Proiectarea unei fundații de adâncime sub un stâlp

1 PROIECTAREA UNEI FUNDAȚII DE ADÂNCIME SUB UN STÂLP

Se cere proiectarea fundației de adâncime sub un stâlp de beton armat care transmite terenului de
fundare o forță verticală excentrică și o forță orizontală. Încărcările se consideră aplicate la nivelul
superior al radierului.
Stratificația terenului este cea indicată în fișa de foraj. Se va alege una din tehnologiile de execuție
a piloților.
Etape în realizarea proiectului:
 calculul capacității portante a pilotului izolat la solicitări axiale şi laterale pe baza
metodei prescriptive, conform NP123:2010;
 dimensionarea și armarea radierului;
 calculul grupei de piloți la SLU cu metoda simplificată.

Pentru a determina capacitatea portantă a piloților în fazele preliminare se va determina folosind

NP123-2010.

1.1 Calculul capacității portante ultime axiale de compresiune a unui pilot izolat executat
pe loc

Valoarea de calcul a capacității portante ultime la compresiune a piloților flotanți executați pe loc
se exprimă prin:

𝑅𝑏,𝑘 𝑅𝑠,𝑘 𝐴𝑏 𝑞𝑏,𝑘 𝑈 ∑ 𝑞𝑠,𝑘𝑖 𝑙𝑖

𝑅𝑐,𝑑 = 𝑅𝑏,𝑑 + 𝑅𝑠,𝑑 = + = + (1.1)
𝛾𝑏2 𝛾𝑠2 𝛾𝑏2 𝛾𝑠2

unde:
Rb;k valoarea caracteristică a rezistenței pe bază a pilotului;
Rs;k valoarea caracteristică a rezistenței de frecare pe suprafața laterală a pilotului;
γb;2 coeficient parțial de siguranță dat în Tab. 1.4;
γs;2 coeficient parțial de siguranță dat în Tab. 1.5;
Ab suprafața bazei pilotului;
U perimetrul secțiunii transversale a pilotului;
li lungimea pilotului în contact cu stratul i;
qs;i;k valoarea caracteristică a rezistenței de frecare laterală în stratul i dată în Tab. 1.1;
qb;k valoarea caracteristică a presiunii pe bază;

Suprafața bazei pilotului, Ab, pentru piloții executați pe loc cu secțiunea circulară constantă, cu
diametrul d se exprimă prin:

𝜋𝑑2
𝐴𝑏 = (1.2)
4

1
 Proiectarea unei fundații de adâncime sub un stâlp

Tab. 1.1
Adâncimea bazei IC
pilotului ≥1 0.9 0.8 0.7 0.6 0.5 0.4
(m) qb;k (kPa)

3 700 600 500 400 300 250 200

5 800 700 600 500 400 300 300
7 900 800 700 600 500 400 350
10 1100 950 850 750 650 550 500
12 1250 1100 1000 900 750 650 550
15 1450 1300 1200 1050 900 800 650
18 1700 1500 1350 1200 1050 900 750
20 1850 1700 1500 1300 1150 1000 850
30 2650 2400 2100 1850 1600 - -
40 3600 3200 2800 2400 2000 - -

Observații pentru obținerea valorilor qb;k

1.Valorile qs;k se adoptă pentru adâncimile medii, corespunzătoare distanței de la mijlocul

