Grup Scolar

George Baritiu
LIVADA
Judeul Satu Mare

Lucrare de specialitate
pentru certificarea competenelor profesionale n vederea
obinerii certificatului de calificare profesional nivel 3

Calificarea:
Tehnician in industria textila

Coordonator:
Prof. Popa Camelia

Elev: COSMA RACSAN

Clasa a XIV seral textile

~~ Promoia 2011-2012 ~~
 TEMA PROIECTULUI

ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE PENTRU

PRODUSUL BLUZA PENTRU BARBATI
 Planul proiectului

Cap.1. Argument
1.1.Schita modelului
1.2.Descrierea modelului
1.3.Detalierea produsului
Cap.2. Proiectarea documentatiei tehnice
2.1.Descrierea tehnica a produsului
2.2.Materiale de baza si auxiliare
2.3.Construirea tiparului clasic
2.4.Transformarea tiparului clasic in model
2.5.Construirea sabloanelor
2.6.Pregatirea materialelor pentru croit
2.6.1.Croirea materialelor
2.7.Elaborarea incadrarii sabloanelor
2.7.1.Calculul necesarului de material si calculul normei de consum
2.8.Procesul tehnologic de confectionare
2.9.Dimensiunile produsului finit
Cap.3.Norme tehnice ale securitatii muncii si masuri de prevenire si stingere a incendiilor

Bibliografie
Anexe
 Cap.1 Argument

Imbracamintea actuala exprima nivelul tehnic in vestimentatia omului. Indeplinind

functiile estetice si utile,imbracamintea exprima nevoile materiale si spirituale ale societatii.
In afara de nevoia de protejare a corpului impotriva intemperiilor vremii,crearea
vestimentatiei a avut si scopul de modificare si infrumusetare a corpului omenesc.
In diferite etape istorice ale societatii imbracamintea s-a deosebit prin stil,acesta
devenind expresia artistica unitara a unei anumite epoci.
Ca o necesitate absoluta imbracamintea actuala trebuie sa asigure omului comoditate
in folosinta , o linie moderna si sa reflecte tonul imbracamintei contemporane. Pe plan economic
trebuie sa aiba simplitate in confectionare , sa fi placuta la purtare si sa aiba un pret cat mai
redus. Moda este un fenomen social care se manifesta in diverse domenii ale vietii. Moda
imbracamintei este folosita de om zilnic in toate imprejurarile in care se afla. Omul este
preocupat continuu de a se imbraca modern si elegant.
Moda inseamna echilibrarea gustului personal cu cel unanim acceptat, inseamna a
adopta intr-o nota personala ceea ce practica dovedeste corespunzator cu gustul si preferintele
timpului, arta de a alege, dintre elementele invariabile, pe cele ce se armonizeaza cu
personalitatea fiecaruia, la locul potrivit, la timpul potrivit.

Spre deosebire de stil care defineste fie o schema formala,fie un curent artistic si se
modifica lent,moda reprezinta succesiunea rapida deseori unilaterala a unor forme artistice,a
caror principala calitate este noutatea.
In general,viata modei cunoaste doua etape:
-crearea unui nou prototip,care aduce o nota noua de fantezie
-patrunderea prototipului pe scara larga cu tendinta de egalizare sociala
Schimbarea modei intervine in momentul in care apare o generalizare in timp si
spatiu,ceea ce duce la pierderea prospetimii si a individualitatii.Incadrarea in moda a unui
produs trebuie sa tina seama de o anumita masura, punand in evidenta personalitatea,fara a se
exagera.Deci,fiecare ne alegem imbracamintea tinand cont de silueta, varsta,sex,stil personal.
Moda este elaborata de mari creatori de moda si este specifica fiecarei natiuni tinand
cont de specificul,temperamentul si gustul populatiei respective.
Pe langa crearea de modele cat mai variate se impune crearea de noi
sortimente,diversificate pe sex si varsta , insistandu-se pe o varietate mai indrazneata pentru
tineret.
Produsele de imbracaminte se deosebesc si prin linia de croiala,prin culoare,prin
diversificarea accesoriilor si modalitatea de executie.
Rolul imbracamintei de a infrumuseta corpul omenesc se realizeaza prin corectarea
anumitor asimetrii ale acestuia,alegerea materialului, a desenului si a modelului celui mai
avantajos siluetei respective.
In consecinta, creatia este un proces amplu a carui finalitate o reprezinta noile produse
acceptata de piata de desfacere.
n perioada actual, cerinele utilizatorilor de mbrcminte sufer schimbri importante,
ca de exemplu:
 orientarea spre o mbrcminte cu grad ridicat de funcionalitate(confortabil, lejer,
uor de ntreinut);
un accent deosebit pe cerinele de ordin cultural, ca manifestare aapartenenei la un
anumit grup sociocultural, sau a respectrii unor tradiii sau tabuuri;
orientarea spre raportul calitate pre, ca o consecin a faptului cse dorete o mare
varietate de produse, la un pre unitar sczut.

