Sunteți pe pagina 1din 9

Strategii interactive de predare-învăţare a drepturilor omului

la disciplina Cultură civică/antreprenorială


Niculiţă Paul-Robert, Grupul Şcolar de Arte şi Meserii Olteniţa, judeţul Călăraşi

Strategiile didactice interactive sunt strategii de grup care pr esupun munca în colaborare a elevilor
organizaţi pe microgrupuri sau echipe de lucru în vederea atingerii unor obiective preconizate (soluţii la
o problemă, crearea de alternative). Se bazează pe sprijinul reciproc în căutare cercetare şi învăţare,
stimulează participările individuale, antrenând subiecţii cu toată personalitatea lor (abilităţi cognitive,
afective, volitive, sociale). Solicită efort de adaptare la normele de grup, toleranţă faţă de opiniile,
părerile colegilor, dezvoltând capacităţile autoev aluative. Sunt strategii de interacţiune activă între
participanţii la activitate (elev -elev, elev-profesor).
Acest tip de strategii presupun crearea unor programe care să corespundă nevoii de interrelaţionare
şi de răspuns diferenţiat la reacţiile elevilo r. Interactivitatea în clasă (face -to-face) se referă atât la
promovarea relaţiilor inter şi intragrupale, cât şi între profesor şi elev. Pentru crearea unui program
interactiv, profesorul trebuie să cunoască şi să organizeze bine materialul de studiu, să -şi imagineze
soluţii diverse la reacţiile/răspunsurile elevilor şi să conceapă trasee de învăţare diferenţiată, adaptate
elevilor potenţiali. (Crenguţa-Lăcrămioara Oprea, Strategii didactice interactive, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2007, p. 26)
Strategiile interactive se bazează pe cooperarea dintre elevi în timpul lecţiei, astfel încât învăţarea
va fi rezultatul interacţiunii dintre aceştia, pe de o parte, dintre aceştia şi cadrul didactic pe de altă
parte. Elevii trebuie să relaţioneze unii cu alţii în timpul învăţării astfel încât responsabilitatea
individuală devine presupoziţia majoră care să ducă la succes. Fiecare parte din învăţarea unui elev
devine un element esenţial al învăţării pentru toţi ceilalţi elevi. Prin intermediul metodelor interactive
de predare-învăţare, elevii îşi vor forma deprinderi esenţiale de participare într -o societate democratică:
cooperare, responsabilitate individuală, toleranţă pentru opinii diferite.
Cel mai adesea metodele active se combină cu cele interacti ve. Lucrul în grup, de exemplu, se
poate folosi la începutul unei strategii active de învăţare şi, pe de altă parte, în cadrul oricărei metode
de predare interactivă, elevii vor avea anumite sarcini care presupun participarea activă.
Curriculum-ul de Cultură civică se concentrează asupra unor metode deja cunoscute de către
profesori: studiul de caz, simularea, jocul de rol, rezolvarea de probleme şi dialogul – foloseşte, pe de
altă parte, metode active şi interactive noi cum ar fi: gândiţi -lucraţi în perechi-comunicaţi, ştiu-vreau să
ştiu-am învăţat, luarea de decizii, linia valorică, folosirea literaturii pentru a preda Cultura civică,
proiecte, mozaicul, prelegerea intensificată.
Unele dintre strategii presupun participarea în activităţi ale comunităţii în scopul învăţării, punând
elevii în contact cu experienţe din lumea reală (întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor locale,
reprezentanţi ai puterii politice, legislatori, judecători, interviuri etc.). Profesorii sunt încurajaţi să
realizeze şi să deruleze propriile lor activităţi didactice, care să se potrivească în contextul particular al
şcolilor, comunităţilor sau nevoilor elevilor.
Vom demonstra în continuare modalităţile de combinare a diferitelor elemente ale demersului
didactic, în special la nivel metodic, în sensul celor expuse mai sus, în cazul unei lecţii despre
drepturile omului, la disciplina Cultură civică/antreprenoriale.
Consideraţii generale:
Demonstraţia este aplicabilă clasei a IX-a şcoală de arte şi meserii, la u nitatea de învăţare numită
(conform proiectării proprii) „Drepturi şi responsabilităţi în societate” , având 5 ore, care sunt
repartizate după cum urmează: „Declaraţia Universală a Drepturilor Omului” (1 oră), „Drepturi civile şi
politice – caracteristici generale” (1 oră), „L ibertatea conştiinţei şi libertatea cuvântului” (1 oră),
_______ 1
Strategii interactive de predare -învăţare a drepturilor omu lui la disciplina Cultură civică/
antreprenorială
„Libera circulaţie şi dreptul la asociere” (1 oră), „Dreptul la proprietate. Drepturile şi îndatoririle
cetăţeanului” (1 oră).
Tema lecţiei la care vom face referire este „Libertatea conştiinţei şi l ibertatea cuvântului”.
