TEMA 3.

PROCESUL BUGETAR
3.1 Conceptul şi trăsăturile procesului bugetar.
3.2 Rolul autorităţilor publice în procesul bugetar.
3.3 Elaborarea proiectului bugetului de stat.
3.4 Examinarea şi aprobarea legii bugetare anuale.
3.5 Executarea bugetului de stat.
3.6 Întocmirea dării de seamă cu privire la executarea legii bugetare anuale,
aprobarea ei.
3.7 Controlul bugetar

3.1 Conceptul şi trăsăturile procesului bugetar

Procesul bugetar poate fi definit ca ansamblu de activităţi şi operaţiuni,
integrate coerent şi convergent orientate, derulate stadial şi cuprinzând: elaborarea
proiectului de buget; adoptarea acestuia; execuţia bugetului; încheierea şi
aprobarea contului de execuţie bugetară; controlul bugetar.
Aceste activităţi se desfăşoară într-un cadru constituţional şi administrativ –
instituţional, care prezintă particularităţi de la ţară la ţară, determinate de evoluţia
istorică a fiecăreia dintre ele. Indiferent de particularităţi şi de condiţionalităţi,
procesul bugetar prezintă însă şi trăsături comune:
 PB este unul de decizie, care constă în ordonarea priorităţilor şi în
alocarea resurselor necesare finanţării obiectivelor vizate, având utilitate
publică. Decizia ce trebuie luată este una dintre cele mai grele, întrucât
resursele mobilizabile sunt limitate şi se situează, în toate cazurile, sub
nivelul necesităţilor publice ale perioadei;
 PB este predominant politic, întrucât deciziile privind alocarea resurselor
bugetare mobilizabile nu se întemeiază pe criterii sau informaţii ale
pieţei, ci au la bază obiectivele din programul de guvernare, fixate de
partidul care deţine majoritatea parlamentară. În consecinţă, decizia
finală, concretizată în legea bugetară anuală, este adoptată prin
mecanismul reprezentării şi a votului.
 PB are caracter complex, ca urmare a faptului că este realizat prin
participarea unui mare număr de subiecţi, de natură diferită, fiecare cu
interesele, nevoile şi posibilităţile sale.
 PB este ciclic , realizându-se succesiv şi după un calendar riguros,
potrivit cerinţelor principiilor anualităţii şi publicităţii bugetare.
 PB este strict reglementat, astfel în derularea sa concretă se impune
respectarea legislaţiei în domeniu şi a normelor metodologice elaborate
în acest scop de către Ministerul Finanţelor.
Procesul bugetar în Republica Moldova este reglementat prin legea 847-XIII din
24.05.1996, care defineşte în articolul 3, procesul bugetar ca “procesul care începe
cu elaborarea bugetului şi se termină cu aprobarea dării de seamă despre
executarea lui pentru anul bugetar respectiv. Anul bugetar pe teritoriul Republicii
Moldova începe la 1 ianuarie şi se termină la 31 decembrie ale fiecărui an.”

3.2 Rolul autorităţilor publice în procesul bugetar

Potrivit reglementărilor legale şi a situaţiei de fapt care are loc în decursul
procesului bugetar, principalii participanţi la procesul bugetar sunt:
1) entităţile care sunt finanţate de la buget (instituţii, unităţi administrativ-
terotiriale etc.), cunoscute ca ordonatori secindari sau terţiari de buget,
2) ordonatorii principali de buget (conducătorii autorităţilor publice, miniştrii şi
conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale)
3) Ministerul Finanţelor
4) Guvernul
5) Legislativul (Parlamentul)
6) Grupurile de interese şi cetăţenii.
Executorii de buget (principali, secundari, terţiari) se consideră că încearcă să-şi
extindă activităţile entităţilor pe care le reprezintă, cererile lor fiind aproape
nelimitate. Motivele pentru dorinţa acestora de expansiune includ prestigiul,
mai mulţi subordonaţi, mai mult spaţiu, mai mari salarii etc.
Ministerul Finanţelor elaborează pentru Guvern proiectul bugetului de stat în
baza proiectelor bugetelor locale. El are sarcina de a comunica executorilor
principali limitele de cheltuieli stabilite în baza politicii financiare a
Guvernului, în vederea definitivării proiectelor de buget. Sarcina principală a
Min Fin este ca pe baza proiectelor de buget să întocmească proiectul bugetului
de stat pe care să-l depună la Guvern.
Guvernul, după ce îşi însuşeşte proiectul bugetului de stat elaborat de MinFin, îl
supune spre aprobare Parlamentului, însoţit de un raport privind situaţia
economico- financiară a ţării şi proiecţia acesteia pentru anul viitor.
Parlamentul aprobă bugetul de stat pe ansamblu, pe capitole, pe articole şi pe
executorii principali de buget. Legislatorul încearcă de mai multe ori să
majoreze cheltuielile publice. Motivaţia constă în faptul că parlamentarii sunt
conştienţi că alegerile viitoate vor depinde de abilitatea de care dau dovadă
pentru furnizarea de servicii publice, de realizare unor programe şi creşterea
numărului de locuri de muncă în circumscripţiile pe care le reprezintă.
Grupurile de interes sunt preocupate şi ele de creşterea bugetului de stat. Ele
caută să obţină mai multe avantaje pentru membrii săi şi să fie sprijinite fie prin
creşterea cheltuielilor publice în favoarea lor, fie prin reducerea impozitelor pe
care le plătesc.
Cetăţenii, deşi nu au un rol direct în procesul bugetar, au adesea un rol indirect.
Ei pot să voteze prin referendum limitarea veniturilor fiscale, să respingă
anumite forme de fiscalitate sau să ceară echilibrul bugetar. Ei pot să-şi exprime
opiniile cu ocazia alegerilor sau cerînd aleşilor săi să ţină cont de opiniile
prezentate de ei.
Toţi aceşti participanţi nu au numai scopuri bugetare diferite şi potenţial
conflictual, dar ei, în mod obişnuit, au niveluri diferite de putere.
Combinarea diferitor preferinţe şi a nivelurilor diferite de putere trebuie să fie
dirijată prin personalul bugetar, astfel încît să se obţină acordul tuturor părţilor care
trebuie să respecte legislaţia bugetară.
Teoria bugetară clasică atribuia Parlamentului puterea de decizie în domeniul
financiar, controlul încasărilor şi cheltuielilor bugetare fiind consecinţa sistemelor
politice din acele vremuri, simplitatea problemelor financiare ale epocii oferind
parlamentarilor posibilitatea asamblării informaţiilor necesare pentru adoptarea
deciziilor.
Evoluţia democratică a regimului parlamentar, manifestată prin introducerea
sufragiului universal, a consolidat autoritatea Parlamentului în condiţiile creşterii
prerogativelor Executivului, modificând, totodată, mentalităţile parlamentarilor
confruntaţi cu limitările impuse de Guvern.
Dezvoltarea intervenţiilor economice ale puterii publice a declanşat procesul de
declin al rolului financiar al Parlamentului, printre altele, şi devenind principalul
mijloc al politicii economice, bugetul impunea parlamentarilor exigenţe de
înţelegere şi interpretare.
Elaborarea principalelor decizii bugetare se deplasează la nivelul Guvernului, al
organismului său specializat – Ministerul Finanţelor, adoptarea proiectului de
buget de către Parlament constituind un compromis în favoarea Executivului.