Modelul propus a fi realizat in acest proiect este bluza pentru barbati.

 Cap 1.2 Descrierea modelului

Bluza pentru barbati este un produs de imbracaminte care se poarta peste pantalon fiind folosita
in general in anotimpurile calduroase. Bluza este alcatuita din urmatoarele detalii principale: fata,
spate, maneci si guler. Fata si spatele sunt drepte, fata fiind prevazuta cu un buzunar la nivelul
bustului in partea stanga. Gulerul este un model cu colt care se rasfrange impreuna cu reverele
peste piepti, iar maneca este scurta.
Inchiderea se realizeaza prin butoniere si nasturi ( cinci butoniere).

Cap 1.3 Detalierea produsului.

Fusta mea este compusa din urmatoarele detalii:

-fa
-spate
-guler
-maneca
-bizet
-buzunar
 Cap2 Proiectarea documentaiei tehnice

Elaborarea documentaiei tehnice ncepe cu activiti de creaie a noilor modele de

confecii care se realizeaz pe baza analizei asupra tendinei modei pe plan mondial.
Ansamblul documentaiei tehnice cuprinde totalitatea datelor tehnice si tehnologia
care caracterizeaz modelul nou creat i care trebuie s asigure realizarea lor industrial n toate
fazele procesului de fabricaie.
mbrcmintea n funcie de sprijinul pe corp se clasific n:
1 mbrcmintea fixat pe umeri:
A. mbrcmintea scurt (mini) avnd linia de terminaie la nivelul taliei;este
destinat produselor ca: -bluze
-pulovere
-veste
-bluzoane.
B.mbrcmintea medie (midi) cu linia de terminaie la nivelul oldului;este
specific produselor ca: -jachete
-sacouri
-vestoane
-cmi pentru brbai
-maieuri din tricot.
C.mbrcmintea lung (normal) al crei linie de terminaie se situeaz la nivelul
genunchilor; cuprinde produse ca: -rochii
-pardesiuri
-paltoane
-mantale.
D.mbrcmintea foarte lung(maxi) a crei linie de terminaie se situeaz la nivelul gleznei
picioarelor;cuprinde produse ca: -rochii de sear
-paltoane
-pardesiuri
-cmi de noapte.
La mbrcmintea fixat pe umeri lungimea de baz se consider de la rscroitura gtului
pn la terminaia inferioar stabilit de mod.
2.mbrcmintea fixat pe talie:
A.mbrcmintea scurt cu terminaia la nivelul coapsei picioarelor;cuprinde produse
ca:pantalon scurt,fuste scurte.
B.mbrcminte cu lungime medie cu terminaia la linia genunchilor;cuprinde fuste de
toate categoriile, pantalon pescreti i pantalon pentru golf.
C.mbrcmintea foarte lung cu terminaia pe linia gleznei picioarelor;cuprinde
pantalon i fuste model maxi.
La mbrcmintea fixat pe talie,lungimea se msoar de la linia taliei la linia
terminaiei inferioare situat n funcie de model.
Elementele care formeaz documentaia tehnic sunt urmtoarele:
-produsul etalon
-abloanele
-norme interne si standarde
-abloanele
-consumul specific (la material de baz si auxiliare
-utilaje existente n seciile de fabricaiile a semifabricatelor
-procesul tehnologic de confecionare.
 Norma intern este partea din documentaia tehnic industrial care stabilete
condiiile tehnice dimensionale i de confecionarea produsului. Are dou forme:
- forma departamental, este documentul tehnic ce stabilete dimensiunile principale
pe grupe de produse de mbrcminte. Scopul normei departamentale este stabilirea
dimensiunilor principale la produsele ce urmeaz s se confecioneze n cadrul ntreprinderii.
- norma de ntreprindere cuprinde trei pri i anume:
a) Noiuni generale asupra produsului n care se indic principalele
caracteristici i anume:
- materialele folosite pentru confecionare
- aspectul general al produsului n faza final
- caracteristicile detaliilor principale
b) Condiiile tehnologice dimensionale ale produsului i detaliilor
componente.
Dimensiunile produsului se ntocmesc n ordinea importanei detaliilor i pe grupe
dimensionale sub form de tabel
c) Modul de confecionare al produsului
- desimea custurii
- modul de confecionare a ntriturii, materiale folosite
Reprezint o parte a documentaiei tehnice care stabilete dimensiunile principale ale
produsului.