Tipul lecţiei propuse: consolidare şi comunicare (partea de comunicare însemnând implicarea
elevilor în activităţi de descoperire şi exer sare a noilor cunoştinţe şi nu utilizarea metodelor
expozitive).
Valori promovate în lecţie :
- Respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi în special ale copilului.
Relevanţă: lecţiile despre drepturile omului trebuie să -şi propună, în mod obligatoriu, promovarea
acestei valori, pentru că ele se află în programa şcolară tocmai fiindcă tinerii trebuie să conştientizeze
fundamentele societăţii democratice în care trăiesc. Abordarea acestei problematici în mediul şcolar
face necesară adaptarea conţinuturilor la specificul vârstei celor instruiţi. Raportându -se personal la
diferite situaţii, elevul poate înţelege mai uşor aspectele generale ale drepturilor omului. În plus,
această manieră de a trata tema, furnizează elevilor exemple de comportamente şi atitudini aplicabile
imediat în practica şcolară şi extraşcolară.
- Exersarea comportamentelor so ciale prin colaborarea în grup pentru rezolvarea unor sarcini de
lucru comune.
Relevanţă: această valoare răspunde unei finalităţi a întregului sistem de învăţământ şi anume
socializarea individului. Socializarea reprezintă elementul esenţial de valoare ad ăugată, promovat de
prezenţa elevului în clasă, prin comparaţie, spre exemplu, cu un copil care ar învăţa numai acasă, cu
meditatori.
- Promovarea valorilor democratice în exercitarea unor drepturi şi libertăţi ca dreptul de a alege,
libertatea conştiinţei şi a cuvântului, libertatea presei, libertatea credinţelor religioase.
Relevanţă: şcoala, în special lecţiile de cultură civică, este un loc în care elevul trebuie, nu doar să
capete cunoştinţe teoretice despre democraţie, ci să aibă posibilitatea de a ex ersa modul de aplicare a
acestora.
- Toleranţa faţă de opiniile celor din jur.
Relevanţă: prin comparaţie cu societăţile dictatoriale, în care intoleranţa este larg promovată, în
special de către cei care deţin funcţii de conducere, societăţile democratic e se declară adepte ale
toleranţei. Prin colaborarea elevilor în cadrul grupelor de lucru, prin asumarea eventualelor răspunsuri
greşite şi acceptarea ideii că nimeni nu este perfect, prin respectarea opiniilor colegilor este promovată,
chiar dacă nu se vor face precizări explicite în acest sens, tocmai valoarea toleranţei omului faţă de cei
din jur.
- Încrederea în propriile forţe.
Relevanţă: elevii au nevoie să fie apreciaţi pozitiv pentru răspunsurile pe care le dau sau pentru
faptele bune pe care le săv ârşesc. Includerea în lecţie a unor sarcini de lucru care necesită asumarea
responsabilităţii individuale şi rezolvarea corectă a acestora, urmată de feed -back-ul pozitiv al
profesorului, contribuie la creşterea încrederii în sine a copiilor, fapt care se va reflecta pozitiv şi după
încheierea lecţiei.
Concepte noi utilizate:
Conceptele relativ noi care vor fi utilizate în lecţie sunt: drepturi naturale, drepturile copilului,
libertatea conştiinţei, libertatea cuvântului, cenzură.
Toate conceptele trebuie să fie deja cunoscute de elevi din lecţiile precedente sau din lecţiile de la
gimnaziu. Profesorul trebuie să se asigure, însă, prin întrebări de control, că elevii cunosc aceste
concepte. Sunt necesare explicaţii suplimentare doar pentru conceptul de „drep turi ale copilului”, astfel
încât elevii să înţeleagă faptul că acestea nu reprezintă altceva decât drepturile omului şi doar un
domeniu al acestora, născut din dorinţa de a le asigura o protecţie superioară, din cauza fragilităţii
copiilor şi posibilităţii mai uşoare de a fi abuzaţi.
_______ 2
Strategii interactive de predare -învăţare a drepturilor omu lui la disciplina Cultură civică/
antreprenorială
Strategia didactică:
Strategia pentru care am optat este una inductiv -deductivă, care corespunde mai bine realităţii
vieţii, în care, suntem puşi în a numite situaţii pe care încercăm să le înţelegem, abia apoi degajând o
serie de concluzii şi depunând efortul de generalizare.
Am ales conceptul de „strategie didactică” şi nu pe acela de „strategii didactice”, care est e, de
regulă, recomandat astăzi pentru redactarea proiectelor didactice, mai ales prin metode de autoritate
administrativă (inspectorul impune directorului, directorul impune profesorului) şi nu ştiinţifică, din
considerente de teorie pedagogică.