3.3 Elaborarea proiectului bugetului de stat.

Procedura de elaborare si adoptare de catre Parlament a legii bugetare
anuale face obiectul Legii Republicii Moldova „ Privind sistemul bugetar si
procesul bugetar”, Nr.847 din 24.05.96.
Datele economice de bază, necesare pentru elaborarea proiectului bugetului
de stat, se prezintă Ministerului Finanţelor în termenul stabilit de Guvern şi
include, în special:
a) prognoza indicatorilor macroeconomici şi sociali pe anul bugetar viitor, care
este determinată, elaborată şi prezentată de Ministerul Economiei;
b) prognoza indicatorilor şi cerinţelor bugetului asigurărilor sociale de stat,
care este determinată, elaborată şi prezentată de Ministerul Muncii, Protecţiei
Sociale şi a Familiei.
c) prognoza balanţei de plăţi, a creditelor, a obligaţiunilor externe şi a altor
indicatori ce caracterizează politica monetar-creditară a statului, determinată,
elaborată si prezentată de către Banca Naţionala a Moldovei.
În temeiul datelor prezentate şi al altei informaţii relevante, Ministerul
Finanţelor determină totalurile estimărilor preliminare de venituri şi cheltuieli
pentru bugetul de stat.
Estimările preliminare se transmit autorităţilor publice de către Ministerul
Finanţelor la data stabilită de ministrul finanţelor. Ministerul Finanţelor emite
pentru autorităţile publice note metodologice detaliate referitoare la elaborarea
proiectului bugetului de stat.
 Autorităţile publice prezintă Ministerului Finanţelor propuneri de buget, la
data stabilită de ministrul finanţelor.
Propunerile de buget ale autorităţilor publice, structura şi conţinutul cărora
se determină de Ministerul Finanţelor, 4includ:
a) veniturile şi cheltuielile realizate în anul bugetar precedent;
b) veniturile şi cheltuielile estimate pentru anul bugetar curent;
c) veniturile şi cheltuielile estimate pentru anul bugetar viitor;
d) veniturile şi cheltuielile estimate pentru cel puţin un an după anul bugetar
viitor;
e) justificările cerinţelor referitoare la estimările preliminare de venituri şi
cheltuieli distribuite de Ministerul Finanţelor potrivit rezultatelor estimate ale
programelor incluse în aceste cerinţe.
Pentru elaborarea proiectului bugetului de stat, Ministerul Finanţelor poate
solicita orice informaţie adiţională ce este asigurată în mod obligatoriu de către
autorităţile publice.
Ministerul Finanţelor examinează propunerile de buget ale autorităţilor
publice, care conţin:
a) propunerile de venituri şi cheltuieli;
b) informaţia şi justificările prevăzute.
Deciziile Ministerului Finanţelor referitoare la partea de venituri şi la partea
de cheltuieli ale bugetului pentru anul bugetar viitor se transmit autorităţilor
publice la data stabilită de ministrul finanţelor.
În temeiul informaţiei 4prezentate, autorităţile publice reexaminează
propunerile lor de buget şi le prezintă din nou Ministerului Finanţelor la data
stabilită de ministrul finanţelor. Dacă autorităţile publice nu sunt de acord cu
deciziile Ministerului Finanţelor divergenţele existente se soluţionează în ultima
instanţă de Guvern.
Ministerul Finanţelor elaborează proiectul bugetului de stat bazat pe:
a) scopurile bugetului de stat;
b) sursele de venituri şi destinaţia cheltuielilor;
c) propunerile de cheltuieli detaliate ale autorităţilor publice;
d) propunerile de venituri ale autorităţilor administraţiei publice locale ;
e) propunerile privind finanţarea deficitului bugetar, dacă cheltuielile
depăşesc veniturile;
f) propunerile privind utilizarea excedentului bugetar, dacă veniturile
depăşesc cheltuielile.
Cheltuielile pentru investiţiile capitale sunt incluse în proiectul bugetului de
stat într-o poziţie distinctă. Cheltuielile pentru investiţiile capitale şi alte cheltuieli
de investiţii, care se finanţează potrivit legislaţiei din bugetul de stat, se fixează în
propunerea de buget în baza devizului de cheltuieli, întocmit de autoritatea
publică, şi cuprind:
a) evaluarea tehnică a fiecărei investiţii sau achiziţii;
b) evaluarea financiară a costului total al fiecărei investiţii sau achiziţii;
c) estimarea cerinţelor de cheltuieli anuale ale fiecărei investiţii sau achiziţii;
 d) estimarea veniturilor anuale sau a cotizaţiilor, dacă acestea există, posibile
de a fi colectate de către Guvern ca rezultat al investiţiei sau al achiziţiei.
În temeiul informaţiei prezentate, Ministerul Finanţelor examinează fiecare
investiţie sau achiziţie propusă, pentru a determina:
a) conformitatea ei strategiilor şi obiectivelor Guvernului;
b) prioritatea ei în cadrul limitelor totale de cheltuieli ale bugetului de stat;
c) existenţa surselor de finanţare pentru a o completa în anii viitori.
În definitivarea procedeelor expuse, Ministerul Finanţelor elaborează proiectul
legii bugetare anuale, care cuprinde anexele, şi îl prezintă Guvernului împreună
cu nota explicativă.
Anexele proiectului legii bugetare anuale cuprind:
a) veniturile şi cheltuielile estimate pentru anul bugetar viitor;
b) veniturile şi cheltuielile estimate pentru cel puţin un an după anul bugetar
viitor;
c) datele adiţionale, prevăzute de legea bugetară anuală.
Nota explicativă la proiectul legii bugetare anuale include prognozele
prevăzute, precum şi următoarele strategii ale Guvernului:
a) strategiile de dezvoltare socială şi economică;
b) strategiile politicii bugetar-fiscale;
c) strategiile datoriei de stat;
d) strategiile de sprijin financiar;
e) strategiile relaţiilor bugetului de stat cu bugetele unităţilor administrativ -
teritoriale.
În termenul stabilit de Guvern, Ministerul Finanţelor prezintă Guvernului
proiectul legii bugetare pentru anul bugetar viitor, care include anexele si nota
explicativă. Până la 1 octombrie a fiecărui an Guvernul prezintă
Parlamentului:
a) proiectul legii bugetare pentru anul bugetar viitor şi nota explicativă;
b) lista modificărilor în legislaţie, care rezultă din proiectul legii bugetare
anuale.
Adiţional se prezintă estimările de venituri şi cheltuieli ale bugetului
consolidat.
Guvernul examinează proiectul legii bugetare anuale şi nota explicativă. La
solicitarea Guvernului, Ministerul Finanţelor prezintă informaţii sau explicaţii
adiţionale referitoare la proiectul legii bugetare anuale şi la nota explicativă.
Guvernul stabileşte procedura de apelare de către autorităţile publice a
proiectului legii bugetare anuale şi a notei explicative. Guvernul decide
includerea amendamentelor la proiectul legii bugetare anuale şi la nota
explicativă şi controlează operarea amendamentelor respective de către
Ministerul Finanţelor. După includerea amendamentelor, dacă acestea există,
Guvernul aprobă proiectul legii bugetare anuale.

