Sunteți pe pagina 1din 25

Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Facultatea de Inginerie Alimentară


Departamentul de Tehnologii Alimentare, Siguranța Producției Alimentare și a Mediului

MATERIALE PENTRU
ECHIPAMENTE
DIN INDUSTRIA ALIMENTARA
Influenţa elementelor de aliere asupra structurii oţelurilor
inoxidabile destinate a intra în contact cu mediile C5
alimentare

Silviu-Gabriel STROE
silvius@fia.usv.ro
2

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 2


Cromul (precum şi Si, Al, Mo, V, Ti, W,
Nb, Zr) aparţine grupei elementelor
alfagene, care măreşte domeniul de
existenţă al fierului α şi micşorează sau
anulează domeniul de existenţă al fierului
γ.
Creşterea concentraţiei de crom din
oţelurile aliate favorizează formarea
structurii feritice.
În diagramă, acestei proprietăţi îi
corespunde bucla numită „bucla γ”, care
apare între 910 şi 1400ºC, în porţiunea
corespunzătoare unor conţinuturi reduse
de crom.
Materiale pentru echipamente din industria alimentară 3
Domeniul austenitic este restrâns pentru conţinuturi de 17% Cr şi dispare aproape complet
pentru concentraţii de 25% Cr.
Domeniile bifazice ferito-austenitice (F+A) sunt extinse, fapt care face ca şi la concentraţii
mici de carbon şi concentraţii mari de crom să apară structuri A+F şi carburi de crom. Nu se poate
obţine dizolvarea completă a carburilor de crom, nici pentru conţinuturi mici de carbon.

Structura oţelurilor aliate cu crom depinde de


- conţinutul de carbon,
- conţinutul de crom,
- tipul de tratament termic aplicat.
 Mărimea domeniului austenitic scade cu creşterea concentraţiei de Crom
 Cromul scade conductivitatea termică a aliajelor, deci micşorează ZONA INFLUENŢATĂ TEMIC
în cazul echipamentelor cu componente sudate.
 Cromul micșorează coeficientul de dilatare liniară a oţelurilor aliate, odată cu creşterea
concentraţiei acestuia. O dilatare redusă a materialului duce la tensiuni interne reduse.
Materiale pentru echipamente din industria alimentară 4
Domeniul fazei γ se extinde pe măsura creşterii conţinutului de
carbon.
Dacă avem un conţinut de carbon de 0,6%, suprimarea transformării
α↔γ are loc la concentraţii de 18% Cr.
În intervalul de concentraţii de 18...27% Cr coexistă fazele ferită şi
austenită, iar peste 27% Cr aliajul rămâne feritic indiferent de conţinutul de
carbon.
Creşterea conţinutului de carbon peste 0,6% şi a cromului peste 18%
nu modifică domeniul de existenţă al austenitei şi feritei, însă măreşte
cantitatea de carburi de crom simple sau complexe.
Creşterea cromului peste 27% şi a carbonului peste 0,6% conduce la
apariţia matricei feritice.

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 5


Modificarea structurii oţelurilor în funcţie de %Cr
şi %C

În funcţie de concentraţia de crom şi


carbon apar oţeluri feritice (I), oţeluri cu
transformarea austenitei la răcire (III, IV, V), în
structuri de echilibru corespunzătoare.

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 6


Rezistenţa la coroziune a oţelurilor
inoxidabile aliate cu Crom

Rezistenţa la coroziune în diverse medii


alimentare procesate a oţelurilor inoxidabile
aliate numai cu crom este puternic influenţată
de conţinutul în acest element.

Se observă o creştere a rezistenţei la


coroziune pe măsura creşterii conţinutului de
crom

Influenţa cromului asupra vitezei de


coroziune a oţelului

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 7


La oţelurile inoxidabile austenitice şi la alte oţeluri inoxidabile
martensito-feritice, nichelul este alături de crom elementul principal de
aliere.
Participarea nichelului în oţelurile inoxidabile este de

 minimum 8% pentru cele cu structură austenitică (clasa oţelurilor crom-


nichel)

 de la 4...6% (clasa oţelurilor crom-mangan-azot-nichel)

 max. 4% pentru oţelurile inoxidabile martensitice sau martensito-feritice.

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 8


Nichelul este un element gamagen, alături de C, Mn, Co, Cu şi N
Măreşte domeniul γ, creşterea concentraţiei de Ni ducând la dispariţia domeniului α şi
obţinerea de austenită la temperatura camerei – oţeluri austenitice.
În aliajele Fe-C-Ni, influenţa nichelului este asemănătoare cu cea de la aliajel Fe-Ni.