Iată, ca argumente, dintre numeroasele definiţii care există, doar două exemple:
1) „Strategia reprezintă un mod de combinar e şi organizare cronologică a ansamblului de
metode şi mijloace alese pentru a atinge anumite obiective.” (Ioan Cerghit, Lazăr Vlăsceanu,
Curs de pedagogie, Bucureşti, 1988, p.210).
2) „Conceptul de strategie se referă la un set de acţiuni de predare orientat e intenţionat către
atingerea unor finalităţi specifice, în timp ce metodele sunt căile prin care sunt atinse acestea,
vizând obiectivele concrete, iar procedeele sunt instrumentele de lucru, subordonate
metodelor.” (Crenguţa-Lăcrămioara Oprea, Strategii d idactice interactive, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 2007, p. 22) .
Prin urmare, în pregătirea unei singure lecţii, trebuie gândită o singură stategie didactică.
Resurse necesare:
Umane: clasa de elevi (efectiv optim de 18 -21 persoane).
Timp: 50 minute
Resurse materiale: manualul de Cultură civică şi antreprenorială , clasa a IX-a SAM, autori: Maria
Dorina Stoica, Elena Nedelcu, Mihai Nedelcu, Editura Aramis, 2004, 3 mape cu câte 7 fişe de lucru pe
grupe fiecare, instrumente de scris, coli de fl ipchart, calculator cu videoproiector, prezentare power -
point, film didactic, Constituţia României (2003) sau fişe fotocopiate după capitolul „Drepturile şi
libertăţile fundamentale” , art. 29 şi art.30, 3 foarfece, lipici, scotch, fişe de feed -back.
Bibliografia recomandată trebuie să cuprindă : Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;
Convenţia ONU privind drepturile copilului; Legea 272/ 2004 cu privirea la reglementarea drepturilor
copilului; Constituţia României (2003), capitolul „Drepturile şi libert ăţile fundamentale”.
Pot fi utilizate, în vederea utilizării materialelor video necesare lecţiei, următoarele site-uri:
www.copii.ro, www.drepturilecopiilor.ro şi www.anpf.ro.
Modalitatea demonstrativă pe care o propunem în rândurile următoare este descrierea lecţiei din
punct de vedre metodic, în funcţie de logica momentelor diactice în succesiunea lor cronologică.
Proiectul didactic „Libertatea conştiinţei şi a cuvântului” trebuie conceput pentru a fi aplicat într -o
singură oră de curs (50 de minute).
El va avea o densitate mare de sarcini şi, pentru a putea fi realizate în timpul alocat, este necesar a
se ţine cont de următoarele premise: a) profesorul trebuie să-şi cunoască bine clasa (în special tendinţa
unor elevi către indisciplină, care poate consuma mai mult timp decât cel prevăzut iniţial); b) elevii
clasei trebuie să fie deja obişnuiţi a lucra pe grupe sau în echipe mici, să ai bă disponibilitatea de a
rezolva sarcini diferite în timp relativ scurt, să emită opinii personale, să comenteze pe teme inedite (nu
neapărat la nivel de performanţă, importantă fiind disponibilitatea lor de a se angaja în rezolvarea
sarcinilor); c) mijloacele de învăţământ ce urmează a fi utilizate (mapele cu fişe de lucru, instrumente
de scris, lipici, calculator, videoproiector ş.a.) trebuie pregătite din pauză; d) mediul ambiental, în
special mobilierul, trebuie să fie aranjat pentru a permite munca pe trei grupe de elevi.
În cazul în care nu pot fi îndeplinite aceste condiţii, proiectul didactic poate fi aplicat pentru două
ore de curs. În această situaţie se modifică timpii acordaţi pentru fiecare moment al lecţiei, iar
profesorul poate explica pe larg elevilor sarcinile de lucru, astfel încât aceştia să înţeleagă ceea ce li se
solicită.
_______ 3
Strategii interactive de predare -învăţare a drepturilor omu lui la disciplina Cultură civică/
antreprenorială
Competenţe vizate (numerotarea este realizată conform programei):
2.1. Operarea adecvată cu conceptele în contexte noi;
3.1. Rezolvarea în echipă a unor sarcini de lucr u prin asumarea unor roluri diferite;
2.3. Utilizarea unor instrumente pentru rezolvarea unor situaţii problemă în viaţa privată şi publică;
5.1. Stabilirea unor criterii de decizie adecvate rezolvării situaţiilor problemă, ţinând cont de
consecinţele posibile.
De regulă, în cadrul unei lecţii, se urmăreşte formarea a 1 -2 competenţe. Metodele activ -
participative utilizate în lecţia noastră, permit formarea mai multor competenţe în acelaşi timp. Spre
exemplu, prin analiza pe grupe de lucru a unui studiu de caz referitor la libertatea credinţelor religioase
şi la modul în care poate acţiona o persoană prinsă în capcana unei secte, trebuie ca elevii să opereze cu
conceptele adecvate, să se implice în rezolvarea sarcinii de grup, să identifice cel puţin un inst rument
de depăşire a situaţiei de criză prezentată şi să adopte o decizie în acest sens. Vor fi exersate, prin
urmare, comportamente specifice tuturor celor 4 competenţe vizate.