3.4 Examinarea şi adoptarea legii bugetare anuale.

Guvernul prezintă Parlamentului pînă la 1 octombrie a fiecarui an
proiectul legii bugetare anuale. Proiectul legii bugetare anuale include anexele şi
este însotit de nota explicativă. Adiţional la proiectul legii bugetare anuale,
Ministerul Finanţelor prezintă calculele veniturilor şi cheltuielilor bugetare.
Proiectul legii bugetare anuale este examinat de Curtea de Conturi, care
prezintă Parlamentului un aviz la data stabilită de acesta. Comisiile permanente
ale Parlamentului examinează proiectul legii bugetare anuale în condiţiile
stabilite de Parlament. La data stabilită de Parlament, comisiile permanente
prezintă avizele la proiectul legii bugetare anuale Comisiei pentru buget şi
finanţe.
În baza avizelor comisiilor permanente şi a propriei sale examinări, Comisia
pentru buget şi finanţe întocmeşte raportul şi lista de recomandări asupra
proiectului legii bugetare anuale şi le prezintă Parlamentului la data stabilită de
acesta.
Parlamentul examinează proiectul legii bugetare anuale, de regulă, în trei
lecturi.
Examinarea în prima lectură
În decursul primei lecturi, Parlamentul audiază raportul Guvernului şi
coraportul Comisiei pentru buget şi finanţe asupra proiectului legii bugetare
anuale şi examinează:
a) direcţiile principale ale politicii bugetar-fiscale;
b) concepţiile de bază ale proiectului.
Parlamentul aprobă, în prima lectură, proiectul legii bugetare anuale şi îl remite
Comisiei pentru buget şi finanţe pentru pregătirea de examinare în a doua lectură.
În caz de respingere, Parlamentul stabileşte un termen pentru îmbunătăţire şi
prezentare repetată a proiectului legii bugetare anuale în prima lectură.
Examinarea în a doua lectură
În decursul lecturii a doua, Parlamentul, la prezentarea Comisiei pentru
buget şi finanţe, examinează:
a) veniturile estimate sub formă de calcule şi structura lor;
b) cheltuielile estimate, structura şi destinaţia lor;
c) deficitul sau excedentul bugetului de stat.
Parlamentul aprobă, în a doua lectură, proiectul legii bugetare anuale şi îl remite
Comisiei pentru buget şi finanţe pentru pregătirea de examinare în a treia lectură.
În caz de respingere, Parlamentul stabileşte un termen pentru îmbunătăţire şi
prezentare repetată a proiectului legii bugetare anuale în a doua lectură.
Examinarea în a treia lectură
În decursul lecturii a treia, Parlamentul, la prezentarea Comisiei pentru
buget şi finanţe:
a) examinează alocaţiile detaliate pentru autorităţile publice;
b) stabileşte alocaţiile care vor fi finanţate în mod prioritar;
c) examinează alte detalieri din legea bugetară anuală.
Pînă la 5 decembrie a fiecarui an, Parlamentul adoptă legea bugetară
anuală.
Daca legea bugetară anuală nu este adoptată şi publicată pînă la 31 decembrie,
finanţarea cheltuielilor pentru anul curent se efectuează lunar în mărime de a
douăsprezecea parte din suma cheltuielilor prevăzute pentru anul bugetar
precedent.

