Grup Scolar

George Baritiu
LIVADA
Judeul Satu Mare

Lucrare de specialitate
pentru certificarea competenelor profesionale n vederea
obinerii certificatului de calificare profesional nivel 3

Calificarea:
Tehnician in industria textila

Coordonator:
Prof. Popa Camelia

Elev: CALIN VASILE

Clasa a XIV seral textile

~~ Promoia 2011-2012 ~~
 TEMA PROIECTULUI

ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE PENTRU

PRODUSUL PANTALONI DE PIJAMA BARBATI
 Planul proiectului

Cap.1. Argument
1.1.Schita modelului
1.2.Descrierea modelului
1.3.Detalierea produsului
Cap.2. Proiectarea documentatiei tehnice
2.1.Descrierea tehnica a produsului
2.2.Materiale de baza si auxiliare
2.3.Construirea tiparului clasic
2.4.Transformarea tiparului clasic in model
2.5.Construirea sabloanelor
2.6.Pregatirea materialelor pentru croit
2.6.1.Croirea materialelor
2.7.Elaborarea incadrarii sabloanelor
2.7.1.Calculul necesarului de material si calculul normei de consum
2.8.Procesul tehnologic de confectionare
2.9.Dimensiunile produsului finit
Cap.3.Norme tehnice ale securitatii muncii si masuri de prevenire si stingere a incendiilor

Bibliografie
Anexe
 Cap.1 Argument

mbrcmintea n sens larg reprezint un obiect de larg consum care se mbrac pe

corp. mbrcmintea ocup, n rndul celorlalte bunuri de larg consum, un loc special, deoarece
ea reflect cel mai prompt nencetata evoluie a civilizaiei materiale i spirituale a societii
contemporane.
Permanenta evoluie a civilizaiei societii contemporane a determinat o varietate de produse i
modele care s satisfac cerinele omului n funcie de necesitate.
Produsul de mbrcminte (ca orice produs tehnologic) se realizeaz ntr-o succesiune
de faze n care, ca obiect al muncii, cumuleaz o multitudine de caracteristici de calitate,
rezultate din cerinele purttorilor.
mbrcmintea este un articol vestimentar, folosit pentru a proteja corpul mpotriva
intemperiilor i n scop estetic.
Calitatea produselor de mbrcminte devine tot mai mult factorul hotrtor, un mijloc
important de concuren i un indicator esenial de apreciere a ntregii activiti desfurate la
un moment dat de productor.
n activitatea de pregtire tehnic a produciei, proiectarea materiilor prime,
materialelor i modelelor este o etap ce nglobeaz un complex de lucrri pe dou laturi: una
creativ, alta tehnic finalizat cu obinerea elementelor documentaiei tehnice necesare
introducerii n fabricaie a noului produs.
Creterea eficienei n activitatea de pregtire tehnic a fabricaiei necesit abordarea
tiinific a procesului de proiectare n care se implic intuiia, experiena, gustul estetic a
creatorului.
Reperele principale sunt pri componente ale mbrcmintei care nu pot lipsi din
structura fizic a produsului, iar reperele secundare sunt pri componente care pot lipsi din
structura fizic a unui produs.
Imbracamintea actuala exprima nivelul tehnic in vestimentatia omului. Indeplinind
functiile estetice si utile,imbracamintea exprima nevoile materiale si spirituale ale societatii.
In afara de nevoia de protejare a corpului impotriva intemperiilor vremii,crearea
vestimentatiei a avut si scopul de modificare si infrumusetare a corpului omenesc.
In diferite etape istorice ale societatii imbracamintea s-a deosebit prin stil,acesta
devenind expresia artistica unitara a unei anumite epoci.
Ca o necesitate absoluta imbracamintea actuala trebuie sa asigure omului cmoditate in
folosinta , o linie moderna si sa reflecte tonul imbracamintei contemporane. Pe plan economic
trebuie sa aiba simplitate in confectionare , sa fi placuta la purtare si sa aiba un pret cat mai
redus. Moda este un fenomen social care se manifesta in diverse domenii ale vietii. Moda
imbracamintei este folosita de om zilnic in toate imprejurarile in care se afla. Omul este
preocupat continuu de a se imbraca modern si elegant.
Moda inseamna echilibrarea gustului personal cu cel unanim acceptat, inseamna a
adopta intr-o nota personala ceea ce practica dovedeste corespunzator cu gustul si preferintele
timpului, arta de a alege, dintre elementele invariabile, pe cele ce se armonizeaza cu
personalitatea fiecaruia, la locul potrivit, la timpul potrivit.
Spre deosebire de stil care defineste fie o schema formala,fie un curent artistic si se
modifica lent,moda reprezinta succesiunea rapida deseori unilaterala a unor forme artistice,a
caror principala calitate este noutatea.
 In general,viata modei cunoaste doua etape:
-crearea unui nou prototip,care aduce o nota noua de fantezie
-patrunderea prototipului pe scara larga cu tendinta de egalizare sociala
Schimbarea modei intervine in momentul in care apare o generalizare in timp si
spatiu,ceea ce duce la pierderea prospetimii si a individualitatii.Incadrarea in moda a unui
produs trebuie sa tina seama de o anumita masura, punand in evidenta personalitatea,fara a se
exagera.Deci,fiecare ne alegem imbracamintea tinand cont de silueta, varsta,sex,stil personal.
Moda este elaborata de mari creatori de moda si este specifica fiecarei natiuni tinand
cont de specificul,temperamentul si gustul populatiei respective.
Pe langa crearea de modele cat mai variate se impune crearea de noi
sortimente,diversificate pe sex si varsta , insistandu-se pe o varietate mai indrazneata pentru
tineret.
Produsele de imbracaminte se deosebesc si prin linia de croiala,prin culoare,prin
diversificarea accesoriilor si modalitatea de executie.
Rolul imbracamintei de a infrumuseta corpul omenesc se realizeaza prin corectarea
anumitor asimetrii ale acestuia,alegerea materialului, a desenului si a modelului celui mai
avantajos siluetei respective.
Creatia este un proces amplu a carui finalitate o reprezinta noile produse acceptata de
piata de desfacere.
n perioada actual, cerinele utilizatorilor de mbrcminte sufer schimbri importante,
ca de exemplu:
orientarea spre o mbrcminte cu grad ridicat de funcionalitate(confortabil, lejer,
uor de ntreinut);
un accent deosebit pe cerinele de ordin cultural, ca manifestare aapartenenei la un
anumit grup sociocultural, sau a respectrii unor tradiii sau tabuuri;
orientarea spre raportul calitate pre, ca o consecin a faptului cse dorete o mare
varietate de produse, la un pre unitar sczut.