Obiective operaţionale:
Până la sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
O1: să recunoască într-o prezentare video (power-point) şi într-un tabel diferite drepturi ale omului
şi să le încadreze într-o clasificare;
O2: să explice în cuvinte proprii conţinuturile unor drepturi şi libertăţi precum: drepturile copilului,
libertatea conştiinţei, libertatea cuvântului, libertatea presei;
O3: să ierahizeze drepturile omului în funcţie de importanţa lor, reliefând drepturile naturale;
O4: să identifice, în urma realizării unui pliant, cel puţin două documente / legi referitoare la
drepturile omului/ copilului;
O5: să descopere în Constituţia României modalităţile de înfăptuire a libertăţii conştiinţei şi a
libertăţii cuvântului;
O6: să recunoască, după vizionarea unui film didactic, un drept al omului / copilului respectat /
încălcat, emiţând opinii personale în acest sens;
O7: să demonstreze, prin analiza pe grupe a unor studii de caz, capacitatea de a rezolva situaţii
problemă în domeniul drepturilor omului, utilizând instrumente specifice;
O8: să exerseze, în cadrul unui joc de roluri, cap acitatea conştientizării responsabilităţii libertăţii de
exprimare;
O9: să aplice tehnicile autoevaluării în cazul propriilor activităţi.
Obiectivele operaţionale sunt stabilite astfel încât să permită atingerea competenţelor vizate. Deşi,
ca număr, este depăşită media recomandată de 5 -6 obiective pe lecţie, totuşi, îndeplinirea unora dintre
ele necesită timp scurt, iar altele se ating concomitent (O1+O2) etc. Obiectivele respectă taxonomia lui
Bloom, fiind formulate pentru domeniul cognitiv (mai puţin şi, în special, treptele superioare – analiză,
sinteză, evaluare), pentru domeniul afectiv (în special reacţie şi caracterizare) şi pentru domeniul
psihomotor (prin sarcini precum decuparea, lipirea, realizarea colajului, jocul de roluri).
Momentul organizatoric
Captarea atenţiei şi motivarea elevilor se poate face adresându -le una sau mai multe întrebări -
surpriză, care să fie, însă, legate de experienţele lor anterioare, şcolare sau extraşcolare. Pot fi întrebaţi,
spre exemplu, dacă s-au certat cineva de curând cu un coleg/colegă şi dacă cineva i -a ironizat vreodată
pentru că le place un anumit film, pentru că citesc o anumită revistă, sau pentru că merg la o anumită
biserică. Este aproape imposibil ca, cel puţin un elev, să nu răspundă afirmativ, iar profeso rul va spune
că exact astfel de situaţii, care se referă la libertatea de exprimare şi la libertatea cuvântului constituie
obiectul discuţiilor din ora respectivă. Li se aminteşte, de asemenea, elevilor, faptul că la orele de
cultură civică, pentru evaluar e, contează, într-o măsură foarte mare, comportamentele dezirabile şi nu
reproducerea diferitelor informaţii. Elevii vor fi astfel motivaţi să fie atenţi la execiţiile propuse, prin
crearea unui orizont de aşteptare ce se va întinde până la sfârşitul lecţ iei.
_______ 4
Strategii interactive de predare -învăţare a drepturilor omu lui la disciplina Cultură civică/
antreprenorială
Evaluarea şi consolidarea cunoştinţelor anterioare la tema: „Drepturi civile şi politice –
caracteristici generale” va începe cu metoda proiectului. Unul dintre elevi (sau mai mulţi, după caz)
va prezenta clasei miniproiectul computerizat (prezentare Power-Point, film etc.), „Drepturile
copilului”, cu ajutorul calculatorului şi al videoproiectorului. Desigur, sarcina realizării acestuia,
trebuie dată la sfârşitul orei precedente. Se va indica bibliografia şi ceea ce trebuie urmărit: extragerea
din textul Convenţiei ONU privind drepturile copilului a celor mai importante prevederi, reformularea
conţinutului drepturilor selectate, astfel încât să fie mai uşor de înţeles, apoi asocierea câte unei imagini
(originală sau preluată din altă parte) sugestive p entru fiecare drept şi asamblarea lor într -o prezentare
coerentă. Proiectul poate fi realizat de 1 -3 elevi, din care cel puţin unul ar fi bine să aibă calculator la
domiciliu. Dacă se va realiza un proiect colectiv de către trei elevi sarcinile vor fi repartizate astfel: un
elev va studia textul Convenţiei, va selecta principalele drepturi ale copilului şi va reformula
conţinuturile respectivelor articole, al doilea va cău ta imagini potrivite iar al treilea va fi responsabil cu
mixarea materialelor şi prezentarea proiectului în faţa clasei. (Pentru situaţia nedorită în care elevii nu
vor reuşi să realizeze proiectul, profesorul va avea p regătit propriul material video. În c azul în care
acest lucru nu este realizat, sau nu poate fi aplicat metoda proiectului bazat pe o prezentare
computerizată realizată de elevi, sau metoda demonstraţiei cu ajutorul prezentării Power -Point trebuie
să fie înlocuită cu metoda învăţării prin des coperire, cu clasa organizată pe echipe de câte doi elevi.