În funcţie de conţinutul de carbon şi nichel, aliajele Fe-C-Ni pot prezenta structuri:


 perlitice
 perlitice cu grafit
 martensitice cu grafit
 austenitice
 austenitice cu grafit

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 9


Efectul nichelului asupra transformărilor structurale din oţelurile inoxidabile
(aliaje Fe-C-Cr-Ni) este evidenţiat prin analiza unor secţiuni din pseudodiagramelor
binare.

Pseudodiagrame binare ale aliajelor Fe-C-Cr-Ni


Materiale pentru echipamente din industria alimentară 10
Din analiza diagramelor de mai sus rezultă că prin creşterea
concentraţiei de nichel se extinde domeniul de existenţă al austenitei.

Se poate aprecia, cu destulă exactitate, că nichelul provoacă în


oţelurile inoxidabile crom-nichel două fenomene:

1. extinderea domeniului austenitic şi mărirea stabilităţii austenitei;

2. stabilizarea fazei σ = (FeCr) – fază intermetalică - la temperaturi


ridicate şi apariţia ei la concentraţii mai mici în crom,
comparativ cu oţelurile inoxidabile aliate numai cu crom.
Materiale pentru echipamente din industria alimentară 11
Modificarea rezistenţei la coroziune ale oţelurilor crom-nichel

Rezistenţa aliajelor la mediile alimentare a oţelurilor inoxidabile crom-


nichel depinde în special de prezenţa în structură a carburilor de crom, respectiv
de faptul dacă există o austenită cu un grad mare de omogenizare.

Separările carburilor de crom la limita dintre grăunţi austenitici va


înrăutăţi rezistenţa la coroziune a oţelurilor inoxidabile crom-nichel.

Pentru a obţine oţeluri rezistente la coroziune se evită


separarea carburilor de crom fie prin alierea cu Ti, fie cu Nb.

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 12


Se observă că oţelul
sensibilizat - care are în
structură şi carburi de
crom precipitat la limita
dintre grăunţi - prezintă o
mai mică rezistenţă la
coroziune, iar oţelul
stabilizat cu Ti sau Nb,
respectiv cel care are
structură austenito-feritică
va fi mai rezistent la
coroziune.

Diagrama timp-temperatură-sensibilizare la coroziune (TTS) pentru oţeluri austenitice Cr-Ni


Materiale pentru echipamente din industria alimentară 13
Oţelurile Cr-Ni sunt în general scumpe, ca urmare a preţului ridicat
al nichelului.
În scopul reducerii preţului de cost al oţelului şi a înlăturării
efectelor nedorite ale nichelului asupra sănătăţii organismului uman, s-au
căutat posibilităţi de înlocuire a nichelului cu alte elemente cu efect
gamagen.
Prezintă interes, din acest punct de vedere, manganul şi azotul.
Manganul şi/sau azotul constituie elemente de aliere atât a oţelurilor
inoxidabile pe bază de crom cât şi a celor pe baza de crom-nichel.
ESTE DE REŢINUT ÎNSĂ O INFLUENŢĂ MAI MICĂ A MANGANULUI,
COMPARATIV
Materiale pentru echipamente din industria alimentară
CU A NICHELULUI
14
Austenita stabilă apare în
domeniul B’BC la concentraţii de
peste 15% Mn şi o medie de 12%
Cr.

În funcţie de concentraţia de Cr şi
Mn există posibilitatea de a se obţine
structuri:
• feritice (DFF1),
• ferito-austenitice (ADFGCB),
• martensito-austenitice la
Secţiune la 20°C prin diagrama Fe-Cr-Mn concentraţii de sub 15% Mn şi
sub 15% Cr
Materiale pentru echipamente din industria alimentară 15
Se observă că la
concentraţia de 18% Cr
se vor obţine structuri
austenitice pentru
concentraţii de mangan
de 6% şi 3,5% Ni, fapt
care duce la concluzia
că adaosurile de nichel
se pot reduce cu cca.
1/3 pentru a se obţine
oţeluri inoxidabile
Influenţa concentraţiei de Mn asupra structurii austenitice.
aliajelor Cr-Ni
Materiale pentru echipamente din industria alimentară 16
Modificarea rezistenţei la coroziune a oţelurilor Cr-Ni-Mn şi Cr-Ni-
Mn-N
Adaosurile de azot în oţelurile Cr-Mn-Ni contribuie la modificarea structurii şi
ca atare, vor fi afectate şi proprităţile mecanice sau chimice.
10