Modelul propus a fi realizat in acest proiect este pantalon pijama pentru barbati.
 Cap 1.2 Descrierea modelului

Pijamalele sunt produse de imbracaminte care fac parte din lenjeria de corp utilizate de
toate categoriile de purtatori ( copii , adolescenti , femei si barbati).
Pijamaua pentru barbati este o imbracaminte usoara care se confectioneaza din tesaturi de
bumbac sau tip bumbac. Este compusa din bluza si pantalon. Pantalonul este lung fiind format
din detaliu de fata si spate , iar in talie se ajusteaza cu elastic. La terminatia inferioara are un tiv
sau mansete.
Modelul ales de mine este pantalonul de pijama pentru barbati.
Este un pantalon care provine din tiparul clasic de pantalon de pijama avand o mare lejeritate pe
corp. Produsul este prevazut cu slit la fata.
La partea superioara fixarea pe talie se face prin intermediul unui elastic
Terminatia pantalonului este la nivelul gleznelor
Pentru ornamentarea produsului la partea inferioara este prevazut cu mansete de intarire
Materialul ales pentru acest produs este o tesatura din bumbac

Cap 1.3 Detalierea produsului.

Produsul meu este compus din urmatoarele detalii

-fata
-spate
-mansete de intarire

Cap2 Proiectarea documentaiei tehnice

Elaborarea documentaiei tehnice ncepe cu activiti de creaie a noilor modele de

confecii care se realizeaz pe baza analizei asupra tendinei modei pe plan mondial.
Ansamblul documentaiei tehnice cuprinde totalitatea datelor tehnice si tehnologia
care caracterizeaz modelul nou creat i care trebuie s asigure realizarea lor industrial n toate
fazele procesului de fabricaie.
mbrcmintea n funcie de sprijinul pe corp se clasific n:
1 mbrcmintea fixat pe umeri:
A. mbrcmintea scurt (mini) avnd linia de terminaie la nivelul taliei;este
destinat produselor ca: -bluze
-pulovere
-veste
-bluzoane.
B.mbrcmintea medie (midi) cu linia de terminaie la nivelul oldului;este
specific produselor ca: -jachete
-sacouri
-vestoane
-cmi pentru brbai
-maieuri din tricot.
C.mbrcmintea lung (normal) al crei linie de terminaie se situeaz la nivelul
genunchilor; cuprinde produse ca: -rochii
-pardesiuri
-paltoane
 -mantale.
D.mbrcmintea foarte lung(maxi) a crei linie de terminaie se situeaz la nivelul gleznei
picioarelor;cuprinde produse ca: -rochii de sear
-paltoane
-pardesiuri
-cmi de noapte.
La mbrcmintea fixat pe umeri lungimea de baz se consider de la rscroitura gtului
pn la terminaia inferioar stabilit de mod.
2.mbrcmintea fixat pe talie:
A.mbrcmintea scurt cu terminaia la nivelul coapsei picioarelor;cuprinde produse
ca:pantalon scurt,fuste scurte.
B.mbrcminte cu lungime medie cu terminaia la linia genunchilor;cuprinde fuste de
toate categoriile, pantalon pescreti i pantalon pentru golf.
C.mbrcmintea foarte lung cu terminaia pe linia gleznei picioarelor;cuprinde
pantalon i fuste model maxi.
La mbrcmintea fixat pe talie,lungimea se msoar de la linia taliei la linia
terminaiei inferioare situat n funcie de model.
Elementele care formeaz documentaia tehnic sunt urmtoarele:
-produsul etalon
-abloanele
-norme interne si standarde
-abloanele
-consumul specific (la material de baz si auxiliare
-utilaje existente n seciile de fabricaiile a semifabricatelor
-procesul tehnologic de confecionare.