Fiecare echipă va primi 1 -3 fişe, în funcţie de efectivul clasei, pe baza căreia/cărora va prezenta şi,
eventual, va comenta un drept al copilului.)
Utilizarea materialului se va face (atât de căt re elev, cât şi – la nevoie – de către profesor) după
metoda demonstraţiei cu ajutorul resurselor audio-video, însoţit de comentariul verbal al celui care
prezintă. Prezentarea va consta doar în enunţarea drepturilor şi vizionarea imaginilor pe fond muzica l,
explicarea fiecărui drept urmând a fi pusă la dispoziţie elevilor sub forma unui material scris, pentru
studiu la domiciliu.
După prezentarea proiectului, elevii vor fi încurajaţi să pună întrebări realizatorilor şi să -şi exprime
opinii de ordin cognitiv şi, mai ales afectiv, în legătură cu cele vizionate. Concluzia trebuie să fie că
orice copil are dreptul să fie protejat şi că există legi speciale în acest sens.
Momentul afectiv creat va fi utilizat pentru lansarea sarcinii de lucru pe grupe, pentru r ealizarea
căreia va fi utilizată fişa de exerciţiu nr. 1 (Clasificarea drepturilor omului). Fişa este o listă cu 29 de
drepturi şi libertăţi (cel puţin zece). Se va utiliza metoda învăţării prin descoperire, urmată de metoda
colajului. Elevii vor fi organi zaţi pe trei grupe. Fiecare grupă va trebui să descopere câte 4 drepturi ale
omului pe fişă, copiindu -le pe o foaie separată cu markerul. Fiecare fişă obţinută astfel va fi lipită pe o
coală de flipchart (care poate fi plasată chiar pe tablă sau în alt loc vizibil din clasă). Profesorul va scrie
pe colaj titlul „Clasificarea drepturilor omului”, iar liderul autodesemnat al fiecărei grupe va performa
(va expune) asupra propriei fişe. Ceilalţi elevi din clasă vor analiza răspunsurile colegilor şi, dacă se
constată erori de încadrare a unui drept în categoria potrivită se corectează greşelile. Acest exerciţiu (ca
şi majoritatea celorlalte) se poate realiza pe un fond muzical.
Dacă se doreşte respectarea clasificării drepturilor omului din manualul indicat la b ibliografie (a.
drepturi politice şi civile; b. drepturi sociale, economice şi culturale), este necesar ca elevii să fie
organizaţi doar pe două grupe, dar, în acest caz, numărul de elevi din fiecare grupă va fi prea mare
pentru o singură sarcină de lucr u, unii dintre ei devenind inactivi.
Exerciţiul precedent va fi completat cu altul, asemănător ca formă, dar implicând alte procese
psihice (ierarhizare, deci asumarea responsabilităţii unei decizii, comparare, apreciere şi argumentare
etc.). Va fi utilizată metoda colajului, realizat prin colaborarea a trei grupe de elevi, fiecare grupă având
câte o sarcină se îndeplinit. Se utilizează fişa de exerciţiu nr. 2, care solicită ierahizarea a patru drepturi
ale omului în ordinea importanţei pe care le -o acordă elevii. La fiecare grupă, unul dintre drepturile
incluse, va fi un drept natural. După lipirea fişelor pe coala de flipchart, elevii vor face aprecieri
reciproce asupra corectitudii ierarhizărilor realizate şi vor fi corectate eventualele greşeli. Drepturi le
_______ 5
Strategii interactive de predare -învăţare a drepturilor omu lui la disciplina Cultură civică/
antreprenorială
cele mai importante (la viaţă, la libertate, la proprietate), vor fi evidenţiate (scrise cu litere mai mari),
iar concluzia va fi că acestea sunt drepturi naturale, fiind explicat, cu această ocazie, şi conceptul.
Următoarea sarcină de lucru are un obie ctiv declarat, preponderent psihomotor (identificarea unor
legi referitoare la drepturile omului / copilului) şi unul ascuns (exersarea comportamentului social de
către elevi). Se va utiliza metoda atelierului de lucru, combinată cu învăţarea prin descoper ire şi fişa de
lucru nr. 3 „Cunoaşte-ţi drepturile !”. Clasa va fi reorganizată pe două grupe, fiecare grupă având de
realizat câte o faţă a unui pliant. În acest scop fişa de lucru trebuie să cuprindă texte de lege şi imagini
sugestive pentru fiecare tex t (având indicată sursa). Elevii trebuie să citească şi să decupeze citatele şi
imaginile, să le coreleze şi să le lipească în mod corect pe o coală A4 separată, după propria imaginaţie.