Cap 2.1. Descrierea tehnica a produsului

Descrierea tehnica a modelului cuprinde aspectul exterior,particularitatile de

constructie a elementelor si reperelor din care este alcatuit produsul,indicarea tipurilor de
materiale din care se confectioneaza precum si date privind tehnologia de executie.
Descrierea tehnica a produsului cuprinde indicatii, gama dimensionala in care se
executa produsul (gama de marimi,grupe de conformatie) se precizeaza principalele
dimensiuni, valorile acestora si locul de masurare a produsului finit precum si tolerantele
admise fata de valorile nominale.
Aceste date se folosesc la masurarea si controlul sabloanelor de lucru si la
controlul dimensiunilor finite ale produsului.Abaterile pot fi: 1,5 pana la 2 cm la
dimensiunile mari si 0,1 pana la 0,5 cm la dimensiunile mici.
Cerintele tehnice cuprind :
-cerintele impuse in prelucrarea si asamblarea detaliilor
-latimea rezervelor de cusatura si tiv , felul si dimensiunea cusaturilor
-distanta de la margine pentru cusaturile ornamentale
-existenta straturilor de intaritura si captuseala,modul de dispunere,zonele de innadire la
croirea unor repere.
Toate cusaturile realizate trebuie sa fie drepte, fara scapari, cu impunsaturi
egale si intarite la capete.
Produsul trebuie finisat prin curatarea lui de ate, calcare, fara a se sesiza
pete sau urme de degradare.
Masinile folosite pentru realizarea produsului meu sunt :
-masina de cusut simpla.
-masina de surfilat triplock
-fierul de calcat
 Cap.2.2. Materiale de baz i auxiliare

esturile constituie materia prim de baz pentru confecionarea mbrcmintei.

esturile trebuie s ndeplineasc o serie de proprieti fizico mecanice din care cele mai
importante sunt:
- rezistena la frecare
- rezistenta la splare i lumin
- elasticitatea
- tueul
- higroscopicitatea
Aceste proprieti depind n mare msur de felul materiei prime folosite pentru
producerea esturilor.
Rezistena materiei este extrem de important astfel nainte de nceperea procesului de
producie materialul este supus unor analize de laborator.n urma acestora analize se stabilesc
caracteristicile principale ale materialelor de baz: desimea, greutatea, sarcina de rupere,
alungirea la rupere, modificri dimensionale la splat, clcat, rezistena la vopsire i splare
precum i caracteristicile materialelor auxiliare ntrituri,garnituri.
Materiale de baz folosite n producia mbrcmintei sunt:
-esturile
-blnurile
-tricoturile
-piei i nlocuitor
esturile sunt produse textile obinute prin ncruciarea a dou sisteme de fire unul de
bttur i unul de urzeal.
esturile se clasific dup mai multe criterii :dup structur,dup destinatie,dup natura
materiei prime folosite.
Dup structur pot fi:
-esturi cu legturi fundamentale
-esturi cu legturi de baz
-esturi cu legturi diagonale
-esturi cu legturi combinate
-esturi cu legturi cu desene
Dup natura materiei prime:
-esturi din fibre naturale
-esturi din fibre sintetice
-esturi din amestec de fibre
Dup destinaie pot fi:
-esturi pentru lenjerie
-esturi pentru bluze i rochii
-esturi pentru costume uoare
-esturi pentru rochii i costume de sear
-esturi pentru mbrcminte de protecie
Materialul de baza ales pentru confectionarea produsului meu are urmatoarele caracteristici:
tesatura din bumbac in amestec cu poliester subtire de vara cu o buna permeabilitate la aer si
tuseu placut, de latime 1.40 cm.
Din acel material pot fi confectionate si alte produse de imbracaminte exterioara.
Materialele auxiliare sunt:
-captuselile
-intariituriile
-furniturile
 -garniturile

Alegerea materiei prime se face n funcie de scopul confecionrii produselor respective.

Ele se aleg n funcie de sezon, vrst, model.
Comoditatea la utilizare exprim gradul de plcere cu care se poart un produs
vestimentar. Comoditatea este reflectat de lejeritatea micrilor pe care le simt purttorii pe
corp i frumuseea lui. Comoditatea este strns legat de culorile materialului folosit pentru
confecionarea pe linia modelului i de factorii igienici ai produsului.
Din punct de vedere al rezistenei materialului, trebuie s aib o bun comportare la
solicitri, n timpul purtrii i splrii. De asemenea este indicat materialului s aib un indice de
ifonabilitate ct mai redus.
Din punct de vedere al factorilor estetici este necesar ca materialul s aib culori potrivite,
tueuri plcute i flexibilitate bun.
Materialele se aleg n funcie de sezon, vrst, model i produs.
Acestea pot fi: esturi, tricoturi, materiale realizate prin tehnologii speciale.
Pentru aprecierea valorii de utilizare a materialelor se iau n considerare trei grupe de
nsuiri i anume:
- durabilitatea
- valoarea de prezentare
- proprieti fiziologice
Durabilitatea materialelor (esturi, tricoturi) este proprietatea de a se purta fr a se
distruge sarcini repetate (continue sau alternative).
Acest indiciu caracterizeaz comportarea n exploatare ntr-o msura mai mare dect
sarcina la rupere sau la alungire, rezistena.
Materialul se distruge ca urmare a aciunii unei sarcini ndelungate i repetate progresiv
sau regresiv care nu se manifest neaprat i ntotdeuna prin ruperea materialului i n general
prin schimbarea formei datorit deformaiilor plastice.
Rezistena la uzur prin frecare este unul din parametrii cei mai importani pentru
apreciera durabilitii n exploatare a esturilor i a tricoturilor. Importana deosebit
prezint faptul c n cazul acestei proprieti, rezultatele pe cale de laborator se apropie
de cele obinuite prin proba practic de purtare.