Norma intern este partea din documentaia tehnic industrial care stabilete
condiiile tehnice dimensionale i de confecionarea produsului. Are dou forme:
- forma departamental, este documentul tehnic ce stabilete dimensiunile principale pe
grupe de produse de mbrcminte. Scopul normei departamentale este stabilirea
dimensiunilor principale la produsele ce urmeaz s se confecioneze n cadrul
ntreprinderii.
- norma de ntreprindere cuprinde trei pri i anume:
a) Noiuni generale asupra produsului n care se indic principalele
caracteristici i anume:
- materialele folosite pentru confecionare
- aspectul general al produsului n faza final
- caracteristicile detaliilor principale
b) Condiiile tehnologice dimensionale ale produsului i detaliilor
componente.
Dimensiunile produsului se ntocmesc n ordinea importanei detaliilor i pe grupe dimensionale
sub form de tabel
c) Modul de confecionare al produsului
- desimea custurii
- modul de confecionare a ntriturii, materiale folosite
Reprezint o parte a documentaiei tehnice care stabilete dimensiunile principale ale
produsului.
 Cap 2.1. Descrierea tehnica a produsului

Una dintre cele mai importante operatii ale documentatiei tehnice este omologarea
prototipului.
Produsul etalon reprezinta partea din documentatia tehnica care stabileste
aspectul,forma,caracteristicile finale ale produsului.
Produsul etalon se realizeaza in functie de moda ,de conditiile climatice si de destinatie.
Faza de proiectare cuprinde doua etape :
a) Desenarea modelului care se prezinta sub forma de schita.
b) Analiza tehnico-artistica in urma acestui control se efectueaza modificarile propuse
executandu-se si alte variante .
Pe baza modelului etalon se executa documentatia tehnica pentru sectiile de fabricatie.
In cazul meu produsul etalon se executa la dimensiunile individuale cu urmatoarele
dimensiuni principale ale corpului :
IC=inaltimea corpului
Pb=Perimetrul bustuluii
Ad=Adaosul de lejeritate
Descrierea tehnica a modelului cuprinde aspectul exterior,particularitatile de constructie a
elementelor si reperelor din care este alcatuit produsul,indicarea tipurilor de materiale din
care se confectioneaza precum si date privind tehnologia de executie.
Descrierea tehnica a produsului cuprinde indicatii, gama dimensionala in care se
executa produsul (gama de marimi,grupe de conformatie) se precizeaza principalele
dimensiuni, valorile acestora si locul de masurare a produsului finit precum si tolerantele
admise fata de valorile nominale.
Aceste date se folosesc la masurarea si controlul sabloanelor de lucru si la
controlul dimensiunilor finite ale produsului.Abaterile pot fi: 1,5 pana la 2 cm la
dimensiunile mari si 0,1 pana la 0,5 cm la dimensiunile mici.
Cerintele tehnice cuprind :
-cerintele impuse in prelucrarea si asamblarea detaliilor
-latimea rezervelor de cusatura si tiv , felul si dimensiunea cusaturilor
-distanta de la margine pentru cusaturile ornamentale
-existenta straturilor de intaritura si captuseala,modul de dispunere,zonele de innadire la
croirea unor repere.
Toate cusaturile realizate trebuie sa fie drepte, fara scapari, cu impunsaturi
egale si intarite la capete.
Produsul trebuie finisat prin curatarea lui de ate, calcare, fara a se sesiza
pete sau urme de degradare.
Masinile folosite pentru realizarea produsului meu sunt :
-masina de cusut simpla.
-masina de surfilat triplock
-fierul de calcat
 Cap.2.2. Materiale de baz i auxiliare

Alegerea materiei prime se face n funcie de scopul confecionrii produselor respective.