3.5 Executarea bugetului de stat.

Responsabilitatea pentru executarea bugetului de stat revine Guvernului.
În termen de 10 zile după adoptarea legii bugetare anuale, Ministerul
Finanţelor:
a) solicită de la autorităţile publice centrale planurile de finanţare ale
acestora, precum şi ale instituţiilor subordonate;
b) întocmeşte repartizări lunare ale veniturilor prevăzute de legea bugetară
anuală şi de alte acte legislative.
În termen de 45 zile după publicarea legii bugetare anuale, Ministerul
Finanţelor aprobă repartizarea lunară a veniturilor şi cheltuielilor bugetului
de stat conform Clasificaţiei bugetare.
Ministerul Finanţelor poate aproba alocaţii pentru fiecare program
guvernamental.
Repartizarea lunară se semnează de ministrul finanţelor sau de o persoană
autorizată din Ministerul Finanţelor, care aprobă cererea de cheltuieli pentru un
scop specific.
Nici o autoritate publică nu poate efectua cheltuieli fără autorizaţia semnată
de ministrul finanţelor sau de persoana autorizată din Ministerul Finanţelor.
Executarea de casă a bugetului de stat se efectuează de Ministerul
Finanţelor prin Trezoreria de Stat.
Ministerul Finanţelor poate angaja băncile comerciale, care activează pe
teritoriul Republicii Moldova, în calitate de agenţi pentru efectuarea operaţiunilor
ce ţin de executarea de casă a bugetului.
În realizarea funcţiilor prevăzute, Ministerul Finanţelor este responsabil de:
a) asigurarea evidenţei stricte a veniturilor în baza încasărilor efective în
ordinea colectării;
b) efectuarea de cheltuieli, în caz de existenţă a autorizaţiei;
c) administrarea veniturilor şi cheltuielilor prin conturi distincte bazate pe
Clasificaţia bugetară;
d) asigurarea serviciului datoriei de stat;
e) efectuarea în contul autorităţilor publice a oricăror altor operaţiuni
financiare prevăzute în legea bugetară anuală şi în alte acte legislative.
Dacă în procesul executării bugetului de stat sporeşte nivelul deficitului,
Ministerul Finanţelor poate bloca cheltuieli în cuantum suficient pentru
menţinerea nivelului deficitului aprobat prin legea bugetară anuală.
Blocarea cheltuielilor se efectuează prin reduceri proporţionale lunare ale
tuturor cheltuielilor, cu excepţia celor scutite de blocare prin legea bugetară anuală.
În funcţie de evoluţia încasării veniturilor în bugetul de stat, Ministerul
Finanţelor poate modifica, cu 5 zile pînă la sfîrşitul lunii curente, estimările de
cheltuieli pentru perioada gestionară ulterioară, punînd la curent autorităţile
publice respective.
 În caz de necesitate, Ministerul Finanţelor prezintă Guvernului, iar Guvernul
Parlamentului, un proiect de rectificare a legii bugetare anuale, care include:
a) estimări revizuite de venituri, de cheltuieli obligatorii (inclusiv
serviciul datoriei de stat) şi de deficit sau de excedent rezultant;
b) estimări revizuite de rambursări ale sumei datoriei de stat;
c) repartizarea soldurilor de mijloace băneşti constituite în urma executării
bugetului în anul bugetar precedent;
d) estimări şi descrieri revizuite, dacă acestea există, la anexele şi nota
explicativă.
Autorităţile publice pot înainta Ministerului Finanţelor cereri pentru alocaţii
adiţionale în decursul anului bugetar. Fiecare cerere trebuie să includă o
justificare pentru cheltuielile adiţionale şi propuneri de compensări sub forma de
venituri majorate sau cheltuieli reduse.
În procesul executării bugetului de stat, autorităţile publice pot face cheltuieli
pentru diverse programe guvernamentale, cu condiţia ca aceste alocaţii să
corespundă legii bugetare anuale.
Alocaţiile aprobate pentru utilizări specifice nu pot fi redistribuite între
destinatari.
Alocaţiile incluse în repartizarea lunară pentru utilizări specifice nu pot fi
transferate pentru alte utilizări fără notificarea şi aprobarea ministrului finanţelor.
Se interzice acoperirea cheltuielilor bugetului de stat prin recurgerea la
emisiunea banească directă sau prin finanţarea directă de către bănci.
Se interzice dezafectarea incontestabilă a resurselor financiare din conturile
bancare ale Trezoreriei de Stat.
Titlurile executorii şi documentele de plată ce ţin de dezafectarea
incontestabilă a mijloacelor băneşti de la bugetul de stat se vor transmite spre
executare Trezoreriei Centrale.
Titlurile executorii şi documentele de plată ce ţin de dezafectarea
incontestabilă a mijloacelor băneşti de la bugetele unităţilor administrativ-
teritoriale se vor transmite spre executare trezoreriilor teritoriale respective.
Toate alocaţiile se închid la finele anului bugetar. Dacă anumite cheltuieli sînt
stabilite pentru un termen ce depăşeşte un an, sumele necesare sînt prevazute
în legile bugetare anuale ulterioare.
Eventualele disponibilităţi rămase neutilizate la finele anului bugetar pot fi
realocate în anul bugetar viitor.
Suma mijloacelor defalcate din veniturile generale de stat şi transferurile virate
în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale în ultimele zile ale anului de
gestiune, dar intrate la conturile bugetelor menţionate în anul următor anului de
gestiune, se reflectă în executarea de casă a bugetelor unităţilor administrativ-
teritoriale în anul de gestiune.
Sumele defalcărilor calculate din veniturile generale de stat în ultima zi a
anului de gestiune se transferî în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale în
anul următor anului de gestiune, din contul soldului mijloacelor bugetului de stat
la sfîrşitul anului de gestiune, cu reflectarea în executarea de casă a bugetului de
stat şi a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale în anul de gestiune.
 Sumele veniturilor încasate în ultima zi a anului de gestiune, destinate
transferului în fonduri cu destinaţie specială, se transferă în fondurile respective
în anul următor anului de gestiune, din contul soldului mijloacelor bugetului de
stat la sfîrşitul anului de gestiune, cu reflectarea în executarea de casă a bugetului
de stat în anul de gestiune.
În buget se percep impozitele, taxele si alte încasari numai daca au fost
stabilite prin lege.
Toate veniturile stabilite prin lege se acumulează la contul trezorerial în
ordinea colectării.

3.6 Întocmirea dării de seamă cu privire la executarea legii bugetare

anuale şi aprobarea ei.

La data de 31 decembrie a fiecărui an, Ministerul Finanţelor închide toate

conturile deschise în decursul anului bugetar curent, pentru a întocmi raportul
anual.
Toate veniturile neîncasate pînă la 31 decembrie se încasează în contul bugetului
pe anul viitor.
La sfîrşitul fiecărui an bugetar, Ministerul Finanţelor întocmeşte un
raport despre executarea bugetului de stat, care este prezentat Guvernului şi
Parlamentului pînă la data de 1 mai a anului următor anului de gestiune.
Structura raportului se stabileşte de ministrul finanţelor.
Raportul despre executarea bugetului de stat pe anul de gestiune se examinează
şi se aprobă de către Parlament.

3.7 Controlul bugetar.

Controlul asupra executării bugetului de stat reprezintă o etapă a procesului
bugetar a cărei necesitate se bazează pe restricţiile ce trebuie luate în considerare în
alocarea pe destinaţii şi utilizarea resurselor bugetare avându-se în vedere
caracterul limitat al acestora. În acest context necesitatea controlului bugetar derivă
atât din considerente de ordin politic cât şi din cele de ordin financiar.
Din punct de vedere politic Parlamentul este interesat ca Guvernul să
realizeze integral veniturile bugetare aprobate şi să nu depăşească cheltuielile
stabilite.
Din punct de vedere financiar controlul bugetar vizează creşterea interesului
Guvernului şi a tuturor subiecţilor antrenaţi în procesul execuţiei bugetare în buna
gestionare a fondurilor statului pentru prevenirea delapidărilor şi a fraudelor.
Ţinând cont de principiul separaţiei puterilor în stat, controlul bugetar se exercită
de mai multe organe împuternicite şi poate fi de natură politică, jurisdicţională şi
administrativă.
Controlul politic se exercită de către Parlament prin dezbaterea şi aprobarea
proiectelor de buget împreună cu anexele sale. Acest control se exercită şi în
timpul execuţiei bugetului prin examinarea Rapoartelor pe care Guvernul este
obligat să le prezinte Parlamentului, prin controalele realizate de comisiile
permanente la audierea membrilor Guvernului, în cadrul şedinţelor, precum şi prin
controlul persoanelor care gestionează fondurile publice.
Controlul jurisdicţional se efectuează de organismele specializate ale statului
în scopul stabilirii răspunderii juridice a subiecţilor implicaţi în procesul execuţiei
bugetare în cazul administrării defectuoase a fondurilor politice. În acest scop
activează Curtea de Conturi ca organ de control de bază dintr-un stat.
Controlul administrativ include atât controlul exercitat de organele
specializate ale Ministerului Finanţelor (IFPS, Trezoreria, ş.a.) cât şi controlul
realizat în interiorul fiecărei instituţii sub forma controlului ierarhic exercitat de
ordonatorii principali de credite bugetare asupra modului cum aceste credite sunt
consumate de subordonaţi.
În funcţie de momentul efectuării sale, controlul bugetar poate fi:
 Preventiv;
 Concomitent;
 Post-operativ.
Controlul preventiv este cel mai eficient, deoarece prin intermediul său se
poate opri derularea operaţiunilor ilegale sau a celor apreciate a fi inoportune şi
ineficiente.
Controlul concomitent are o eficienţă limitată, dar nu trebuie subestimat,
deoarece prin determinarea legalităţii sau ilegalităţii operaţiunii, se preîntâmpină
iniţierea unor acţiuni similare în viitor.
Controlul post-operativ nu mai poate repara ceea ce s-a realizat, dar prin
identificarea abaterilor de la lege şi stabilirea persoanelor vinovate se pot institui
măsuri de recuperări a prejudiciilor aduse statului.