Materialele de baz. Caracteristicile materialului de baz

Materialul ales pentru confecionarea produsului prezint urmtoarele caracteristici:

Desimea esturii este de 20 fire = lcm urzeala, 14 fire = lcm bttur
Compoziia fibroas: testura este din fibr de bumbac 85% si poliester 15%.
Pentru confecionarea produsului n modelul propus se folosesc materiale de baz i materiale
auxiliare.
Ca proprieti de prelucarare estura aleas pentru confecionarea produsului se
prelucreaz uor att de operaiile de coasere ca i tratamentul umidotermic.
Am avut n vedere faptul c bluza fiind un produs de imbracaminte care constituie primul
strat al ansamblului vestimentar va trebui s asigure o bun permeabilitate la aer i s asigure
un indiciu indicat de confort, s aib aspect plcut i s fie uor de ntreinut.
Materiale auxiliare

n afara de materialului de baz la confecionarea produselor de mbrcminte mai sunt

necesare i o serie de materiale a cror necesitate este impus de aspectul i forma produsului.
Rolul materialelor auxiliare i a materialelor neesute este de a ntreine forma iniial a
produselor de mbrcminte pn la uzura total a acestora, de a mari gradul termoizolator i
de a contribui la completarea nsuirilor estetice ale produselor de mbrcminte. Aceste
materiale pot fi mprite dup funcie:
- cptueli
- ntrituri
Dintre aceste materiale secundare penrtu confecionarea bluzei se poate utiliza ntritura
neesut termocolant pentru ntrirea gulerului si a bizetului. Aceast ntritur se obine din
fibre textile prin termolipire.

Furnituri si garnituri

Reprezint o categorie important de materiale folosite la confectionarea unui produs.

Dup proveniena i mod de fabricaie, furniturile difer ca gam, aspect i proprieti.
Cele mai folosite furnituri sunt: aa de cusut, aa pentru butonier, nasturi, copci, fermoare,
accesorii i alte materiale secundare confecionrii mbrcmintei, pungi de buzunare.

Pentru confecionarea bluzei pentru barbati se pot folosi urmtoarele furnituri:

Aa de cusut este un fir rsucit din dou sau mai multe fire rsucite n sens invers torsionrii.
Aa de cusut se alege n funcie de baz.
Fineea firului de a trebuie s corespund cu fineea materialului. Se recomand ca firul de
a s aib o finee mai mare dect firul materialului de baz. Culoarea aei de cusut se
stabilete n funcie de culoarea materialului de baz cu o nuan mai nchis.

Pentru produsul meu am folosit urmatoarele materiale auxiliare:

-ata de cusut
-ata de surfilat
-ata pentru butoniere
- 5 nasturi
- intaritura

Cap 2.3 Constructia tiparului de bluza clasica barbati

Pentru proiectarea tiparului de bluza se adopta ca dimensiuni principale: IC=172cm, Pb=48 cm.
Se ia Ad=6 cm. Constructia tiparului se efectueaza pe cele trei etape de proiectare.
1. Calculul dimensiunilor de baza
Pentru construirea tiparului clasic sunt necesare urmatoarele dimensiuni de baza: Lt, Lb, Lsp si
Lpt, care se determina cu ajutorul dimensiunilor principale, astfel:
-dimensiuni de baza in lungime
Lt =IC/4 +4= 45cm ; Lb =IC/3 + 5 = 62,3cm , in cazul manecii lungi.

Pentru maneca scurta, lungimea acesteia se determina in functie de inaltimea capului de maneca
la care se adauga 10 ...15 cm in functie de model.
-dimensiuni de baza in latime:
Lsp = Pb/3 + 4 = 20cm; Lpt = Pb/3 + 4 = 20cm.

2. Trasarea liniilor de baza.

Pentru trasarea liniilor de baza in planul desenului se ia un punct A din care se traseaza doua axe
de coordonate ale constructiei. Pe verticala din A se stabilesc punctele de baza din care se
traseaza liniile de baza in lungime.
AB = Pb/4 + 10 = 22cm; AT=Lt= 45cm
AL = Lpr; Lpr = N x Z K = 4 x 17,2 - 0,8 = 68cm.