stratului i până la suprafața terenului ținând seama, ca în cazul construcțiilor civile, industriale și
agricole, pilotului să pătrundă cel puțin 3m în terenul stabil.
În cazul unor straturi cu grosimi mai mari de 2m, determinarea valorilor se face prin împărțirea
în orizonturi de maximum 2m.
2. Pentru valori intermediare ale adâncimilor sau consistenței valorile qs;k se obțin prin
interpolare lineară.
3. Dacă în limitele lungimii pilotului există o intercalație de pământ puternic compresibil, de
consistență redusă (turbă, mâl, nămol etc.) de cel puțin 30 cm grosime, iar suprafața terenului
urmează a fi încărcată (în urma sistematizării sau din alte cauze), valorile qs;k pentru stratul
puternic compresibil și pentru cele de deasupra lui se determină astfel:
 când supraîncărcarea este până la 30 kPa, pentru toate straturile situate până la limita inferioară
a stratului puternic compresibil (inclusiv umpluturile) se ia qs;k =0;
 când supraîncărcarea este cuprinsă între 30 și 80 kPa, pentru straturile situate deasupra stratului
foarte compresibil (inclusiv umpluturile) se ia qs;k din tabel multiplicat cu 0,4 și cu semn
negativ, iar pentru stratul puternic compresibil qs;k = -5kPa
 când supraîncărcarea este mai mare de 80 kPa, pentru straturile situate deasupra stratului foarte
compresibil se ia valoarea qs;k cu semn negativ din tabel, iar pentru stratul puternic compresibil
se qs;k = -5kPa.
4. Dacă pilotul străbate umpluturi recente, straturi argiloase în curs de consolidare sau straturi
macroporice sensibile la umezire, cu grosimi mai mari de 5 m, valorile qs;k se iau din tabel cu
semn negativ din tabel.

Asigurării pătrunderii bazei pilotului în stratul din bază portant se face pe o adâncime egală cu
cel puțin diametrul pilotului.

2
 Proiectarea unei fundații de adâncime sub un stâlp

Valoarea caracteristică a presiunii de bază, qb;k, se determină, pentru piloții de dislocuire care
reazemă cu baza pe pământuri coezive se folosește relația (1.3), iar pentru pământuri necoezive
relația (1.4).

𝑞𝑏;𝑘 = 𝑁𝑐 𝑐𝑢;𝑑 + 𝛾𝑑;1 𝐷 (1.3)

unde:
cu;d valoarea de calcul a coeziunii nedrenate;
γd;1 media ponderată, prin grosimile straturilor, a valorilor de calcul ale greutăților volumice
ale straturilor străbătute de pilot;
D fișa reală a pilotului (adâncimea la care se găsește baza pilotului, măsurată de la nivelul
terenului natural, sau, pentru infrastructurile podurilor, de la nivelul fundului albiei, ținând seama
de adâncimea de afuiere).

𝑞𝑏;𝑘 = 𝛼(𝑁𝛾 𝛾𝑑 𝑑𝑏 + 𝛾𝑑;1 𝐷𝑐 𝑁𝑞) (1.4)

unde:
α - coeficient determinat în funcție de gradul de îndesare ID al pământului de la baza
pilotului, dat în Tab. 1.2;
γd - valoarea de calcul a greutății volumice a pământului de sub baza pilotului
γd;1 - media ponderată, prin grosimile straturilor, a valorilor de calcul ale greutăților volumice ale
straturilor străbătute de pilot;
db - diametrul pilotului la nivelul bazei;
Nγ, Nq - factori de capacitate portantă determinați în funcție de valoarea de calcul a unghiului de
frecare interioară, φ’d, al stratului de la baza pilotului, dați în Tab. 1.3;
Dc -fişa de calcul a pilotului:
Dc = β db dacă D ≥ β db
Dc = D dacă D < β db
unde: β coeficient în funcție de gradul de îndesare ID al pământului de la baza pilotului, dat în
Tab. 1.3;

Tab. 1.2
ID α β
0.00…0.35 0.5 10
0.36…0.65 0.4 15
0.66…1.00 0.3 20

Tab. 1.3
φ'd
26 28 30 32 34 36 38 40
Nγ 9.5 12.6 17.3 24.4 34.6 48.6 71.3 108.0
Nq 18.6 24.8 32.8 45.5 64.0 87.6 127.0 185.0