Manganul măreşte solubilitatea azotului în austenită, fapt care permite


micşorarea conţinutului de nichel, care să asigure un grad mai mare de stabilitate a
austenitei.
Oţelurile inoxidabile aliate cu mangan prezintă o rezistenţă mai mică la
coroziune, comparativ cu cele cu baza de nichel, compoziţia chimică a oţelurilor Cr-
Mn, Cr-Mn-Ni, Cr-Mn-Ni-N influenţând rezistenţa la coroziune în diverse medii,
cum ar fi mediile alimentare.
Micşorarea conţinutului de carbon contribuie, cum era şi de aşteptat, la mărirea
rezistenţei la coroziune a oţelului aliat cu 18% Cr şi 10% Mn
Materiale pentru echipamente din industria alimentară 17
Alierea cu nichel conduce
la mărirea rezistenţei la
coroziune a oţelurilor
inoxidabile Cr-Mn, la aceste
oţeluri, adaosurile de Ti sau
Nb produc stabilitate termică
şi creşterea rezistenţei la
coroziune.

Influenţa carbonului asupra rezistenţei la


coroziune a oţelului Cr-Mn
Materiale pentru echipamente din industria alimentară 18
În cazul în care
oţelurile inoxidabile
Cr-Mn, Cr-Mn-Ni şi
Cr-Mn-Ni-N se
folosesc pentru
realizarea unor
produse îmbinate
prin sudare apare o
sensibilitate mai
Influenţa manganului şi nichelului asupra rezistenţei la mare la coroziune
coroziune intercristalină în ZIT.

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 19


Structura oţelurilor inoxidabile este afectată de raportul dintre echivalentul
în crom 𝑬𝑪𝒓 (elemente alfagene) şi echivalentul în nichel 𝑬𝑵𝒊 (elemente
gamagene).
Ţinând seama de efectul alfagen sau gamagen al elementelor din
compoziţia oţelurilor inoxidabile, echivalentul în crom şi nichel se determină
cu relaţia:
𝑬𝑪𝒓 = 𝑪𝒓 + 𝟑𝑺𝒊 + 𝑴𝒐
𝑬𝑵𝒊 = 𝑵𝒊 + 𝟑𝟎𝑪 + 𝟎. 𝟓𝑴𝒏 + 𝟑𝟎𝑵
Explicaţie:
- acţiunea alfagenă a siliciului este de 3 ori mai mare decât cea a cromului, iar
- acţiunea gamagenă a carbonului este de 30 de ori mai puternică decât cea a
nichelului.
Materiale pentru echipamente din industria alimentară 20
În cazul microalierii cu titan sau cu niobiu se recomandă folosirea
relaţiilor:

𝑬𝑵𝒊 = 𝑵𝒊 + 𝟎, 𝟓𝑴𝒏 + 𝟐𝟏𝑪′

𝑬𝑪𝒓 = 𝑪𝒓 + 𝟑𝑺𝒊 + 𝑴𝒐 + 𝟏𝟎𝑻𝒊′ (𝒔𝒂𝒖 + 𝟒𝑵𝒃′ )

unde: C’ = 0,03 este considerat carbon nelegat în oţelurile inoxidabile:

𝑻𝒊′ = 𝑻𝒊 − 𝟒 𝑪 − 𝟎, 𝟎𝟑 + 𝑵

𝑵𝒃′ = 𝑵𝒃 − 𝟖[ 𝑪 − 𝟎, 𝟎𝟑 + 𝑵]

Materiale pentru echipamente din industria alimentară 21


Există anumite rezerve în ceea ce priveşte acţiunea manganului şi
nu toţi autorii sunt de acord asupra valorii exacte a coeficienţilor de
echivalenţă, iar abaterile sunt valabile numai pentru oţeluri de
compoziţie la limită.

În funcţie de echivalentul de crom şi nichel se pot obţine


diverse tipuri structurale de oţeluri inoxidabile.

Obţinerea structurilor austenitice necesită valori mici ale


𝐸𝐶𝑟
rapoartelor , iar cele feritice, respectiv A+F; M+F necesită valori
𝐸𝑁𝑖
mari ale acestor rapoarte.
Materiale pentru echipamente din industria alimentară 22
Ţinând seama de toate aceste relaţii de calcul a echivalentului cromului şi
nichelului, structura oţelurilor inoxidabile este prezentată în diagrama
Schaeffler

Diagrama Schaffler
(dependenţa dintre structura şi
compoziţia chimică a oţelurilor
inoxidabile) pentru indicarea
structurii
Materiale pentru echipamente din industria alimentară 23
Detaliu din
Diagrama
Schaffler, ţinând
seama de azot
Materiale pentru echipamente din industria alimentară 24
În concluzie, pot fi prezentate posibilităţi de obţinere a diverselor structuri ale
𝑬𝑪𝒓
oţelurilor inoxidabile pentru diverse rapoarte .
𝑬𝑵𝒊

Structura oţelurilor inoxidabile în funcţie de ECr/ENi


Materiale pentru echipamente din industria alimentară 25