Vor identifica, apoi, legile din care au fost extrase citatele, unul din membrii grupei le va enumera oral,
iar profesorul (sau un alt elev) le va scrie pe tablă. Scopul exerciţiului este reţinerea de către elevi a
acestor legi şi a ideii că drepturile omului sunt apărate de o legislaţie specifică atât în România, cât şi
pe plan internaţional. Profesorul va fi atent la timpul consumat pentru îndeplinirea sarcinii de către
elevi şi, dacă este cazul îi va atenţiona pe elevii mai puţin activi că evaluarea se va face prin aprecierea
comportamentelor acestora. Pliantul obţinut va fi supus aprecierilor estetice ale tuturor elevilor. El va
putea fi îmbunătăţit ulterior de către o echipă de elevi şi distribuit celorlalte clase, ori va putea fi utilizat
în cadrul activităţilor extraşcolare având ca temă „Drepturile copilului”.
Realizarea conexiunii cu tema nouă se va face prin enunţarea titlului („Libertatea conştiinţei şi
libertatea cuvântului”) şi atenţionarea elevilor că cele două libertăţi fac parte din categoria drepturilor
politice şi civile, deci va fi vorba despre o aprofundare a unor elemente ale acestei teme.
Tema nouă va fi parcursă prin patru sarcini de lucru diferite.
Prima sarcină urmăreşte explicarea semnificaţiilor libertăţii conştiinţei şi a libertăţii cuvântului. Se
va utiliza metoda învăţării prin descoperire, combina tă cu metoda concursului. Ca mijloace de
învăţământ, vor fi utilizate fişa de exerciţiu nr. 4, broşuri cu Constituţia României (minim 2 -3 la clasă),
sau, cel puţin, fişe fotocopiate cu articolele 29 şi 30 din Constituţie, care fac referire la cele două
libertăţi. Elevii vor rămâne organizaţi pe două grupe, dar în cadrul acestora vor lucra pe echipe de câte
2-3 persoane.
Sarcina de lucru, scrisă, desigur, şi pe fişă, poate fi expusă astfel: „Citiţi articolul 29 şi articolul 30
din Constituţia României, desco periţi modalităţile de realizare a libertăţii conştiinţei şi a libertăţii
cuvântului, scrieţi-le pe fişă, apoi răspundeţi, oral, cât mai repede posibil”. Se l ansează ideea
concursului între echipe, este desemnată echipa câştigătoare, sunt corectate eventua lele erori constatate
şi se va insista, dacă este cazul, pe definirea conceptelor noi, în special a conceptului de cenzură a
presei (chiar dacă aceste concepte ar trebui să fie deja cunoscute de către elevi de la gimnaziu). Se va
scrie o schemă pe tablă, i ar elevii o vor copia pe caiete.
A doua sarcină vizează exersarea şi evaluarea capacităţii elevilor de a recunoaşte într -o situaţie
nouă un drept al omului / copilului respectat sau încălcat, mai precis dreptul de a alege în probleme
personale, ca expresie a libertăţii de exprimare. Pentru aceasta va trebui realizat şi proiectat filmul
didactic „Alegerea carierei” , sau, cel puţin va trebui conceput un studiu de caz cu această temă şi
distribuit fiecărei grupe de elevi . După vizionarea filmului , sau expunerea studiului de caz, va fi
aplicată metoda dezbaterii tematice cu sarcinile precizate într-o nouă fişă – nr.5), elevii exprimându-şi
păreri personale asupra situaţiei prezentate şi răspunzând la întrebările formulate de profesor (A fost
încălcat vreun drept al copilului ? Care ? De ce ?). Se va creea astfel un moment afectiv în cadrul
lecţiei, elevii având posibilitatea de a -şi exersa capacităţile de comunicare orală, de analiză estetică şi
altele.
Etapa următoare a lecţiei este oarecum asemănătoare, din pu nctul de vedere al finalităţii, cu cea
precedentă, dar va fi realizată cu alte mijloace şi anume prin metoda studiului de caz. Clasa va fi
organizată pe trei grupe şi va fi utilizată fişa de exerciţiu nr. 6. Aceasta va cuprinde trei studii de caz,
câte unul pentru fiecare grupă de lucru. Primul se va referi la libertatea de exprimare şi la libertatea de
_______ 6
Strategii interactive de predare -învăţare a drepturilor omu lui la disciplina Cultură civică/
antreprenorială
asociere, al doilea se va referi la libertatea presei, iar al treilea la libertatea conştiinţei, mai exact la
libertatea credinţelor religioase.