Din punctele B,T si L se traseaza liniile de baza in lungimea constructiei.

Trasarea liniilor de baza in latime se face cu ajutorul punctelor de baza ce se stabilesc pe
orizontala din B.
BB1 = Lsp + Ad/3= 22 cm; BB2 = Pb + Ad = 54cm;
B2B3 =Lpt + Ad/3 - 1= 21cm: B1B4= B1B3/2 = 5,5cm;

Din punctele obtinute se traseaza liniile de baza in latimea tiparului.

3. Trasarea liniilor de contur.

Se efectueaza pe cele doua detalii, spate si fata pornind din punctul A de sus in jos si de la
stanga spre dreapta.
Detaliul de spate
Rascroiala gatului la spate:
Aa =Pb/10 + 2,5 = 7,3cm; aa1 =2cm - cota fixa.

Se unesc A cu a printr-o linie curba obtinandu-se rascroiala gatului. A1a2 = 2cm - cota variabila in
functie de inclinarea umarului.
Se unesc a1 si a2 cu o linie dreapta, prelungindu-se cu 1cm, a2a3 = 1cm obtinandu-se linia
umarului. Se unesc a3 cu B4 printr-o linie tangenta, obtinandu-se rascroiala bratului.
Ajustarea pe linia taliei se realizeaza prin cusatura laterala T1T3=T1T4=1..2cm:
Se unesc B4, T3 si L1 obtinandu-se linia laterala, LL1 - linia de terminatie, AL -linia de simetrie
(linia de mijloc a spatelui).

Detaliul de fata
A2A4 = Aa + 1 = 8,3cm; A4G = 1 cm; A2G1, = A2A4 + 1 = 9,3cm ;
Se unesc punctele G cu G1 si se obtine rascroiala gatului.
Linia umarului: A3A5 = A1a2 + 1 = 3cm;
Lungimea liniei umarului se stabileste astfel: GA6 = a1a3- (0...1cm);
B3R = 5cm .
Se unesc A6, R, B4 obtinandu-se rascroiala bratului.
Definitivarea liniei taliei si a terminatiei: T2T5 = L2L3=1cm:
Se unesc punctele T4 cu T5 obtinandu-se linia definitiva a taliei si L1 cu L3 obtinandu-se linia
definitiva a tivului.

Rezerva de suprapunere si reverul.

Modelul proiectat este prevazut cu rever si guler deschis. Prima butoniera se stabileste la nivelul
punctului B5, care va limita si lungimea reverului.
B2B5 = L3L4 = 1,5cm; G1G2 = 3...4cm;

Stabilirea latimii bizetului:

L2L5 =T5T6 =3cm; B2B6 =4cm; GP = 3cm.
Se unesc punctele G2, B5 cu L4 care marcheaza linia pieptului in forma finala (linia cantului),
G1,L3 cu linie punct ce marcheaza mijlocul fetei (linia de simetrie), PB6,T6 cu L5 ce reprezinta
linia interioara a bizetului si L1 cu L4 linia de terminatie.
Se unesc punctele B4,T4 cu L1, obtinandu-se linia laterala a fetei.
Pozitia si marimea buzunarului de la bust: B3N = 4cm; NN1 = 12cm , latimea buzunarului NN2 =
N1N3 = 3cm;
N2N4 = N3N5 = NN1 + 1,5 = 13,5cm;
Colturile buzunarului la partea inferioara se croiesc rotunjite.

Constructia manecii
Pentru constructie se adopta un model cu maneca construita pe jumatate. Tiparul se construieste
pe un unghi drept al carui varf se noteaza cu A.
Trasarea liniilor de baza.
AB =Pb/4 = 12cm; AL = Lm = AB + 15 = 27cm;
Prin punctele B si L se traseaza perpendiculare pe lungimea produsului, apoi:
AA1 = Pb/3+ 8 = 24cm.

Trasarea liniilor de contur

Ajustarea pe linia de terminatie se face cu 3 cm L1L2 = 3cm

Conturul capului de maneca se traseaza astfel: Aa=AB1/2=13cm
Aa1 = B1a2 =Aa/2 = 6,5cm ; j
Aa5 = 2cm; a1a3 =a2a4 = 1 cm;
Capul de maneca este format din dou parti: partea din fata a manecii conturat de punctele
A,a3,a,a4 si B1 si partea din spatele manecii conturat de punctele A,a5 si b1,
AL- reprezinta linia de simetrie a manecii B1L2- linia interioara; LL2 - linia de terminatie.