3
 Proiectarea unei fundații de adâncime sub un stâlp

Tab. 1.4 Tab. 1.5

Tipul pamantului Tipul pamantului
Tehnologia de de la baza de la baza
pilotului Modul de executie al pilotului
betonare a
coeziv necoeziv pilotului coeziv necoeziv
pilotului
γb2 γs2
Cu tubaj introdus prin batere
Betonare in si beton compactat prin 1.20 1.20
uscat, inclusiv batere
pentru pilot forat 1.20 1.20
Cu tubaj introdus prin
cu burghiu
vibrare si beton compactat 1.70 1.20
continuu (CFA)
prin vibrare
Betonare sub apa
cu injectie la Forat in uscat si netubat, cu 1.90 1.70
baza 1.30 1.20 tubaj recuperabil si cu
fara injectie la burghiu continuu (CFA)
baza 1.45 1.30 Forat cu tubaj nerecuperabil 1.90 1.50
Betonare sub noroi Forat sub noroi 2.40 1.90
cu injectie la
baza 1.45 1.30
fara injectie la
baza 1.90 1.50

1.2 Calculul capacității portante ultime de smulgere a unui pilot izolat executat pe loc

Valoarea capacității portante ultime de smulgere se determină cu următoarea relație

𝑈 ∑ 𝑞𝑠,𝑘𝑖 𝑙𝑖
𝑅𝑡,𝑑 = (1.5)
𝛾𝑠2 𝛾𝑚

Unde:
- valorile U, qsi;k, li, γs;2 se determina conform semnificațiilor precizate la punctul 1.1.;
- γm coeficient parțial și are valoare 2,4.

4
 Proiectarea unei fundații de adâncime sub un stâlp

1.3 Calculul capacității portante transversale a unui pilot izolat executat pe loc

Valoarea capacității portante transversale se determină cu următoarea relație

𝑅𝑡𝑟,𝑘
𝑅𝑡𝑟,𝑑 = (1.6)
𝛾𝑡𝑟

Unde:
Rtr,k - valoarea caracteristică a încărcării transversale, stabilită cu luarea în considerare a factorului
de corelare ξ din tabelul A9(RO) din SR EN 1997-1:2004/NB:2007 în funcție de numărul
încărcărilor de probă;
γtr coeficient parțial: γtr = 2
Rezistența caracteristic la încărcare transversală a piloților verticali în cazul radierelor joase se
poate determina prin metode prescriptive.
În cazul piloților considerați încastrați în radier se utilizează următoarea relație:

2𝑀𝑐𝑎𝑝
𝑅𝑡𝑟,𝑘 = (1.7)
𝑙0

În cazul fundațiilor pe piloți supuși la solicitări axiale de smulgere sau la forțe orizontale mari, care
impun preluarea acestora prin piloți considerați încastrați în radier, piloții trebuie să pătrundă în
radier cu capetele intacte pe o lungime de cel puțin 10 cm, iar armăturile longitudinale ale piloților
trebuie să se înglobeze în radier pe o lungime determinată prin calculul său constructiv, cu
respectarea prevederilor din SR EN 12699:2004 şi SR EN 1536:2004.

În cazul piloților considerați articulați în radier se utilizează următoarea relație:

𝑀𝑐𝑎𝑝
𝑅𝑡𝑟,𝑘 = (1.8)
𝑙0

În cazul fundațiilor pe piloți supuși la solicitări axiale de compresiune și la forțe orizontale care pot fi
preluate de piloții considerați articulați în radier, piloții trebuie să pătrundă în radier cu capetele intacte
pe o lungime de 5 cm, iar armăturile longitudinale ale piloților să se înglobeze în radier pe minimum
25 cm.

Unde:
- l0 - lungimea convențională de încastrare; valorile l0 sunt date în Tab. 1.6.

5
 Proiectarea unei fundații de adâncime sub un stâlp

- Mcap - momentul încovoietor capabil al secțiunii pilotului, determinat conform

reglementărilor tehnice specifice privind calculul elementelor de beton armat

Tab. 1.6: Lungimea convențională de încastrare

Categoria pământului l0
Nisipuri afânate și pământuri coezive având IC0.5 4d
Nisipuri de îîndesare medie şi pământuri coezive având 3d
0.5<IC0.75
Nisipuri şi pietrișuri îndesate, pământuri coezive având 2d
0.75<Ic1.00
Pământuri coezive tari, având IC>1.00 1.5d

1.4 Dispunerea în plan a fundației pe piloți

Pentru determinarea numărului de piloți, pentru această situație, se realizează folosind relația:

1.35 𝑃
𝑛𝑝 = [ ] + 1. .2 (1.9)
𝑅𝑐;𝑑

np – număr de piloți, cel puțin mai mare de 4

Dispunea în plan a piloților se face astfel încât distanța minimă între axele piloților, măsurată în
teren, este de 2d+3/100D, unde D este fișa reală a pilotului.