Sarcina de lucru poate fi exprimată astfel: „Citiţi studiul de caz şi drepturile omului aferente. Faceţi
un comentariu scris şi expuneţi oral concluziile”. Profesorul va dirija comentariile către ideea
promovării drepturilor copilului (libertatea de exprimare, liber tatea presei şi libertatea credinţelor
religioase). Vor fi solicitate opinii personale şi concluzii ale elevilor. Se va încuraja comunicarea elev -
elev şi elev-profesor. Se va răspunde eventualelor întrebări. Momentul poate fi utilizat pentru a face
referire la situaţiile din şcoală asemănătoare celor descrise în studiile de caz, concluzia urmând a fi
aceea că principalul instrument de rezolvare a conflictelor privind drepturile omului / copilului este
legea.
Ca o variantă metodică, aplicabilă în cazul în ca re profesorul constată că, pe parcursul lecţiei, au
fost depăşiţi timpii de lucru alocaţi, se poate proceda astfel: clasa este împărţită doar în două grupe de
lucru, se renunţă la studiul de caz referitor la libertatea de exprimare şi libertatea de asocier e, iar textele
celor două studii de caz rămase vor fi citite de câte un elev sau de către profesor, care, astfel, se va
asigura mai repede că sarcinile de lucru au fost corect înţelese. Vor fi economisite, în acest mod 3 -5
minute.
Ultima etapă efectivă de predare-învăţare vizează exersarea responsabilităţii libertăţii de exprimare.
Va fi utilizată metoda acvariului. Aceasta este o metodă de grup, care activizează toţi elevii clasei,
puternic interactivă, care presupune următoarele: organizarea unui joc de r oluri de către un număr de
elevi (stabilit în funcţie de obiectivul urmărit); ceilalţi elevi ai clasei, „observatorii”, sunt aranjaţi în
jurul lor, asistând la joc, cu sarcina de a observa tot ceea ce li se pare interesant (limbaj, reacţii, mimică
etc.); elevii „actori” vor interpreta un scenariu pregătit dinainte de către profesor, sau vor improviza, pe
baza indicaţiilor oferite de profesor pe moment; după încheierea jocului, sau în momentul stabilit de
profesor, se trece la comentarii; „actorii” vor spune cum s-au simţit, „observatorii” vor spune ce -au
observat la fiecare „actor”, apoi vor fi trase concluziile; dacă discuţiile se îndreaptă într -o direcţie
greşită, profesorul va dirija comentariile către concluzia corectă.
În cazul nostru vor fi utilizaţi d oi „actori”, pornindu-se de la următorul studiu de caz:
„Mioara şi Matei au avut de realizat împreună un proiect la istorie. În timp ce Mioara a lucrat mai
mult, Matei a avut o contribuţie mai mică. Pentru că Matei vroia neapărat să ia o notă mare, în ziua
susţinerii proiectului, el a spus profesorului că a avut principala contribuţie la realizarea acestuia.
Intenţiona ca, în pauză, să -i ceară scuze colegei.”
„Mioara” va fi „instruită” din pauză de către profesor să interpreteze scenariul unei exprimări
grosolane la adresa lui Matei, păstrându -se, evident, limitele spaţiului educaţional (nu vor fi permise
invective sau alte exprimări reprobabile). „Matei”, va fi, astfel, pus într -o situaţie de surpriză. El va
trebui să reacţioneze liber, aşa cum ar reacţiona dacă nu ar fi un profesor de faţă. Pentru reuşita jocului
este necesar ca elevii aleşi să aibă o disponibilitate verbală şi o spontaneitate relativ ridicate. Nu este
necesar ca jocul să dureze mult, ci doar atât cât să fie acumulate elemente care să permi tă comentariile
„observatorilor” şi reliefarea unor concluzii referitoare la responsbilitatea libertăţii de exprimare. După
exprimarea punctelor de vedere de către cei implicaţi, perioadă în care va fi stimulată diversitatea
opiniilor vor fi trase concluzi ile. Concluzia finală trebuie să fie aceea că orice drept implică şi o
responsabilitate din partea celui care îl are.
Autoevaluarea activităţii
Momentul de evaluare formativă va îmbrăca forma autoevaluării. În acest scop va fi utilizată
metoda evaluării comportamentelor. Aceasta este o metodă foarte puţin utilizată ca atare în practica
pedagogică, neexistând în România o bază teoretică pentru ea. Metoda are la bază ideea aprecierii
muncii elevilor în timpul lecţiei prin raportare la modul în care aceştia pa rticipă la realizarea sarcinilor
de lucru, la contribuţia lor prin comparaţie cu contribuţiile colegilor, la atingerea obiectivelor
operaţionale, la disponibilitatea colaborării cu ceilalţi elevi ai clasei, emiterea de aprecieri şi opinii
_______ 7
Strategii interactive de predare -învăţare a drepturilor omu lui la disciplina Cultură civică/
antreprenorială
personale în timpul rezolvării sarcinilor, realizarea de extrapolări ale cunoştinţelor acumulate,
manifestarea de iniţiative etc.