Tiparul de guler
Se construieste pe tiparul fetei . Se traseaza o linie dreapta unind punctele B5 si G3 in care:
GG3 = 2,5cm; - Iatimea steiului de guler
G3g = Aa1 + 1 = 8,3cm;
Prin g se traseaza un arc de cerc cu centru! in G3 ; gg1 = 2,5cm;
Se duce o perpendicular pe dreapta g1G3 si se ia g1g2 =3cm ; g1g3 =5...6cm; G1g4 -1cm.
Pentru latura din fata a gulerului, prin punctul g4 se traseaza o dreapta cu o inclinatie
corespunzatoare modelului de guler. g4g5 =5...6cm.
Liniile de contur ale gulerului sunt urmatoarele:
g2g3-linia de simetrie;
g3g5 - linie exterioara;
g2g4 - linia de montare
g2g5 - linia laterala;
g4g5 - linia laterala

Cap.2.4 Transformarea tiparelor n model

Tiparul de model este obinut prin transformarea tiparului de baz n funcie de caracteristicile
modelului.
Pentru a elabora tiparul s se asigure corespunztor dintre produs i suprafaa corpului. De
asemenea trebuie s se asigure confortul la purtare prin dimensionarea corect i respectarea
caracteristicilor materialului. Etapa obinerii tiparului de model prin transformarea tiparului de
baza sunt:
1. Analiza produsului
2. Realizarea construciei de baz
3. ntotdeauna modificrile se fac n construcia de baz conform particularitilor
modelului
4. Verificarea corectitudinii de elaborare a tiparului de model

Modelul meu nu se modifica de la modelul clasic.

Cap 2.5 Construcia abloanelor.

Sabloanele sunt copii ale tiparelor la care se adauga rezervele de cusatura si tiv.
Pentru modelul confectionat utilizam urmatoarele rezerve:
-R1= 1,5 cm rezerva pentru tiv
-R2=1,5 cm rezerva pentru cusatura.

Metode de ncadrare
Dup limea materialului
abloane pe material desfcut:
- se vor ncadra toate detaliile produsului
- se utilizeaz cel mai des deoarece suprafaa materialului este mai bine utilizat
abloane pe material nedesfcut;
- detaliile perechi se contureaz o singur dat
- detaliile simetrice se aeaz cu axa de simetrie la marginea ndoit a materialului
Dezavantaje: suprafaa materialului nu este utilizata ntotdeauna la maxim.
Dup numrul de produse de ncadrare
n funcie de numrul de produse ce se ncadreaz pe aceeai foaie de material, abloanele pot
fi:
- abloanele simple, cuprind detaliile unui singur produs;
- abloanele combinate, cuprind dou sau mai multe produse pe aceeai foaie de material.
 Cap.2.6. Pregtirea materialului pentru croit

Este etapa procesului de producie n care materialul se pregtete naintea croirii cu scopul
valorificrii maxime a acestuia i obinerea unor produse finite de calitate. Pregtirea materialului
pentru croit cuprinde urmtoarele operaii: controlul, clcarea, sortarea, ablonarea, calculul
loturilor i pnuirea.

CONTROLUL- reprezint operaia de verificare n ntregime a lotului de material lansat n

fabricaie din punct de vedere calitativ i cantitativ.
Scopul: verificarea dimensiunii reale a fiecrui balot de material lansat i a defectelor
neadmise pe produsul finit n vederea eliminrii lor.
Mijloace: mese, platforme, rafturi.

CLCAREA- este operaia de eliminare a ifonrilor naintea croirii. Industrial se realizeaz cu

calandre.

SORTAREA- este operaia de grupare a baloilor de aceeai lime, desen, culoare i

depozitarea lor n rafturi speciale.
Scopul: reducerea pierderilor de material prin folosirea unei singure limi n cadrul unui pan.
Mijloace: rafturi compartimentate.

ABLONAREA MATERIALELOR- este operaia de aezare a abloanelor, reperelor componente

ale unui produs pe suprafaa unei foi de material i reproducerea lor prin conturare.
Scopul: stabilirea traseului pe care-l va face cuitul mainii de croit, (foarfec) determinarea
necesarului de material pentru realizarea numrului de produse stabilit a se confeciona i
aezarea ncadrrii obinute deasupra panului n vederea decuprii acestora.

PNUIREA MATERIALULUI- este operaia prin care materialul se aeaz n straturi

suprapuse cu lungimi i limi egale. Dup felul de aezare a straturilor pnuite poate fi pe dublu
lat sau desfcut, cu faa ntr-un sens sau fa la fa. pnuirea pe dublu lat se aplic la produse
n care detaliile sunt desenate numai pe jumtate iar piesele rezultate sunt perechi. pnuirea
materialelor se poate efectua manual sau mecanizat cu ajutorul mainilor de pnuit.