Ele se aleg n funcie de sezon, vrst, model.
Comoditatea la utilizare exprim gradul de plcere cu care se poart un produs
vestimentar. Comoditatea este reflectat de lejeritatea micrilor pe care le simt purttorii pe
corp i frumuseea lui. Comoditatea este strns legat de culorile materialului folosit pentru
confecionarea pe linia modelului i de factorii igienici ai produsului.
Din punct de vedere al rezistenei materialului, trebuie s aib o bun comportare la
solicitri, n timpul purtrii i splrii. De asemenea este indicat materialului s aib un indice de
ifonabilitate ct mai redus.
Din punct de vedere al factorilor estetici este necesar ca materialul s aib culori potrivite,
tuuri plcute i flexibilitate bun.
Materialele se aleg n funcie de sezon, vrst, model i produs.
Acestea pot fi: esturi, tricoturi, materiale realizate prin tehnologii speciale.
Pentru aprecierea valorii de utilizare a materialelor se iau n considerare trei grupe de
nsuiri i anume:
- durabilitatea
- valoarea de prezentare
- proprieti fiziologice
Durabilitatea materialelor (esturi, tricoturi) este proprietatea de a se purta fr a se
distruge sarcini repetate (continue sau alternative).
Acest indiciu caracterizeaz comportarea n exploatare ntr-o msura mai mare dect
sarcina la rupere sau la alungire, rezistena.
n timpul purtrii firul ce compune materialul textil sau fibrele nu sunt supuse aproape
niciodat aciunii instantanee de intindere care s depeasc rezistena de rupere.
Materialul se distruge ca urmare a aciunii unei sarcini ndelungate i repetate progresiv
sau regresiv care nu se manifest neaprat i ntotdeuna prin ruperea materialului i n general
prin schimbarea formei datorit deformatiilor plastice.
Rezistena la uzur prin frecare este unul din paramerii cei mai importani pentru apreciera
durabilitii n exploatare a esturilor i a tricoturilor. Importana deosebit prezint faptul
c n cazul acestei proprieti, rezultatele pe cale de laborator se apropie de cele obinuite
prin proba practic de purtare.
esturile constituie materia prim de baz pentru confecionarea mbrcmintei.
esturile trebuie s ndeplineasc o serie de proprieti fizico mecanice din care cele mai
importante sunt:
- rezistena la frecare
- rezistenta la splare i lumin
- elasticitatea
- tueul
- higroscopicitatea
Aceste proprieti depind n mare msur de felul materiei prime folosite pentru
producerea esturilor.
Rezistena materiei este extrem de important astfel nainte de nceperea procesului de
producie materialul este supus unor analize de laborator.n urma acestora analize se stabilesc
caracteristicile principale ale materialelor de baz: desimea, greutatea, sarcina de rupere,
alungirea la rupere, modificri dimensionale la splat, clcat, rezistena la vopsire i splare
precum i caracteristicile materialelor auxiliare ntrituri,garnituri.
Materialul de baza ales pentru confectionarea produsului pantaloni pijama, are urmatoarele
caracteristici:tesatura din bumbac cu dungi, latimea 1,50 culoarea bej , compozitie 100% fibre
naturale din bumbac.
Din acest material pot fi confectionate si alte produse de imbarcaminte exterioara.
Materialale auxiliare sunt:
-captuselile
-intariturile
-furniturile
-garniturile

Materialele de baz. Caracteristicile materialului de baz

Materialul ales pentru confecionarea pantalonului de pijama prezint urmtoarele

caracteristici:
Desimea esturii este de 15 fire in urzeala, 16 fire in bttur pe 1 cm de tesatura.
Compoziia fibroas
estura este din fibr bumbac 100% deoarece la ardere degaja miros de hartie arsa.
estura adoptat are tuseu placut , are permeabilitate buna la aer si absoarbe transpiratia.
Pentru confecionarea pijamalei n modelul propus se folosesc materiale de baz i materiale
auxiliare.
Ca proprieti de prelucrare estura aleas pentru confecionarea pijamalei se prelucreaz uor
att de operaiile de coasere ca i tratamentul umidotermic.
Am avut n vedere faptul c pantalonul de pijama fiind un produs de imbracaminte care
constituie primul strat al ansamblului vestimentar s asigure un indiciu ridicat de confort, s
aib aspect plcut i s fie uor de ntreinut.

Materiale auxiliare
n afara de materialului de baz la confecionarea produselor de mbrcminte mai sunt
necesare i o serie de materiale a cror necesitate este impus de aspectul i forma produsului.
Rolul materialelor auxiliare i a materialelor neesute este de a ntreine forma iniial a
produselor de mbrcminte pn la uzura total a acestora, de a mari gradul termoizolator i
de a contribui la completarea nsuirilor estetice ale produselor de mbrcminte. Aceste
materiale pot fi mprite dup funcie:
- cptueli
- ntrituri
Dintre aceste materiale secundare penrtu confecionarea pantalonului de pijama se poate
utiliza ntritura neesut termocolant pentru ntrirea mansetei inferioare. Aceast ntritur
se obine din fibre textile prin termolipire.