6.6 Procesul bugetar la nivelul unităţilor administrativ –

teritoriale(UAT).

Autorităţile administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale

sînt responsabile de elaborarea şi aprobarea bugetelor proprii în baza prevederilor

legale şi în conformitate cu clasificaţia bugetară unică.

Procesul bugetar la nivelul UAT include aceleaşi etape:

1. elaborarea proiectului de buget
2. examinarea şi aprobarea bugetului
3. executarea acestuia
4. întocmirea raportului privind executarea bugetului
5. controlul bugetar.

Etapa I. Elaborarea proiectului de buget

Bugetul unităţii administrativ-teritoriale se elaborează de către autoritatea
executivă a acesteia, ţinîndu-se cont de următoarele prevederi:
a) în termenele stabilite de Guvern, Ministerul Finanţelor remite autorităţii
executive a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, a municipiului
Bălţi şi direcţiei finanţe respective note metodologice privind prognozele
macroeconomice, principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor
şi cheltuielilor bugetare pe anul(anii) următor(i), prognozele normativelor de
defalcări de la veniturile generale de stat în bugetul central al unităţii teritoriale
autonome Găgăuzia şi unele momente specifice de calculare a transferurilor
ce se prognozează a fi alocate acestor bugete de la bugetul de stat;
b) în termen de 10 zile după primirea notelor metodologic, direcţia finanţe
comunică autorităţilor executive ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul
întîi principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor
bugetare pe anul(anii) următor(i), prognozele normativelor de defalcări de la
veniturile generale de stat şi de la impozitul pe bunurile imobiliare la bugetele
locale şi momentele specifice de calculare a transferurilor ce se prognozează a fi
alocate acestor bugete de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul
al doilea şi de la bugetul municipal Bălţi;
c) în termen de 20 de zile după primirea notelor metodologice, autorităţile
executive ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi asigură elaborarea
prognozei tuturor tipurilor de impozite şi taxe ce urmează a fi colectate în
anul(anii) următor(i) în unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi a
proiectului bugetului local, care se prezintă pentru analiză direcţiei finanţe;
d) în termenele stabilite de Ministerul Finanţelor, direcţiile finanţe depun la
Ministerul Finanţelor pentru analiză prognoza tuturor tipurilor de impozite şi taxe
ce urmează a fi încasate în anul(anii) următor(i) în unitatea administrativ-teritorială
respectivă, precum şi proiectele de bugete ale raioanelor, unităţii teritoriale
autonome cu statut juridic special, municipiului Bălţi şi municipiului Chişinău.
Analiza proiectelor de bugete ale raioanelor, unităţii teritoriale autonome cu statut
juridic special, municipiului Bălţi şi municipiului Chişinău are caracter
consultativ. Totodată, Ministerul Finanţelor poate cere de la autorităţile executive
ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea sau ale municipiului Bălţi
să modifice proiectele de buget în cazul în care acestea contravin prevederilor
legale, principiilor politicii bugetar-fiscale a statului sau unor prevederi specifice
pentru anul bugetar următor.
Etapa II. Examinarea şi aprobarea bugetelor locale
Examinarea şi aprobarea bugetului unităţii administrativ- teritoriale de nivelul

întîi

Autoritatea executivă a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi prezintă,

printr-o dispoziţie, cel tîrziu la data de 15 noiembrie a anului în curs, proiectul

bugetului local pe anul următor spre examinare şi aprobare consiliului local.