Cap.2.6.1.Croirea materialelor

Croirea materialelor const n dou operaii principale:

1.Secionarea panului
2.Decuparea detaliilor

SECIONAREA PANULUI se face cu ajutorul mainilor mobile de croit.

DECUPAREA DETALIILOR reprezint operaia de tiere pe contur a reperelor desenate pe
suprafaa panului. Pentru decuparea detaliilor se utilizeaz maini fixe de croit cu cuit band
 Cap. 2.7 Elaborarea ncadrrii abloanelor

Lugimea ncadrrii
Limea ncadrrii

Cap 2.7.1 Calculul necesarului de material i calculul normei de consum

Pentru determinarea necesarelor de material avem nevoie de urmatoarele dimensiuni:

-lungimea incadrarii=lungimea produsului +rezervele de tiv si cusatura.
Materiale auxiliare pentru produsul meu avem:
-ata de cusut pentru tighel Nm 48/3
-ata pentru surfilat Nm 54/3
-fermoar 20 cm (1 buc)
-intaritura necesiva pentru dublura
-panglica
-dantela
Calculul normei de consum
Cs=consum special
Ip=indicile de pierderi
Iu=indicele de utilizare
Iu=Ip=100%
Ssab=suprafata sabloanelor'
Sinc =suprafata incadrarii
n=numar de bucati
Cs=Linc/ n
Sinc=linc x linc
Pentru ca incadrarea sa fie cat mai buna indicele de pierderi trebuie sa aiba o valoare cat mai
mica astfel incat suprafata sabloanelor sa fie peste 80% din suprafata incadrarii.
 Cap2.8 Procesul tehnologic de confecionare

Utilaje
Denumirea Denumirea Denumirea
Nr.Crt folosite
operaiei detaliilor custurii
Surfilare detaliilor Fata, Custur de Maina
spate , surfilare triplock
buzunar,
1
guler ,
maneca ,
bizet
Aplicarea intariturii pe Guler Manual Fier de
2
guler calcat
Coaserea gulerului Guler Custura de Maina
tighel simpl
Intoarcerea gulerului Guler Manual Fier de
3
si calcarea calcat
Prelucrarea Buzunar Custura de Maina
4 buzunarului la partea tighel simpl
superioara
Semnarea pozitiei Buzunar Manual
5
buzunarului pe fata
Aplicarea buzunarului Fata Custura de Maina
6
pe fata tighel simpl
Aplicarea intariturii pe Bizet Manual Fier de
7
bizet calcat
Asamblarea bizetului Fata Custura de Maina
8
cu fata tighel simpl
Asambarea umarului Fata Spate Custura de Maina
9
fata spate tighel simpl
Incheierea cusaturii Fata Spate Custura de Maina
10
laterale tighel simpl
Executarea tivului la Maneca Custura de Maina
11
maneca prin indoire tighel simpl
Inchierea cusaturii Maneca Custura de Maina
12
laterale a manecii tighel simpl
Aplicarea manecilor pe Produs Custura de Maina
13
produs tighel simpl
Aplicarea gulerului pe Produs Custura de Maina
14 produs tighel simpl
Executarea tivului la Produs Custura de Maina
15
termonatie tighel simpl
16 Semnarea butonierelor Produs Manual
Executarea Produs Custura de zig Maina
17
butonierelor zag simpl
18 Coaserea nasturilor Produs Manual
19 Curare de a produs Manual Foarfec
Clcarea final produs Clcare Fier de
20
clcat
Cap.2.9. Dimensiunile produsului finit
NR.CRT. Denumirea dimensiunii Dimensiunea [cm]
1 Lungimea produsului 70
2 latimea produsului intre umeri 46
3 lungimea manecii 27
6 latimea produsului la bust 54
7 latimea produsului pe linia taliei 50
8 Latimea produsului la termniatie 56
 Cap. 3.
Norme tehnice a securitatii muncii si masuri de
prevenire si stingere a incendiilor

Normele de protectia muncii cuprind instructajul de protectia muncii, care reprezinta o