Furnituri si garnituri
Reprezint o categorie important de materiale folosite la confectionarea unui produs.
Dup proveniena i mod de fabricaie, furniturile difer ca gam, aspect i proprieti.
Cele mai folosite furnituri sunt: aa de cusut, aa pentru butonier, nasturi, copci,
fermoare, accesorii i alte materiale secundare confecionrii mbrcmintei, pungi de buzunare.
 Aa de cusut este un fir rsucit din dou sau mai multe fire rsucite n sens invers
torsionrii. Aa de cusut se alege n funcie de baz. Astfel pentru esturi din bumbac, ln,
mtase se va folosi aa din bumbac sau tip mtase, iar pentru esturile din fibre chimice se
recomand s se foloseasc aa de aceeai provenien i cu aceleai proprieti ale esturii:
contracia, rezistena, elasticitatea.
Fineea firului de a trebuie s corespund cu fineea materialului. Se recomand ca firul de
a s aib o finee mai mare dect firul materialului de baz. Culoarea aei de cusut se
stabilete n funcie de culoarea materialului de baz cu o nuan mai nchis.
Pentru produsul meu am folosit urmatoarele materiale auxiliare:
ata de cusut
elastic
intaritura
nasturi

Cap 2.3 Constructia tiparului de pantaloni de pijama

Tiparul de pantalon se construieste pentru modelul fara betelie.

AB =Ps/4 + 12 = 25 cm
AL = Lpr = 6 Z = 103 cm;
AC = AL/2 + 7 = 59 cm.

Pe verticala din A se fixeaza punctele B, C si L din care se traseaza liniile de baza in lungimea
pantalonului:
BB1 = Ps/4 + 4 =17cm
B1B2 = BB1 = 17 cm;
B2B3=4cm;

Prin B1 se traseaza o perpendiculara, obtinindu-se punctele de intersectie A1, C1 si L1 iar din

B3 se ridica perpendiculara care delimiteaza latimea slitului:

B3B4 = 3 cm.
Latimea fetei de pantalon in talie:
AA4 = 1 cm.

Latimea fetei de pantalon la tiv si genunchi:

C1C2 = C1C3= Pb/4 = 12 cm;

Se unesc A4, C2, L2 si se obtine linia laterala si B2 , C3, L3, obtinandu-se linia interioara a fetei
de pantalon.
Spatele de pantalon se construieste pe aceeasi figura avind linia laterala conturata de ABL2

Linia de la spate si talie:

B2B5 = Ps/5= 0,4 cm

Se unesc punctele B2 cu A3.

A3A5 = 4 cm.
Punctul A5 se uneste cu A si cu B5 obtinindu-se linia taliei si rascroitura spatelui de pantalon.
Linia interioara:
C3C4 = 5 cm; L3L4 = 4 cm

Pentru formarea canalului de introducere a elasticului, spatele si fata sint prevazute cu o

rezerva de 3 . . . 3,5 cm. Aceasta rezerva se adauga in prelungirea partii superioare, obtinindu-
se punctele a, a1, a2 si a3. La partea inferioara se aplica rezerva necesara tivului sau mansetei.

Cap.2.4 Transformarea tiparelor n model

Tiparul de model este obinut prin transformarea tiparului de baz n funcie de caracteristicile
modelului.
Pentru a elabora tiparul s se asigure corespunztor dintre produs i suprafaa corpului. De
asemenea trebuie s se asigure confortul la purtare prin dimensionarea corect i respectarea
caracteristicilor materialului. Etapa obinerii tiparului de model prin transformarea tiparului de
baza sunt:
1. Analiza produsului
2. Realizarea construciei de baz
3. ntotdeauna modificrile se fac n construcia de baz conform particularitilor
modelului
4. Verificarea corectitudinii de elaborare a tiparului de model

Singura transformare fata de tiparul clasic de pantalon de pijama consta in construirea unor
mansete de intarire la terminatia pantalonului
La spate manseta de intarire este dreapta de latime egala cu 5 cm iar la fata mansetei are
forma in V avand acelasi latime .

Cap 2.5 Construcia abloanelor.

Sabloanele sunt copii ale tiparelor de baza la care se adauga rezervele pentru cusaturi si tiv.
R1=1,5cm rezerva pentru cusaturi
R2= 1,5 cm rezerva pentru tiv
Cap.2.6. Pregtirea materialului pentru croit

Pregtirea pentru croit este o etap a procesului de producie n care materialele sunt supuse
unor operaii de pregtire, n vederea croirii. Operaiile de pregtire pentru croit sunt:
- decantarea esturilor
- clcarea materialelor
- controlul i sortarea materialelor
- ablonarea i calculul loturilor
1. Decantarea este operaia de pregtire a materialelor, prin care se elimina
luciul si se reduc contraciile acestora. Decontarea const n umezirea i
uscarea materialelor, astfel are loc creterea stabilitii dimensionale a
esturii.
Decantarea se poate face;
1. Manual
- la materialele tip ln se face pe o mas de clcat pe care se aeaz materialul fr al
tensiona, apoi se calc cu o pnz umed.
- la materialele din bumbac, se in n ap 6-8 ore, apoi se usuc i se calc pe direcia
diagonal a firului de estur
b. Mecanizat cu ajutorul unor maini de decantat
2. Clcarea este procesul umidatermic ce se aplica materialelor textile,
pentru a le asigura aspectul plcut, uniformitatea, netezimea. Clcarea se
realizeaz sub influena urmtorilor parametri: temperatur, umiditate i
timp.
n cazul materialului uor, se va ine cont de comportarea acestuia la temperatur. Fibrele de
poliester sunt fibre termoplaste. n procesele industriale, clcarea suprafeelor esturilor se
realizeaz cu mainile de calondrat, ce sunt prevzute cu cinci cilindri metalici ce au suprafaa
nclzit.
1. Controlul i sortarea materialelor clcate i decantarea se face din punct
de vedere calitativ i cantitativ.
Controlul calitativ
- se face numai din punct de vedere dimensional i al aspectului;
- defectele ce pot fi ntlnite la acest control sunt: scmoarea, guri, modificarea culorii
etc.;
- defectele constate se marcheaz pentru a fi sesizate la croire.