Proiectul bugetului local prezentat spre aprobare consiliului local include:
a) proiectul deciziei consiliului local privind aprobarea bugetului;
b) anexele la proiectul deciziei, în care se vor reflecta:
- veniturile şi cheltuielile prevăzute pentru anul bugetar următor;
- cotele impozitelor şi taxelor locale ce vor fi încasate în buget;
- mijloacele speciale preconizate spre încasare de către fiecare instituţie publică;
- fondurile speciale;
- efectivul limită al statelor de personal din instituţiile publice finanţate de la
buget.
c) cuantumul fondului de rezervă;
d) alte date adiţionale elaborării proiectului bugetului;
e) nota explicativă la proiectul bugetului.
Consiliul local examinează proiectul bugetului local în două lecturi la un
interval de cel mult 5 zile. Consiliul local aprobă bugetul local pe
anul bugetar următor cel tîrziu la data de 15 decembrie a anului în curs.
Examinarea şi aprobarea bugetului unităţii administrativ- teritoriale de nivelul
al doilea şi bugetului municipal Bălţi
Autoritatea executivă a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi a
municipiului Bălţi, prezintă, printr-o dispoziţie, cel tîrziu la data de 1 noiembrie,
proiectul bugetului unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi proiectul
bugetului municipal Bălţi spre examinare şi aprobare autorităţii reprezentative şi
deliberative respective.
Proiectele bugetului unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi
bugetului municipal Bălţi, prezentate spre aprobare autorităţii reprezentative şi
deliberative respective, includ:
a) proiectul deciziei autorităţii reprezentative şi deliberative privind aprobarea
bugetului;
b) anexele la proiectul deciziei, în care se vor reflecta:
- veniturile şi cheltuielile bugetului respectiv prevăzute pentru anul bugetar
următor;
- normativele defalcărilor de la veniturile generale de stat la bugetele locale;
- mijloacele speciale preconizate spre încasare de către fiecare instituţie publică;
- fondurile speciale;
- transferurile de la bugetul respectiv la bugetele locale;
- efectivul limită al statelor de personal din instituţiile publice finanţate de la
bugetul respectiv;
c) alte date adiţionale elaborării proiectului bugetului;
d) nota explicativă la proiectul bugetului.
Autoritatea reprezentativă şi deliberativă a unităţii administrativ-teritoriale de
nivelul al doilea şi a municipiului Bălţi examinează proiectul bugetului respectiv
în două lecturi.
În prima lectură, autoritatea reprezentativă şi deliberativă respectivă audiază şi
examinează raportul preşedintelui raionului, Guvernatorului unităţii teritoriale
autonome cu statut juridic special, primarului municipiului Bălţi şi primarului
general al municipiului Chişinău asupra proiectului bugetului, examinează şi
aprobă volumul total al veniturilor şi cheltuielilor bugetului respectiv.
În lectura a doua, autoritatea reprezentativă şi deliberativă examinează şi aprobă:
a) structura veniturilor;
b) cheltuielile, structura şi destinaţia lor;
c) balanţa bugetului şi sursele de finanţare;
d) normativele defalcărilor de la veniturile generale de stat la bugetele locale;
e) transferurile de la bugetul respectiv la bugetele locale;
f) cuantumul fondului de rezervă
g) fondurile speciale;
h) cheltuielile care vor fi finanţate în mod prioritar;
i) efectivul limită al statelor de personal din instituţiile publice finanţate de la
bugetul respectiv;
j) alte date adiţionale elaborării proiectului bugetului;
k) nota explicativă la proiectul bugetului.
Autoritatea reprezentativă şi deliberativă a unităţii administrativ-teritoriale de
nivelul al doilea şi a municipiului Bălţi aprobă bugetele respective pe anul bugetar
următor cel tîrziu la data de 10 decembrie a anului în curs.
Etapa III. Executarea bugetului.
În termen de cel mult 30 de zile de la data publicării legii bugetului pe anul
respectiv, autoritatea reprezentativă şi deliberativă a unităţii administrativ-
teritoriale aduce bugetul aprobat în concordanţă cu prevederile legii menţionate.
În termen de 5 zile de la aprobarea bugetului local, subdiviziunea financiară a
unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi solicită de la toate instituţiile
publice finanţate de la bugetul local propuneri de repartizare pe luni a cheltuielilor
aprobate în buget pentru instituţia respectiva şi a veniturilor ei provenite din
executarea lucrărilor, prestarea serviciilor sau din desfăşurarea contra plată a altor
activităţi şi generalizează propunerile primite.
În termen de pînă la data de 20 decembrie, autoritatea executivă a unităţii
administrativ-teritoriale aprobă repartizarea pe luni a veniturilor şi cheltuielilor
bugetului local conform clasificaţiei bugetare.
În termen de 10 zile de la aprobarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale de
nivelul al doilea şi a bugetului municipal Bălţi, direcţia finanţe respectivă:
a) solicită de la instituţiile publice finanţate de la bugetele menţionate
propuneri de repartizare pe luni a cheltuielilor aprobate în buget pentru instituţia
respectivă şi a veniturilor ei provenite din executarea lucrărilor, prestarea
serviciilor sau desfăşurarea contra plată a altor activităţi;
b) întocmeşte repartizarea pe luni a veniturilor prevăzute pentru încasare în
bugetele menţionate;
c) întocmeşte repartizarea pe luni a transferurilor la bugetele locale, prevăzute în
aceste bugete.
În termen de pînă la data de 25 decembrie, preşedintele raionului, Guvernatorul

unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, primarul municipiului Bălţi şi

primarul general al municipiului Chişinău aprobă repartizarea pe luni a veniturilor

şi cheltuielilor bugetului respectiv conform clasificaţiei bugetare.

În termen de pînă la data de 25 decembrie, autoritatea executivă a unităţii

administrativ-teritoriale de nivelul întîi remite direcţiei finanţe repartizarea pe luni
a veniturilor şi cheltuielilor bugetului local conform clasificaţiei bugetare.
Direcţia finanţe, pe baza repartizării pe luni a veniturilor şi cheltuielilor bugetelor
locale, a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al
doilea, întocmesc totalizări ale repartizărilor pe luni ale veniturilor şi cheltuielilor
bugetelor raioanelor, bugetului unităţii teritoriale autonome cu statut juridic
special, bugetului municipiului Bălţi şi bugetului municipiului Chişinău şi, pînă la
1 ianuarie, le depun la Ministerul Finanţelor.
După aprobarea bugetului local, autoritatea executivă a unităţii administrativ-
teritoriale de nivelul întîi prezintă la direcţia finanţe respectivă o copie a deciziei
privind aprobarea bugetului, legalizată de secretarul autorităţii reprezentative şi
deliberative respective.
În termenele stabilite de Ministerul Finanţelor, direcţia finanţe prezintă
ministerului bugetul raionului, bugetul unităţii teritoriale autonome cu statut juridic
special, bugetul municipiului Bălţi şi bugetul municipiului Chişinău pentru a fi
incluse în bugetul public naţional.
Execuţia de casă a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se efectuează
prin sistemul trezorerial, reflectîndu-se în conturi distincte:
a) încasările veniturilor în conformitate cu structura clasificaţiei bugetare;
b) efectuarea de cheltuieli în limita alocaţiilor aprobate şi conform destinaţiei
stabilite.
Sistemul trezorerial prin care se efectuează execuţia de casă a bugetelor unităţilor
administrativ-teritoriale şi reglarea decontărilor dintre bugetele de toate nivelurile
este reprezentat prin Trezoreria de Stat, formată din Trezoreria Centrală şi
trezoreriile teritoriale.
Ministerul Finanţelor - Trezoreria Centrală, în baza legii bugetare anuale,

efectuează alocări de transferuri de la bugetul de stat la bugetele unităţilor

administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi la bugetul municipal Bălţi, precum şi

defalcări în aceste bugete de la veniturile generale de stat, şi percepe în

mod incontestabil din conturile trezoreriale ale bugetelor respective mijloacele

băneşti datorate bugetului de stat.

Trezoreriile teritoriale au următoarele atribuţii:
a) efectuează, în baza deciziilor autorităţii reprezentative şi deliberative a unităţii
administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi a municipiului Bălţi,
alocări de transferuri de la bugetul respectiv la bugetele locale, precum şi
defalcări în aceste bugete de la veniturile generale de stat şi de la impozitul pe
bunurile imobiliare;
b) asigură execuţia conformă a bugetelor instituţiilor publice finanţate de la bugetul
unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea sau de la bugetul municipal
Bălţi;
c) asigură execuţia conformă a bugetelor satelor (comunelor), oraşelor
(municipiilor), precum şi ale instituţiilor publice finanţate de la aceste bugete din
raza de activitate a trezoreriei teritoriale.
Conturile pentru gestionarea veniturilor şi cheltuielilor bugetelor unităţilor
administrativ-teritoriale, precum şi conturile instituţiilor publice finanţate de la
aceste bugete pot fi deschise numai în trezoreriile teritoriale respective.
Metodologia de execuţie a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale prin
sistemul trezorerial se elaborează şi se aprobă de către Ministerul Finanţelor în
conformitate cu actele normative în vigoare.
Direcţiile finanţe, în baza deciziilor autorităţii reprezentative şi deliberative a
unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, percep în mod incontestabil
din conturile trezoreriale ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi
mijloacele băneşti datorate bugetului unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul
al doilea.

