tranzactiile transfrontaliere in timpul perioadei la care se refera,
lunar, trimestrial sau anual."
In abordarea pentru prima data a temei Balantei de Plati, trebuie
clarificat ca toate tranzactiile economice vor determina doua pozitii in
balanta, una in coloana veniturilor si una in cea a platilor, una pentru
valoarea marfurilor, serviciilor si titlurilor de credit care s-au dat, alta pentru
contrapartida in bani, in credite sau in bunuri sau servicii.
De aceea suma celor doua coloane ale balantei este intotdeauna aceeasi,
soldul Balantei de Plati este intotdeauna nul, balanta este intotdeauna in
echilibru. Cand se vorbeste de deficit si excedent in Balanta de Plati se
face referire numai la unele din conturile sale sau la sub-balante.
Tranzactiile se ordoneaza in trei mari rubrici: contul curent, contul de
capital si contul financiar.
Contul curent se divide in patru balante de baza: bunuri, servicii, venituri
si transferuri.
Balanta de bunuri, numita si de marfuri, foloseste ca sursa de informatii
elementare pentru datele statistice culese si elaborate de Departamentul
Vamal de la Agentia de Stat din administratia Fiscala, desi le elaboreaza
din nou cu ajustarile de rigoare.
De exemplu, importurile din Balanta de Plati trebuie sa apara cu valoare
FOB in loc de CIF, dupa cum le elaboreaza Departamentul Vamal. Preturile
FOB (Free On Board) se diferentiaza de preturile CIF (Cost, Insurance and
Freight) pentru ca ultimele includ navlul si asigurarile. Normal, in
elaborarea Balantei de Plati, navlul si asigurarile trebuie contabilizate ca
servicii si nu ca marfuri.
Balanta serviciilor include urmatoarele concepte: turism si calatorii,
transporturi, comunicatii, constructii, asigurari, servicii financiare,
informatice, culturale si recreative inchiriate companiilor, persoanelor,
guvernului, regalitatii si veniturilor proprietatii imateriale. In realitate, in
Spania, aproape toata suma serviciilor se datoreaza turismului
In contul de venituri, intrarile sunt veniturile percepute de proprietarii
factorilor (munca sau capital) spanioli angajati in exterior, in timp ce platile
sunt veniturile trimise proprietarilor straini de factori de productie (munca
sau capital) angajati in tara noastra. Veniturile din munca sunt remuneratiile
lucratorilor frontalieri, sezonieri sau temporari. Este o rubrica in care
informatia ce se obtine nu va fi niciodata foarte precisa, si pentru ca multe
venituri mici nu se declara, o parte din totalul veniturilor se va cheltui in tara
de origine.
In elaborarea contului de transferuri curente principala dificultate este sa
se faca distinctie intre ce transferuri sunt curente si care sunt de capital. Ca
transferuri curente apar transferurile de emigranti, impozitele, prestatiile si
cotizatiile la Asigurarile sociale, donatiile destinate achizitiei bunurilor de
consum, retributiile personalului ce presteaza servicii in afara, in programe
de intrajutorare, pensii alimentare, mosteniri, premii literare, artistice,
stiintifice si altele, premii ale jocurilor de noroc, cotizatii la asociatiile de
binefacere, de recreere, culturale, stiintifice si sportive, etc.
Contul de capital spaniol ia in pincipal transferurile de capital ale
administratiilor publice cu Uniunea Europeana, adica transferurile fondurilor
de coeziune, FEDER si FEOGA. Alte partide mai mici procedeaza la
instrainarea sau achizitia activelor imateriale neproduse sau prin lichidarea
patrimoniului emigrantilor.
Contul financiar este impartit in cinci balante: investitii directe,
investitii de portofoliu, investitii financiare, alte investitii si tipuri de
rezerve.
Investitiile directe sunt cele in care investitorul este ghidat dupa
obiectivul obtinerii unei rentabilitati permanente si influentei in
organele directive ale intreprinderii investitoare.