Controlul cantitativ
- are ca scop cunoaterea dimensiunilor fiecrui balot de material, naite de a fi croit;
- cea mai important dimensiune este limea materialului, dac limea aceluiai balot
variaz, acesta va influenta negativ operaiile de croire a materialului;
- n cazul baloturilor ce au variaii de lime, se secioneaz balotul n buci ce au aceeai
lime i se nscrie valoarea limii pe bonuri ce nsoesc bucile respective.
1. ablonarea este operaia prin care se traseaz conturul abloanelor pe material, conform
ncadrrii stabilite anterior.
Procedeele de ablonare se clasific n funcie de modul n care se realizeaz
ablonarea.
a. ablonarea manual se realizeaz trasnd fiecrui ablon,
succesiv, pe material, cu creta de croitorie creioane speciale.
Acest procedeu este utilizat la ablonarea produsului fusta n
ase clini cu cute.
 b. ablonarea cu trafaletul. Trafaletul este un complot de abloane
imprimate pe un material rigid. Conturul abloanelor este
perforat. Se aeaz trafaletul peste span i se pulverizeaz praf
de cret peste toate perforaiile, apoi se ridic trafaletul,
rmnnd imprimate conturul abloanelor. Acest procedeu are
un randament mult mai ridicat dect cel anterior.
c. ablonarea automatizat se face pe calculator, unde se stabilete
ncadrarea optim, consumul de material, transpunerea
abloanelor pe hrtie la scara 1:1.

2.6.1 Croirea materialului

Croirea este o etap a procesului de producie prin care materialul ce a fost pregtit pentru
croit este transformat n semifabricate (piesele croite). Operaiile ce trebuie executate la croire
sunt:
- spanuirea materialelor
- secionarea spanului
- decuparea detaliilor
- controlul i formarea pacheilor
1. Spanuirea este operaia prin care materialul se aeaz n straturi
suprapuse, ce au lungimea i limea egal cu ncadrarea condiiei tehnice ce
trebuie respectate la spanuirea materialelor:
- materialele se aeaz n span astfel nct una din marginile spanului s formeze o linie
perfect vertical
- tierea straturilor de material trebuie s se fac cu precizie, pentru a asigura capetele
spanului drepte
- materialele cu fire superficiale (catifea, plu) se aeaz n span in acelai sens,
respectndu-se orientarea firelor de la suprafa
- straturile de material se depun n span fr a fi tensionate i fr a forma cute
- materialele cu desene i carouri se depun n span corespunztor desenelor de pe
ablonul respectiv
- nu se repartizeaz n acelai span materialele cu limi diferite, compoziii fibroase
diferite, sau nuane diferite
- la spnuire se efectueaz i preparaia, adic eliminarea defectelor ce influeneaz
calitatea produsului.
1. Spnuirea este operaia de taiere a spanului pe seciuni, pentru a putea fi
transportate mai uor la maina fix de croit.

Condiii tehnice ce trebuie respectate la secionarea spanului:

- linia de secionare trebuie respectata strict, evitndu-se abaterile de la conturul stabilit