Etapa IV. Întocmirea raportului privind execuţia bugetelor UAT

Direcţia finanţe şi/sau subdiviziunea financiară a unităţilor administrativ-teritoriale
întocmesc rapoarte trimestriale şi anuale privind execuţia bugetelor respective.
Rapoartele trimestriale se examinează şi se aprobă de către autoritatea executivă
respectivă.
Rapoartele privind mersul execuţiei bugetului unităţii administrativ-teritoriale pe
semestrul întîi şi pe 9 luni ale anului în curs se audiază la şedinţa autorităţii
reprezentative şi deliberative a unităţii administrativ-teritoriale.
Raportul anual privind execuţia bugetului unităţii administrativ-teritoriale pe anul
de gestiune se aprobă de către autoritatea reprezentativă şi deliberativă cel tîrziu la
data de 15 februarie a anului următor anului de gestiune.
În termenele stabilite de Ministerul Finanţelor, direcţiile finanţe prezintă
ministerului rapoarte trimestriale şi anuale privind execuţia bugetelor unităţilor
administrativ-teritoriale pentru a fi incluse în raportul privind execuţia bugetului
public naţional.
Procesul bugetar - continutul, etapele si caracteristicile procesului
bugetar

Din punct de vedere al continutului, procesul bugetar cuprinde

totalitatea actiunilor si masurilor realizate de autoritatile publice
abilitate, in scopul materializarii obiectivelor de politica
economico-financiara aplicate de puterea executiva. In mod
implicit, derularea procesului bugetar presupune mobilizarea resurselor
financiare publice in cadrul bugetului general consolidat si alocarea
ulterioara a acestora, in scopul furnizarii de bunuri si servicii publice si in
concordanta cu obiectivele programului de guvernare, asa cum acestea au
fost elaborate de puterea executiva si aprobate de puterea legislativa.

Desi particularitatile procesului bugetar pot diferi de la o tara la alta,

in functie de gradul de dezvoltare economica, precum si, in cadrul aceleasi
tari, de la o etapa la alta, in functie de anumite situatii conjuncturale
existente la un moment dat, procesul bugetar prezinta urmatoarele
caracteristici tipice:

- proces decizional – caracteristica care rezida in contradictia

dintre volumul existent al resurselor financiare publice (limitat si, de cele
mai multe ori, insuficient) si cererea de bunuri si servicii publice (practic,
nelimitata), care concura la satisfacerea nevoilor generale ale colectivitatii.
Pornind de la aceasta pozitie antagonica a indicatorilor bugetari, caracterul
decizional al procesului bugetar se reflecta, preponderent, in stabilirea
destinatiilor privind alocarea resurselor bugetare, pornind de la
inventarierea nevoilor de finantare si ierarhizarea ulterioara a acestora, in
functie de gradul de prioritate pe care il reclama;

- proces preponderent politic – deoarece, prin continutul sau,

procesul bugetar exprima, in ansamblu, optiunile majoritatii parlamentare
pentru un anumit tip de politica (la nivel fiscal, financiar etc.),
reprezentand, pe fond, un act specific deciziei politice a partidelor care
detin majoritatea in Parlament;

- proces democratic – deoarece, pe parcursul etapelor procesului

bugetar, se manifesta atributele statului de drept prin separatia puterilor in
stat (respectiv, puterea executiva si cea legislativa) si prin impunerea
opiniei majoritatii asupra minoritatii;

- proces cu continuitate ciclica – caracteristica care rezulta din

faptul ca etapele procesului bugetar sunt stabilite in baza unor acte
normative, structurate la randul lor in baza principiilor anuitatii si publicitatii
bugetare, precizandu-se, din punct de vedere procedural, modalitatile si
termenele concrete de derulare si de finalizare a fiecarei etape din procesul
bugetar;

- proces cu impact public major – rezulta din faptul ca

elaborarea, aprobarea si executia bugetului se reflecta in dimensionarea
cererii si ofertei agregate si, pe cale de consecinta, asupra indicatorilor la
nivel macroeconomic (nivelul produsului intern brut, indicele preturilor, rata
somajului, soldul bugetar etc.), fara a pierde insa din vedere si influentele
la nivel microeconomic. Din aceasta perspectiva, structurarea bugetului
imbraca forma unei componente definitorii in predictibilitatea procesului de
stabilizare macroeconomica.

Operationalizarea in practica a etapelor procesului bugetar are in

vedere utilizarea in mod eficient a alocatiilor bugetare, fapt asigurat prin
autonomia subsistemelor institutionale ale puterilor statului democratic.
Modul de organizare si functionare a institutiilor statului, care concura la
realizarea procesului bugetar, conduce la evitarea conflictului de interese
dintre puterile statului si la prevenirea unui eventual abuz de putere. In
mod efectiv, etapele procesului bugetar se refera la:

1. elaborarea proiectului de buget – se realizeaza de

catre Guvern prin intermediul subsistemului institutiilor publice
aflate in structura si subordinea acestuia (in speta, in calitatea lor
de ordonatori de credite bugetare). In vederea armonizarii alocarii si
utilizarii eficiente a resurselor bugetare, elaborarea proiectului de buget are
in vedere structurarea unor criterii concrete de performanta, conform
particularitatilor sectoriale existente pe fiecare palier guvernamental,
pentru evaluarea eficientei, eficacitatii si economicitatii programelor care
implica finantarea bugetara.

Eficienta se cuantifica ca raport intre efectele obtenabile (rezultatele

obtinute) si efortul financiar (consumul de resurse bugetare) pe care il
implica realizarea acestor rezultate, cu mentiunea ca, in acest model de
analiza, efectele vor fi cuantificate sub diferitele lor forme de manifestare,
inclusiv la nivelul efectelor conexe din anumite domenii (social, cultural
etc.). in mod evident, eficienta va fi cu atat mai ridicata cu cat raportul in
cauza este accentuat supraunitar.

Eficacitatea se cuantifica ca raport intre rezultatele efectiv

inregistrate si cele scontate a se realiza, fie din perspectiva numai a
efectelor, fie numai a rezultatelor.
 Economicitatea se materializeaza in analiza fenomenului de
diminuare a nivelului resurselor efectiv consumate pentru realizarea unui
anumit nivel al rezultatelor prognozate.

Intregul mecanism de elaborare, coordonare, finalizare si prezentare

a proiectului de buget revine Ministerului Economiei si Finantelor si se
deruleaza in baza unui calendar riguros din punct de vedere procedural si
al termenelor ce trebuie alocate fiecarei etape a elaborarii proiectului de
buget. De mentionat este faptul ca, urmare a finalizarii fluxurilor
informationale si deciziilor bugetare dintre Ministerul Economiei si
Finantelor si ordonatorii principali de credite, acestia din urma vor depune
proiectele de buget si anexele la acestea pana la data de 01 august a
fiecarui an, pentru anul urmator. In urma examinarii si analizei lor
corelative si agregate, Ministerul Economiei si Finantelor intocmeste si
depune la Guvern proiectul legii bugetare si al bugetului, pana la data de
30 septembrie a fiecarui an, pentru anul urmator. Proiectul legii bugetare si
al bugetului va fi insotit de un raport privind situatia indicatorilor
macroeconomici pentru anul bugetar de referinta, precum si proiectia
acesteia pe urmatorii trei ani. La randul sau, Guvernul va analiza acest
proiect intocmit de Ministerul Economiei si Finantelor si, dupa insusirea
acestuia, il va supune spre aprobare Parlamentului, pana cel mai tarziu la
data de 15 octombrie a fiecarui an, pentru anul urmator.