În cazul acestui proiect didactic, având moment încovoietor numai pe o direcție se recomandă o
distribuție conform Fig. 1.1.

a) b)
B

c) d)
B
B

e)
L L B
L L
L
Fig. 1.1: Exemplu dispunere piloți

Dispunerea piloților se face în rânduri paralele, respectând distanțele minime dintre piloți.

Distanța minimă între fața exterioară a piloților marginali şi extremitatea radierului trebuie să fie
de minimum 1d, dar nu mai mică de 25 cm.

1.5 Dimensionarea pe verticală a radierului din beton armat

Repartizând piloții conform capitolului anterior obținem lungimea L şi lățimea B a bazei

radierului.

6
 Proiectarea unei fundații de adâncime sub un stâlp

Se consideră cunoscute dimensiunile stâlpului.

H=0.3L
H1=(1/3..1/2)H
Înălțimea radierului, H, să nu va fi mai mică de 300 mm. Clasa betonului trebuie să fie
minim C8/10.

ls

100-150
mmmmmm

Df
H

H1

L
Fig. 1.2: Exemplu dispunere piloți

1.6 Calculul solicitărilor efective în piloți

La calculul fundațiilor pe piloți se consideră că încărcările de la construcție se transmit terenului

prin intermediul piloților.
1.6.1 Încărcare verticală centrică

Solicitarea axială în orice pilot vertical al unei fundații cu radier jos produsă de o încărcare
verticală centrică, N, se calculează cu relația(1.10):
N  G r ,p
S kN  (1.10)
np

unde Gr.p-greutatea proprie a radierului și a pământului de peste radier, ce se descarcă pe acesta.

1.6.2 Încărcare verticală excentrică

Solicitarea axială într-un pilot al unei fundații cu radier jos, produsă de o încărcare verticală
excentrică, se poate calcula cu relația simplificată:

7
 Proiectarea unei fundații de adâncime sub un stâlp

N  G r ,p Mx  y My  x
S  n
 n
(kN)
(1.11)
y x
np 2 2
i i
i 1 i 1

în care:
Mx şi My-momentele de calcul, provenite din excentricitățile principale ex şi ey ale forței N
față de axele principale ce trec prin centrul de greutate al fundației, în kNm;
xi şi yi-distanțele de la axa pilotului i din grup la axele principale ale fundației, în metri;
x şi y-distanțele de la axa pilotului considerat, la axele principale ale fundației, în metri;

1.6.3 Încărcare orizontală

Solicitarea transversală efectivă în orice pilot vertical al unei fundații cu radier jos produsă de o
încărcare orizontală, Hor , se determină cu relația simplificată:

H or
Sor  (kN) (1.12)
np

1.7 Verificarea fundației pe piloți

1.7.1 Verificarea la solicitări axiale

Verificarea fundației la solicitări axiale constă în îndeplinirea următoarelor condiții:

S max  Rg ;d (kN) (1.13)

unde:
Smax - solicitarea efectivă maximă de compresiune;
Rg;d - capacitatea portantă axială de compresiune a unui pilot în grup;

𝑅𝑔;𝑑 = 𝑚𝑢 𝑅𝑐;𝑑 (1.14)

în care:
Rc;d -capacitatea portantă a pilotului izolat, în kN;
mu - coeficient al condițiilor de lucru al piloților în grup (coeficient de utilizare);
mu se stabileşte conform tabelului V.7, exceptând cazul piloților de îndesare având fişa
integral cuprinsă în pământuri necoezive, pentru care mu=1.