prin ablonare
- foile din span trebuie s nu-i modifice poziia i s se evite mbinarea spanului
- seciunile rezultate din span trebuie s aib o mrime care s permit transportul optim
la maina de decupat
- spanul se fixeaz prin puncte de coasere sau prin cleme, pentru a nu se modifica poziia
foilor
Mainile de secionat span sunt maini mobile, ce pot deplasa pe masa care se afla spanul:
- Maina de tiat cu cuit disc
- Maina de tiat cu cuit vertical
n cazul produsului meu nu s-au realizat operaiile de spanuire i secionare ntruct este un
produs unic, ce a fost proiectat individual.
3. Decuparea detaliilor este operaia prin care se separ detaliile ce au fost conturate pe
suprafaa materialului, conform ncadrrii.
Condiiile tehnice ce trebuie respectate la decupare:
- tierea se va face numai dup conturul trasat pe material pentru a nu se modifica
dimensiunile si forma detaliilor
- la taiere se vor decupa primele detaliile mari si apoi cele cu dimensiuni mai mici
- spanurile formate din materiale lucioase se vor fixa cu cleme epeciale sau prin puncte de
coasere
- detaliile decupate din span se formeaz in pachete pe mrimi de produse
corespunztoare abloanele utilizate
- straturile de material sintetice se pot fixa prin punctare, cu rezistente nclzite
Decuparea se poate realiza manual sau mecanizat cu ajutorul mainilor fixe cu cuit banda:
- Maini de decupat cu trei roi
- Maini de decupat cu patru roi
n cazul produsului meu se poate folosi decuparea manual a detaliilor.
Controlul i formarea pachetelor este operaia prin care detaliile rezultate n urma croirii sunt
controlate i apoi mpachetate pentru a fi confecionate.
Controlul semifabricatelor se face:
- calitativ: se aeaz ablonul peste detalii i se verifica forma i dimensiunie acestora;
dac au fost corect decupate, dac nu s-au deplasat starturile din span n timpul tierii
- cantitativ: n cazul pachetelor de detalii decupate din span se numra prin sondaj
detaliile dintr-un pachet, pentru a verifica daca numrul lor corespunde cu numrul foilor
din span.
Formarea pachetelor se face n paralel cu controlul:
- se formeaz pachete ce conin toate detaliile unui produs
- se aeaz n exterior detaliile mari i n interior cele mici
Dup parcurgerea operaiilor de pregtire pentru croit si croire, pachetele cu detaliile trec la
etapa urmtoare a procesului tehnologic, confecionare.
 Cap. 2.7 Elaborarea ncadrrii abloanelor

Lugimea ncadrrii
Limea ncadrrii

Cap 2.7.1 Calculul necesarului de material i calculul normei de consum

Pentru determinarea necesarului de material avem nevoie de urmatoarele dimensiuni:

Lungimea incadrarii=lungimea produsului+rezervele de tiv si cusatura
Lungimea incadrarii=
Materiale auxiliare folosite pentru produsul meu sunt:
-ata de cusut pentru tighel
-ata pentru surfilat
-elastic

Calculul normei de consum

Cs=consum specific
Ip=indicele de pierderi
Iu=indicele de utilizare
Iu + Ip= 100 %
Ssab= suprafata sabloanelor
Sinc= suprafata incadrarii
n = numar de bucati
Cs= Linc/n=
Sinc=Linc x linc=

Pentru ca incadrarea sa fie cat mai buna, indicele de pierderi trebuia sa aiba o valoare cat mai
mica astfel incat suprafata sabloanelor sa fie peste 80 % din suprafata incadrarii.
 Cap2.8 Procesul tehnologic de confecionare

DENUMIREA DENUMIREA DENUMIREA UTILAJE

OPERATIEI DETALIILOR CUSATURII FOLOSITE
Aplicarea Mansete Fier de calcat
intariturii pe
mansete
Surfilarea Fata spate Cusatura de Masina
detaliilor Mansete surfilare triplock
Aplicarea Fata spate Cusatura de Masina simpla
mansetelor pe tighel
fata si pe
spate
Asamblarea Fata spate Cusatura de Masina simpla
cusaturii tighel
laterale
Descalcarea Fata spate calcare Fierul de
cusaturii calcat
laterale
Coaserea Fata spate Cusatura de Masina simpla
cusaturii tighel
interioare
Descalcarea Fata spate calcare Fierul de
cusaturii calcat
interioare
Coaserea Produs Cusatura de Masina simpla
turului tighel
pantalonului
Prelucrarea Produs Cusatura de Masina simpla
slitului la fata tighel
Indoirea Produs Cusatura de Masina simpla
rezervei tighel
pentru elastic
Introducerea Produs Manual
elasticului
Executarea Produs Cusatura zig- Masina simpla
butonierelor la zag
slit
Coaserea Produs Manual
nasturilor
Curatirea atei produs manual Foarfece
Calcarea finala produs calcare Fierul de
calcat
 Cap.2.9. Dimensiunile produsului finit

Denumirea dimensiuni Dimensiunea cm

1.Lungimea produsului 103
2.Lungimea cusaturi interioare 72
3.Latimea produsului la nivelul taliei 41
4.latimea produsului la nivelul soldurilor 60
5.latimea pantalonului la terminatie 25
6.lungimea cusaturii turului 35
pantalonului.
 Cap. 3.
Norme tehnice a securitatii muncii si masuri de
prevenire si stingere a incendiilor

Normele de protectia muncii cuprind instructajul de protectia muncii, care reprezinta o