2. aprobarea bugetului – institutia abilitata in acest sens

este Parlamentul.Ansamblul deciziilor majore care se oglindesc in
proiectul de buget, atat in privinta constituirii resurselor financiare publice
(in partea de venituri), cat si al alocarii ulterioare a acestora pe diferite
destinatii (in partea de cheltuieli), atrage de la sine necesitatea aprobarii
acestuia de catre forul legislativ.

Proiectul legii bugetare si al bugetului, asumat de catre Guvern si

prezentat spre aprobare Parlamentului, reprezinta o expresie a solidaritatii
guvernamentale si constituie materializarea uneia dintre deciziile esentiale
ce revin puterii executive. Din aceasta perspectiva, membrilor guvernului le
revine, in totalitate, sarcina sustinerii respectivului proiect (insusit si
asumat), in cadrul dezbaterilor parlamentare, desi rolul esential in acest
sens revine ministrului economiei si finantelor.

Etapele esentiale privind elaborarea bugetului se refera la

urmatoarele aspecte procedurale:
 - prezentarea in plenul forului legislativ a raportului pe marginea
proiectului de buget, de catre primul ministru sau de catre ministrul
economiei si finantelor;

- examinarea documentului in comisiile permanente ale

Parlamentului;

- analiza si aprobarea proiectului in comisia de buget,

finante, banci a Parlamentului. Cu aceasta ocazie se vor analiza si, pe
cale de consecinta, se vor aproba sau se vor respinge (dupa caz)
amendamentele propuse de comisiile permanente de specialitate ale
Parlamentului, desi hotararea finala in acest sens urmeaza a fi adoptata in
plenul forului legislativ;

- dezbaterea propriu-zisa si, dupa caz, aprobarea proiectului de

buget in plenul forului legislativ. In cadrul acestor dezbateri din Parlament,
fiecare formatiune politica poate formula propriile amendamente, care
vor fi solutionate fie prin negocieri politice, fie prin respectarea principiului
majoritatii;

- promulgarea de catre Presedinte a legii bugetului, ca urmare a

aprobarii acesteia de catre puterea legislativa.

3. executia bugetului – revine in sarcina Guvernului si a

institutiilor publice subordonate acestuia (in calitatea lor de
ordinatori de credite bugetare).

Ulterior promulgarii si publicarii in Monitorul Oficial, legea bugetului

devine operationala in mod efectiv si produce efecte in acest sens,
trecandu-se la executia bugetului, care se deruleaza pe durata anului
bugetar (care, in cazul tarii noastre, corespunde cu anul calendaristic). In
mod generic, executia bugetului cuprinde ansamblul activitatilor de
incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a cheltuielilor aprobate in
acest sens. Situatiile financiare privind rezultatele executiei
bugetare se materializeaza in:

- dari de seama trimestriale;

- sinteza anuala a veniturilor si cheltuielilor;

- conturile anuale ale executiei bugetare.

La nivelul veniturilor bugetare, fazele executiei bugetare

cuprind:
 - asezarea impozitului: identificarea si dimensionarea materiei
impozabile atat la nivelul persoanelor juridice, cat si la nivelul celor fizice;

- lichidarea impozitului: determinarea cuantumului impozitului in

corelatie cu nivelul materiei impozabile, al cotelor de impozitare si al
reglementarilor fiscale, fapt care conduce la deschiderea rolului fiscal al
respectivei persoane, in care se inscrie suma datorata de aceasta;

- emiterea titlului de percepere a impozitului: inscrierea

cuantumului impozitului astfel determinat intr-un document justificativ, in
baza caruia se autorizeaza perceperea impozitului in cauza;

- perceperea efectiva a impozitului, prin incasarea sumei

datorate de debitor.

La nivelul veniturilor bugetare, fazele executiei bugetare

cuprind:

- angajarea la plata: se refera la decizia prin care se genereaza

obligatia unei institutii bugetare de a achita o suma de bani furnizorilor sai;

- lichidarea la plata: faza in care institutia publica constata si

receptioneaza furnizarea bunurilor si/sau serviciilor contractate si, pe cale
de consecinta, stabileste suma datorata furnizorilor;

- ordonantarea la plata: actul de emitere a unei dispozitii privind

plata din alocatia bugetara a sumei in cauza, catre tertul furnizor;

- plata efectiva: achitarea in fapt a sumei datorate de institutia

publica.

4. incheierea exercitiului bugetar – revine in sarcina atat a

Guvernului(in special, prin intermediul Ministerului Finantelor
Publice), cat si a Parlamentului.

Finalizarea modului de gestionare a prevederilor bugetare se

consemneaza prin intocmirea unui document justificativ intitulat contul
anual de executie bugetara.Acesta reflecta materializarea operatiunilor
de executare a veniturilor (in sensul incasarii acestora) si a cheltuielilor
bugetare (in sensul efectuarii acestora) si exprimamodul in care guvernul
(prin intermediul institutiilor publice din structura si subordinea sa) a
respectat incadrarea veniturilor si cheltuielilor bugetare in limite stabilite
initial, si, implicit, soldul bugetar astfel rezultat (care poate reflecta o stare
de echilibru, deficit sau excedent). Contul anual de executie bugetara este
elaborat de Ministerului Finantelor Publice, aprobat de catre Guvern si
adoptat de catre Parlament.

5. controlul executiei bugetului – este exercitat de Curtea de

Conturi, institutie publica aflata in subordinea directa a Parlamentului, ce
efectueaza controlul financiar ulterior al resurselor financiare publice.
Curtea de Conturi exercita acest control financiar ulterior la ordonatorii de
credite bugetare, urmarind legalitatea si realitatea datelor cuprinse in
contul anual de executie bugetara, prin raportare la eficienta, eficacitatea si
economicitatea executiei bugetare, iar, pe aceasta baza, formuleaza
concluzii privind calitatea gestionarii resurselor financiare publice.

6. aprobarea executiei bugetului – atribut ce revine

Parlamentului, care, pornind de la raportul intocmit de Curtea de Conturi
referitor la contul anual de executie bugetara, declanseaza procedura de
dezbatere a acestuia si, in final, adopta legea de aprobare a contului de
executie bugetara.