componenta a ansamblului de masuri privind securitatea muncii si instruirea continua a
personalului.Nici un angajat nu poate fi primit la locul de munca, daca nu si-a insusit instructajul
de protectia muncii. Asigurarea ca personalul a luat la cunostinta instructajul,se obtine prin
semnatura angajatului.
Instructajul cuprinde cu 3 etape:
a)instructajul general
b)instructajul introductiv
c)instuctajul periodic
a)Instructajul general se face noilor angajati, ucenicilor elevilor, studentilor.
b)Instructajul introductiv se aduce la cunostinta persoanelor prezente ocazional
c)Instructajul periodic se face la locul de munca, are scopul de a familiariza angajatul cu
conditiile mediului de lucru.
Se va urmari :
- pastrarea ordinii si curateniei
- interzicerea depozitarii materialelor pe scari, pe caile de acces.
Cauzele ce pot reveni accidentele
- indicarea locurilor de munca periculoase si a modului de lucru corect
- utilizarea corecta a mecanismelor de pornire, oprire a utilajelor
- indicarea echipamentului de protectie necesar
- masuri de prim ajutor
Instructajul periodic reprezinta o reamprospatare a notiunilor si cunostintelor dobandite
anterior si vor fi strans legate de activitatea angajatului.
Instructajul sectorului de confectii.
In timpul lucrului muncitorii sunt obligati sa poarte echipament de lucru, incaltaminte
comoda, sunt obligati sa cunoasca normele de protectie a muncii, si sa aplice metodele corecte
de lucru la utilajele la care sunt repartizati. In cazul necunoasterii normelor de utilizare a
utilajelor, este interzis lucrul pe acestea.
Este interzis consumul bauturilor alcoolice, sunt interzise glumele sau crearea de
momente penibile care ar putea distrage atentia muncitorului in timpul lucrului.La terminarea
lucrului locul de munca trebuie sa ramana curat.
La masina de cusut muncitorul, elevul este obligat sa verifice starea de functionare,
blatul masinii sa fie bine fixat, capul masinii sa fie bine fixat ,acul sa fie in starea buna.
Verificarea instalatiei electrice.
Intrerupatorul de curent electic trebuie sa fie in proeminenta capacului protector.Dupa
terminarea lucrului masinile vor fi deconectate de la sursa de curent electrica. Pentru prevenirea
accidentelor la masinile de calcat se verifica impamantarea, priza si stecherul sa nu prezinte
defectiune. Muncitorului ii este interzis sa lucreze fara un gretar de lemn sau covor de cauciuc.
In caz de defectiuni, scurt circuit, este obligatoriu incetarea lucrului si deconectarea de la sursa
de curent electic.
Dupa terminarea lucrului, fierul de calcat va fi deconectat de la sursa de curent electric.

Mijloace de stingere a incendiilor

Incendiul este un fenomen complex care poate provoca pierderi de vieti omenesti si
distruge valori materiale, uneori incalculabile.Nu rare au fost cazurile cand unele incendii s-au
transformat in catastrofe aducand oamenilor multe necazuri si suferinte ce cu greu au putut fi
uitate.
In lupta cu focul, omul a cautat din totdeauna sa-si perfectioneze armele astfel incat sa
obtina victoria intr-un timp cat mai scurt si cu o siguranta cat mai ridicata. Aceasta cautare a
dus la obtinerea si utilizarea unor noi tipuri de mijloace de stingere, din ce in ce mai adaptate
conditiilor concrete existente la locul incendiilor.
Semnalizarea incendiilor este de o importanta foarte mare, cu cat se anunta mai repede
cu atat se stinge mai usor.
Nu se admite folosirea apei pentru stingerea incendiilor in urmatoarele cazuri:
-cand apa ar veni in contact cu aliaje de magneziu intrucat apa se descompune formandu-
se oxigen si hidrogen
-la utilajele electrice sub tensiune, deoarece se pot produce electrocutari
-la depozite de carbid, sodium, lacuri, vobsele cu solventi usor inflamabile si lichide
combustibile.
Apa se intrebuinteaza pentu stingerea incendiilor sub forma de:
- jet compact
- jet pulverizat
- abur
Utilizarea stingatorului
Stingerea incendiilor se efectueaza indeosebi cu ajutorul unor aparate de mana sau
transportabile numite stingatoare.
Stingatorul cu pulbere se rastoarna de cateva ori, pentru afanarea pulberii, operatiune
care este necesara si in cazul celui cu spuma:
- se scoate agrafa de siguranta
- se apasa energic, pana la limita, parghia de declansare eliberand-o imediat dupa percutare
- se asteapta 2-3 secunde pentru asigurarea presurizarii (fenomen insotit de o usoara
trepidatie a stingatorului)
- se actioneaza din nou parghia de declansare, continuind refularea pulberii sau a spumei,
dupa dorinta.
Mijloace de protectie individuala
Elevii si studentii care efectueaza practica in productie beneficiaza de echipametul de
protectie acordat meseriilor specialitatilor si functiilor de la locurile de munca in care vor lucra.
La locurile de munca cu foc deschis, substante inflamabile se interzice acordarea de
echipamente de protectie si de lucru din tesatura de bumbac in amestec cu fibre poliamidice
Schita modelului
 Bibliografie

Proiectarea imbracamintei
Autori: Ing.Gheorghe Ciontea prof.gr.I
Ing. Maria Radulescu 1981
Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti
Tehnologii textile si de confectii :
Ministerul Educatiei si Invatamant
Ed. didactica si pedagogica 1989 Bucuresti
Pregatire de baza in industria usoara Textile-pielarie
Ed. Oscar Print Bucuresti 2003
Revista de moda Burda