Metoda are următoarele avantaje uşor de constatat:
- se pretează mai bine învăţământului bazat pe competenţe, adică pe ceea ce ştie să facă el evul, nu
pe ceea ce poate acumula şi reproduce, pe achiziţiile dobândite de elev care -i vor fi folositoare pe
parcursul întregii vieţi şi nu doar pentru a obţine o notă;
- elimină, la elevi, stresul unei note mici, cauzată de imposibilitatea de a face faţă la un nivel cerut
de profesor unor sarcini majoritar cognitive, fapt pentru care se recomandă a fi utilizată la clasele
considerate mai slabe;
- implică, din partea profesorului, conceperea unei strategii didactice bazată pe metode activ -
participative, în caz contrar acesta neavând ce comportamente să evalueze;
- promovează competenţe adesea neglijate de profesor, precum cele de socializare, prin activităţile
de colaborare în grup pe care le propune;
- este o metodă stimulativă pentru toţi elevii, deoarec e elevii consideraţi mai slabi, care, de obicei,
răspund mai greu sarcinilor reproductive, au adesea capacităţi normale sau superioare de relaţionare cu
cei din jur şi găsesc, astfel, prilej de afirmare;
- promovează atitudini de toleranţă faţă de cei din jur;
- dezvoltă încrederea în sine a elevilor şi, implicit, stima de sine.
Se va reaminti elevilor că cea mai mare importanţă în autoaprecierea activităţii trebuie să o aibă
modul în care ei s-au comportat. Vor fi oferite explicaţii suplimentare doar dacă elevii nu sunt obişnuiţi
cu acestă metodă, după care vor fi invitaţi să -şi comenteze aportul la realizarea sarcinilor grupei din
care au făcut parte. Vor fi întrebaţi ce le -a plăcut mai mult la tema nouă, prilej cu care se face şi fixarea
noilor cunoştinţe. Fiecare elev îşi va propune câte o notă, liderul grupei îşi va exprima acordul sau
dezacordul (situaţie în care va trebui să aducă argumente), iar profesorul va emite aprecierile finale,
care vor contribui la creşterea, pe viitor, a responsabilităţii ele vilor faţă de acest moment al lecţiei şi va
anunţa notele acordate. Dacă notele profesorului sunt aceleaşi cu notele autopropuse de elevi, înseamnă
că aceştia au dobândit o bună capacitate de autoevaluare pe baza metodei comportamentelor.
Ultimul moment al lecţiei este aplicarea unui scurt test de feed-back, cu întrebări de tipul: „Ce v -a
plăcut în timpul orei de astăzi ?”, „Ce nu v -a plăcut ?”, „Daţi o notă activităţii desfăşurate”. Testul este
necesar profesorului pentru a obţine informaţii în scopul prop riei dezvoltări profesionale şi pentru
reglarea, în orele următoare, a lucrurilor care nu au mers foarte bine.
Concluzii
- Strategia interactivă bazată pe combinarea metodelor propuse este stimulativă pentru elevi,
are o capacitate mare de motivare a partic ipării active a acestora la sarcinile de lucru deoarece
elimină stresul notei şi al relaţiilor formale rigide elev -profesor.
- Ea oferă posibilitatea participării elevilor la lecţie în funcţie de capacităţile şi aptitudinile
proprii, posibilităţi largi de so cializare şi formarea unor competenţe de nivel înalt.
- Metoda evaluării comportamentelor dezvoltă şi capacitatea elevului de autoevaluare şi de
asumare a responsabilităţii pentru o decizie luată.

Bibliografie selectivă
Căpiţă Laura, Căpiţă Carol, Tendinţe în didactica istoriei, Editura „Paralela 45”, Piteşti, 2005,
pp.92-98.
Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr, Curs de pedagogie, Editura Universităţii, Bucureşti, 1988, p.210 .
Chiş Vasile, Strategii de predare şi învăţare , Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1992, pp. 62-141.
Cristea Sorin, Dicţionar de termeni pedagogici , Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998,
p.36.

_______ 8
Strategii interactive de predare -învăţare a drepturilor omu lui la disciplina Cultură civică/
antreprenorială
Dumitru Ion Al., Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă , Editura de Vest, Timişoara
2000, p. 98.
Nicola Ioan, Pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994, p. 322.
Oprea Crenguţa-Lăcrămioara, Strategii didactice interactive, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2007, p.26.

_______ 9
Strategii interactive de predare -învăţare a drepturilor omu lui la disciplina Cultură civică/
antreprenorială

S-ar putea să vă placă și