componenta a ansamblului de masuri privind securitatea muncii si instruirea continua a
personalului.Nici un angajat nu poate fi primit la locul de munca, daca nu si-a insusit instructajul
de protectia muncii. Asigurarea ca personalul a luat la cunostinta instructajul,se obtine prin
semnatura angajatului.
Instructajul cuprinde cu 3 etape:
a)instructajul general
b)instructajul introductiv
c)instuctajul periodic
a)Instructajul general se face noilor angajati, ucenicilor elevilor, studentilor.
b)Instructajul introductiv se aduce la cunostinta persoanelor prezente ocazional
c)Instructajul periodic se face la locul de munca, are scopul de a familiariza angajatul cu
conditiile mediului de lucru.
Se va urmari :
- pastrarea ordinii si curateniei
- interzicerea depozitarii materialelor pe scari, pe caile de acces.
Cauzele ce pot reveni accidentele
- indicarea locurilor de munca periculoase si a modului de lucru corect
- utilizarea corecta a mecanismelor de pornire, oprire a utilajelor
- indicarea echipamentului de protectie necesar
- masuri de prim ajutor
Instructajul periodic reprezinta o reamprospatare a notiunilor si cunostintelor dobandite
anterior si vor fi strans legate de activitatea angajatului.
Instructajul sectorului de confectii.
In timpul lucrului muncitorii sunt obligati sa poarte echipament de lucru, incaltaminte
comoda, sunt obligati sa cunoasca normele de protectie a muncii, si sa aplice metodele corecte
de lucru la utilajele la care sunt repartizati. In cazul necunoasterii normelor de utilizare a
utilajelor, este interzis lucrul pe acestea.
Este interzis consumul bauturilor alcoolice, sunt interzise glumele sau crearea de
momente penibile care ar putea distrage atentia muncitorului in timpul lucrului.La terminarea
lucrului locul de munca trebuie sa ramana curat.
La masina de cusut muncitorul, elevul este obligat sa verifice starea de functionare,
blatul masinii sa fie bine fixat, capul masinii sa fie bine fixat ,acul sa fie in starea buna.
Verificarea instalatiei electrice.
Intrerupatorul de curent electic trebuie sa fie in proeminenta capacului protector.Dupa
terminarea lucrului masinile vor fi deconectate de la sursa de curent electrica. Pentru prevenirea
accidentelor la masinile de calcat se verifica impamantarea, priza si stecherul sa nu prezinte
defectiune. Muncitorului ii este interzis sa lucreze fara un gretar de lemn sau covor de cauciuc.
In caz de defectiuni, scurt circuit, este obligatoriu incetarea lucrului si deconectarea de la sursa
de curent electic.
Dupa terminarea lucrului, fierul de calcat va fi deconectat de la sursa de curent electric.

Mijloace de stingere a incendiilor

Incendiul este un fenomen complex care poate provoca pierderi de vieti omenesti si
distruge valori materiale, uneori incalculabile.Nu rare au fost cazurile cand unele incendii s-au
transformat in catastrofe aducand oamenilor multe necazuri si suferinte ce cu greu au putut fi
uitate.
In lupta cu focul, omul a cautat din totdeauna sa-si perfectioneze armele astfel incat sa
obtina victoria intr-un timp cat mai scurt si cu o siguranta cat mai ridicata. Aceasta cautare a
dus la obtinerea si utilizarea unor noi tipuri de mijloace de stingere, din ce in ce mai adaptate
conditiilor concrete existente la locul incendiilor.
Semnalizarea incendiilor este de o importanta foarte mare, cu cat se anunta mai repede
cu atat se stinge mai usor.
Nu se admite folosirea apei pentru stingerea incendiilor in urmatoarele cazuri:
-cand apa ar veni in contact cu aliaje de magneziu intrucat apa se descompune formandu-
se oxigen si hidrogen
-la utilajele electrice sub tensiune, deoarece se pot produce electrocutari
-la depozite de carbid, sodium, lacuri, vobsele cu solventi usor inflamabile si lichide
combustibile.
Apa se intrebuinteaza pentu stingerea incendiilor sub forma de:
- jet compact
- jet pulverizat
- abur
Utilizarea stingatorului
Stingerea incendiilor se efectueaza indeosebi cu ajutorul unor aparate de mana sau
transportabile numite stingatoare.
Stingatorul cu pulbere se rastoarna de cateva ori, pentru afanarea pulberii, operatiune
care este necesara si in cazul celui cu spuma:
- se scoate agrafa de siguranta
- se apasa energic, pana la limita, parghia de declansare eliberand-o imediat dupa percutare
- se asteapta 2-3 secunde pentru asigurarea presurizarii (fenomen insotit de o usoara
trepidatie a stingatorului)
- se actioneaza din nou parghia de declansare, continuind refularea pulberii sau a spumei,
dupa dorinta.
Mijloace de protectie individuala
Elevii si studentii care efectueaza practica in productie beneficiaza de echipametul de
protectie acordat meseriilor specialitatilor si functiilor de la locurile de munca in care vor lucra.
La locurile de munca cu foc deschis, substante inflamabile se interzice acordarea de
echipamente de protectie si de lucru din tesatura de bumbac in amestec cu fibre poliamidice
Schita Modelului
 Bibliografie

Proiectarea imbracamintei
Autori: Ing.Gheorghe Ciontea prof.gr.I
Ing. Maria Radulescu 1981
Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti
Tehnologii textile si de confectii :
Ministerul Educatiei si Invatamant
Ed. didactica si pedagogica 1989 Bucuresti
Pregatire de baza in industria usoara Textile-pielarie
Ed. Oscar Print Bucuresti 2003
Revista de moda Burda