8
 Proiectarea unei fundații de adâncime sub un stâlp

Tab. 1.7: Valorile coeficientului mu

r/r0 2 1.8 1.6 1.4 1.2 1.0 0.8
mu 1.00 0.95 0.9 0.85 0.8 0.7 0.6
unde:
r - distanța minimă între fețele alăturate(lumina) ale piloților învecinați, în metri;
r0 - raza de influență a pilotului izolat, în planul vârfului, în metri:
r0   li tgi
li - grosimea stratului i prin care trece pilotul, în metri

i  i
4
i - valoarea de calcul a unghiului de frecare interioară al stratului.

Observații
1. Valorile subunitare din Tab. 1.7 pot fi sporite până la maximum mu=1, în cazul în care
tasarea probabilă calculată a fundației rămâne în limitele admisibile pentru construcția
respectivă.
2. în straturile în care se consideră rezistența negativă pe suprafața laterală a pilotului se ia
=0.

𝑆𝑚𝑖𝑛 ≥ 0 (1.15)

unde:
Smin - solicitarea minimă de compresiune.
Dacă relația (1.15) nu se îndeplinește, se verifică condiția exprimată prin relația:

𝑆𝑚𝑖𝑛 ≤ 𝑅𝑡;𝑑 (1.16)

unde:
Rt;d este definit la pct. 1.2

1.7.2 Verificarea la solicitare transversală

Verificarea fundației la solicitare transversală constă în îndeplinirea condiției:

𝑆𝑜𝑟 ≤ 𝑅𝑡𝑟;𝑑 (1.17)

unde:

9
 Proiectarea unei fundații de adâncime sub un stâlp

Rt;d este definit la pct. 1.3.

1.7.3 Verificarea la străpungere

STAS 10107/0-90 prescrie pentru

Pentru a determina forța capabilă la străpungere centrică a dalelor fără armătură de forfecare se
folosește relația:

𝑄 = 0.75 𝑝𝑐𝑟 ℎ0 𝑓𝑦;𝑑 (1.18)

în care:
pcr - perimetrul teoretic al suprafeței de forfecare situat la distanța h0/2 la exteriorul zonei
încărcate.
h0- înălțimea utilă a secțiunii de beton; h0=H-a; a=10 cm
fy;d -rezistența de calcul la întindere a betonului din radier.
Condiția care trebuie îndeplinită devine:

∑ 𝑆𝑖𝑒𝑥𝑡 ≤ 0.75 𝐻 ∗ 𝑝𝑐𝑟 𝑓𝑦;𝑑 (1.19)

în care:
S - suma solicitărilor efective axiale din piloții ale căror axe sunt situate în afara
exterior
i

perimetrului critic

10
 Proiectarea unei fundații de adâncime sub un stâlp

h0 h0
2 2

H
h0 H*

perimetrul de strapungere
(perimetrul critic)

Fig. 1.3: Determinarea perimetrului critic

1.8 Armarea radierului

Armarea radierului se face conform SR-EN 1992-1(Eurocod 2), în Fig. 1.4, secțiunea 1-1
reprezintă secțiunea față de care se calculează momentul Mx (Aa x) , iar secțiunea 2-2 secțiunea
față de care se calculează My (Aa y).

Determinarea ariei de armătură Aa x se realizează conform (Fig. 1.4 şi Fig. 1.5

Pentru sensul acțiunilor exterioare ca în Fig. 1.4, se calculează momentul tuturor forțelor
axiale din piloți față de linia punctată (forțe din piloții situați la dreapta liniei punctate).
Aria de armatură Aa x va rezulta din:

𝑀
𝐴𝑎 = (1.20)
0.8 ℎ0 𝑓𝑦;𝑑

în care:
h0=H-a;
a - acoperirea cu beton a armăturii (a=10 cm);
fy;d - rezistența de calcul a armăturii.

11
 Proiectarea unei fundații de adâncime sub un stâlp

y 1

2 2
B
x x

y 1

L
Fig. 1.4

1 M1-1
Df

Si
di ,x

Fig. 1.5

12